915 matches
-
Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia i se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spăla limba clopotului bisericii și apoi a se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici, să le piseze, să bea cu rachiu de drojdie. Se crede că dacă are cineva junghiuri, apoi e bine a lua fuior* de cînepă de vară, a-l suci la spate și a face nouă noduri - și cu asta, legîndu-se cruciș peste piept, îi vor trece junghiurile. Ca să se afle junghiul la un copil, se ia un gălbinuș de ou proaspăt și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se mai dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou născutul, se pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă păr mare. Căușul sau strachina plină, pentru ca copilul să ție degrabă capul în sus. Moașele, cînd mor, nu sînt primite nici la rai, nici la iad. Dracii se tem de moașe și le trimit la rai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îți mușcă o vită și moare; fără numai dacă îi afuma-o cu o pielcică tot de nevăstuică - așa numai are leac. Cînd vezi o nevăstuică, ca să fugă de prin împrejurimile acelea în altă parte, pui într-un băț un fuior de cînepă și așezi bățul în gard. Nevăstuica, cînd vede bățul cu fuiorul, zice: „Mi i urît să torc“, și se duce de pe-acolo. Pielea de nevăstuică e bună ca s-o speli în apă și să speli și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o pielcică tot de nevăstuică - așa numai are leac. Cînd vezi o nevăstuică, ca să fugă de prin împrejurimile acelea în altă parte, pui într-un băț un fuior de cînepă și așezi bățul în gard. Nevăstuica, cînd vede bățul cu fuiorul, zice: „Mi i urît să torc“, și se duce de pe-acolo. Pielea de nevăstuică e bună ca s-o speli în apă și să speli și să stropești cu acea apă vitele umflate, mușcate tot de nevăstuică. Cînd te-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu pelin și vei goni departe gîndacii și bolile. (Gh.F.C.) Pernă Cînd se răstoarnă pernele, are să se mărite fata din casa ceea. Cînd băieții, de mici, nu șed cu capul pe pernă îi semn că n-au să trăiască. Pește Fuior de la crucea popii la Bobotează îi bun de pus la pînza volocului* sau a mrejei*, ca să tragă Cine în ziua de Paști, cînd zice popa „Hristos a înviat!“, răspunde: „Pește prind“, acela prinde pește mult pe vară, dar și mare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai zice că pînza să meargă așa degrabă pe stative cum merge minciuna prin sat. Dacă intră pe timpul urzitului mai întîi un bărbat în casă, atunci bătătura ajunge; dacă însă o femeie, nu ajunge. Pe femeia care fură ceva din fuiorul care i se dă de tors, pe ceea lume o vor înțepa toate țepile din fuior. Spre a astupa gura dușmanilor, se leagă ațele cînd se începe pînza de țesut. Cînd pui la învălit pînza, dacă jărbiuțele vin sub fuscei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
intră pe timpul urzitului mai întîi un bărbat în casă, atunci bătătura ajunge; dacă însă o femeie, nu ajunge. Pe femeia care fură ceva din fuiorul care i se dă de tors, pe ceea lume o vor înțepa toate țepile din fuior. Spre a astupa gura dușmanilor, se leagă ațele cînd se începe pînza de țesut. Cînd pui la învălit pînza, dacă jărbiuțele vin sub fuscei, ajunge bă tă tura la pînză, iar de se întîmplă că vin deasupra, nu ajunge. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul fuiorului păduche - ploșniță, stălniță păpușoiaș - știulete părăsitură - ou de găină mic, cu coajă moale părul-porcului - boală de degete pecingine - boală de piele perdea - adăpost pentru vite pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pantă lină la cca 700 metri altitudine, în care se pot efectua arături fără a stârni eroziunea, plantele cultivate sunt puține, căci frigul le selectează: dintre cereale se cultivă îndeosebi secara, orzul și ovăzul; se adaugă sfecla furajeră, inul pentru fuior și mai ales, cartoful. Principala ramură a agriculturii este și aici creșterea animalelor pe baza pășunilor și fânețelor extinse, multe dintre ele dezvoltate pe agroterasele vechi, multiseculare, care introduc varietate în peisajul regional (n.a.). și într-un caz și în
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
anii 60 prin traduceri de literatură de aventuri sau de relatări ale diverselor expediții), diversitatea simbolică în funcție de material (animal, vegetal sau în mitologia modernă metalul), "fuziformitatea" (pentru a prelua cuvântul din traducerea românească a lui Gilbert Durand) care poate sugera fuiorul torcătoarelor (dar de ce nu și morfologia corporală a acestora?), frecventa legătură cu motivul morții toate acestea pot fi depășite de o altă notă, "lame de fond"105 capabilă să măture prejudecățile care stau la baza decodării textelor: "Nava poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
la natura discursivă specială de care se bucură (sau nu) poezia. Ea trebuie înțeleasă în inconfundabilul său statut de "încifrare" a lumii și de revelare a unei alte realități. Proza, pe de altă parte, conține în sine și torsul și fuiorul, în sensul că lectorului i se arată și încifrarea, apăsarea hieroglifelor, dar și încercarea dezlegării lor. Întorcându-ne la poezie, este vorba despre ceva mult mai adânc, o altă față a spiritului poetic, cu rădăcini foarte vechi, de tip arhaic
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
anticipând tragismul destinelor personajelor. Destinul tragic este prefigurat și de atmosfera înăbușitoare, de impresia de ”sat mort”: ”Satul parcă e mort. Zăpușeala ce plutește în văzduh țese o tăcere năbușitoare. Doar în răstimpuri fâșie alene frunzele adormite prin copaci. Un fuior de fum albăstrui se opintește să se înalțe dintre crengile pomilor, se bălăbănește ca o matahală amețită și se prăvale peste grădinile prăfuite, învăluindu-le într-o ceață cenușie”. Drumul cedează locul descrierii caselor satului: casa învățătorului și cea a
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
semnele imaginale ale schimbării perspectivei, semne ce pregătesc ivirea neprevăzută a neobișnuitului: "Tot cerul în amurg își limpezise/ Albastrul ud, acuma mai adânc./ Se liniștise vântul. Era pace/ Pe țărmul dintre ape și câmpii./ Iar ploaia cu o mie de fuioare/ Foșnindu-și fuga peste lanuri verzi/ Lăsase doar să tremure departe/ Țesut dintr-o urzeală de lumină/ Un curcubeu târziu care sfârșea". Schimbare ce înseamnă mai întâi o adâncire a vizibilului, albastrul adânc ducând vederea lumii sfârșite spre nesfârșirea transparentă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
amplasării culturilor de in pe terenuri umede. 5.1.4. Rugina inului Melampsora lini Rugina este o boală semnalată în toate țările cultivatoare de in din lume fiind considerată în unele zone, ca principala boală ce depreciază cantitatea și calitatea fuiorului de in. În România este cunoscută încă din 1930, când a produs pagube mari în Dobrogea. După anul 1965, boala a fost semnalată numai rar, fără a produce pagube însemnate. Simptome. Primele simptome ale atacului apar pe fața inferioară a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai târziu, pe plantele bolnave apar puncte mici, roșii, proeminente, ce în scurt timp iau aspectul unor cruste negre. Din tulpinile infectate, cu fibre anormal dezvoltate, inegale ca grosime și lungime și foarte fragile, care se prelucrează greu, rezultă un fuior de proastă calitate. Transmitere răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii de rezistență (teliospori) care sunt foarte rezistenți la ger, rămân pe resturile vegetale și pot germina și forma spori noi, chiar și după 2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umede. Ciuperca prezintă mai multe rase fiziologice cu specializări stricte, așa încât folosirea de soiuri rezistente este una din măsurile de prevenire foarte eficiente. O condiție esențială în prevenirea bolii este asigurarea respectării măsurilor de igienă culturală, distrugerea resturilor de la prelucrarea fuiorului și arături adânci de toamnă în tarlalele pe care inul nu va reveni decât după 3 ani. Cultivarea de soiuri precoce, semănate devreme și fertilizarea echilibrată, sunt măsuri ce duc la evitarea atacului, la obținerea de producții constante și sănătoase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
baza tulpinii. Atacul poate fi semnalat și pe capsule, acestea având o creștere redusă, devin brune, conțin puține semințe fără luciu, cu o capacitate germinativă mică. Plantele atacate au o înălțime redusă, se veștejesc, fibrele din tulpini se separă greu, fuiorul este de slabă calitate, iar producția de semințe este diminuată cantitativ și calitativ. Transmitere-răspândire. Boala este deosebit de gravă, întrucât transmiterea ei este asigurată direct de miceliul din semințe și indirect de sporii rămași în fructificațiile ciupercii de pe resturile vegetale. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apoi a plutit deasupra unui foc mare, roșu și a văzut cum se chinuie acolo păcătoșii, strigăte multe și suferință ce nu se poate descrie în cuvinte. Atunci când era gata să se prăbușească acolo, în căldarea aceea înfiorătoare, ca un fuior de pucioasă, a venit o femeie îmbrăcată toată în alb, nu i-a putut vedea chipul, care l-a luat de mână și l-a tras hotărât în sus. „Femeia mi-a spus : tu nu ai să mergi astăzi acolo
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și picioarelor zvelte, ori bijuteriile văzute în magazin, care îl determină să se gândească la preferințele ei. Dimineața devreme, când pleacă de la clinică, Kostoglotov reține în detaliu toate elementele naturii, cu interesul și încântarea celui revenit la viață: "cerul trandafiriu", "fuioare de nori albi", "secera subțire a craiului nou", "florile de corcoduș" sau "piersicii înfloriți". Toate acestea, împreună, alcătuiesc, pentru el, "dimineața creației". Kostoglotov se dovedește subiectul unei focalizări preponderent vizuale, aspect care se explică, după cum afirmă Georges Nivat, printr-o
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dar nici nucii, teii și oțetarii nu se dădeau bătuți. Pe partea estică, la cîțiva metri de pădure, dacă priveai atent, era un adăpost improvizat, bine camuflat și greu accesibil din fundul cazanului. Acolo, uneori, spre chindie, se ridica un fuior de fum, care era rapid anihilat de curenții ce se zbenguiau pe deasupra pădurii. În fața semibordeiului ascuns era o bancă rustică cu spătar și acoperită cu o piele de berbec caracul. Cînd fumul semnala viață prin acel paradis, în general pustiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bătătorită, mai mult pe poante, așa, ca lebedele rusului Ceaikovski, ca și cum aș fi executat un fragment coregrafic dintr-un libret conceput special pentru mine, eu fiind eroul principal dintr-o dramă cu rezonanțe biblice. Din hornurile școlii se înălțau firave fuioare de fum cenușiu spre înălțimile amețitoare ale cerului înghețat, precum semnalele strategice ale oștirii moldovenești semnalând deplasările trupelor dușmane în perioada năvălirilor turco-tătare, pe vremea strălucitului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Era un decor hibernal în care grupurile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
loc mă instalam și eu, la ora 6 dimineața eram deja instalat într-un loc de pescuit, și așteptam să tragă primul pește. Cam pe la ora asta începea să răsară și soarele, care reflecta săgeți de lumină de pe suprafața Dunării. Fuioare de ceață rătăceau pe luciul apei, parcă fugind de lumina soarelui, dezvelind câte o barcă cu vreo doi pescari ce-și încercau norocul la somn. Era o lumină ireală. Aveau pescarii ăștia din Moldova Nouă o tehnică foarte interesantă de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
intim, ca să-mi atragă luarea-aminte, dar și un gest solemn, ca să sublinieze importanța clipei inițiatice. Trăiam, în calitate de protagonist, o situație unică. Mă găseam în pântecele întunecos al pământului, care în momentul acela era fecundat de violența și de strălucirea acelui fuior de lumină, asemănător cu un phalus divin în actul de a penetra trupul feminin. Aș fi vrut să rămân în locul acela pentru totdeauna, să mă bucur de liniștea ce ploua din spărtura aceea. Aspirație Vreau să mor în pământul Medeei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete, obligația gospodinei era să ne facă zestre: perne, chilotă, scoarțe, țol de lână, sumani, cuverturi, precum și valuri de lăicere și de pânză. De la bal, la cânepă La Frătăuții-Vechi se organizau cele mai frumoase
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]