455,749 matches
-
cu folos, unde se leagă prietenii, un exemplu de "cum poate funcționa cuceritor o instituție". Care merge. Ce nu merge (și de ce) prin alte areturi spune rectorul NEC, profesorul Andrei Pleșu, în dialog cu Ovidiu Șimonca. De la motivele renunțării la funcția de consilier, protejate cu discreție, discuția alunecă spre (se putea?) "cearta intelectualilor". Pledoaria pentru împliniri mari în locul vorbelor grele ("regret și acum că am fost de acord, dacă nu chiar am încurajat, apariția celor două numere ale Dilemei pe această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
meandrele minții personajului. În roman, biograful e cel care deconstruiește sau ia în răspăr convențiile speciei la care ar trebui să adere. În lungmetraj, auto-referențialitatea e din nou manifestă: Orlando comentează că "|sta chiar e un film interesant", preluând astfel funcția naratorului inițial. Și restul codurilor sunt dislocate: "încadrarea mobilă ca din întâmplare (semnul unei camere ținute în mână), schimbarea frecventă de focus, montajul mult prea Ťliberť pentru un film "artistic", toate sunt încadrate în interstițiile unor alte coduri, recognoscibile ca
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
Daniel Cristea-Enache Tradiția poeziei este de atâta vreme supusă tirului critic, minimalizată, scurtcircuitată în flame avangardiste, încât, printr-un savuros efect nescontat, s-a închegat o tradiție secundă, a contestației înseși. Când protestul își pierde funcția dislocantă și revitalizantă, devenind manieră poetică și referință bibliografică obligatorie, înseamnă că un cerc al (recepției) literaturii s-a închis și se deschide un altul, pe un segment diferit al spiralei. Încremenirea în provocare nu poate dura. Istoria demitizării, capitol
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
valorii acestora. Ideile nu sînt foarte originale, dar Maria Luisa Lombardo face gestul necesar de a le pune în ordine, astfel încît ele să devină clare pentru toată lumea. Astfel, pe urmele lui Milan Chlumsky, cercetătoarea italiancă subliniază diferențele existente între funcțiile estetică, erotică și pornografică dintr-un text: " Primele două (care - după doctrina freudiană - aparțin planului Ego-ului) se adresează Ťjuisăriiť intelectului cititorului, în timp ce cea din urmă, doar trupului. În acest caz, eroticul poate fi asimilat cu esteticul (în parte și din cauza
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
cititorului, în timp ce cea din urmă, doar trupului. În acest caz, eroticul poate fi asimilat cu esteticul (în parte și din cauza faptului că Chlumsky nu elucidează prea bine diferența dintre erotic și estetic), astfel triada reducîndu-se la opoziția estetic-pornografic. Cele trei funcții pot uneori să coincidă, dar numai în anumite condiții" (p. 9). În ultimă instanță, constată pe bună dreptate Maria Luisa Lombardo, "diferența (...) dintre textul pornografic și cel erotic este elementul estetizant, depășirea materialității (sau, mai degrabă a Ťanimalitățiiť) în favoarea momentului
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
artistice. Rezonanța socio-politicului nu acoperă și nu stârnește vocile romanului, fiind totuși perceptibilă în fundalul cărții și în trecutul unora dintre personajele ei. Aduse în prim-planul narativ, prin extrasele din "presa vremii", frazele-șablon din panoplia limbajului de lemn au funcția unor savuroase caricaturi verbale. Față de complexitatea și adâncimea eroilor adevărați ai romanului, platitudinea celor prefabricați (muncitori depășind stahanovist planul cincinal) apare ca totală. Într-o parte avem, așadar, producția de serie și pe stoc, schematismul, tipologia săracă a realismului socialist
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
scrierile lui Evagrie Monahul, denumirea porneia (πορνeια) curvie, indica prostituția sacră ce se practica în păgânism, precum și ideea de pierdere a frâului în ceea ce privește instinctul sexual. Sfântul Ioan Casian folosește termenul latin luxuria, având semnificația de exces sau exercitare necontrolată a funcțiilor sexuale, de risipire a ei. Curvia desemnează astfel lipsa de înfrânare în privința sexului, pierderea frâulu 7i sexual . Noțiunea de abuz, referitoare la sexualitate, vine - potrivit lui Sorin Cosma - din compusul latinesc ab și usus, care are semnificația de o deviere de la
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
crearea diferitelor scenarii mentale cu referire la desfășurarea patimii, vorbele, glumele și cuvintele ușuratice, triviale și cu dublu înțeles, care constituie aluzii la desfrânare etc. În concluzie, putem afirma că păcatul desfrânării sau curvia este o nebunie a sexului, o funcție sexuală, o folosire anormală a acesteia, nu spre procreare, ca expresie a iubirii de ființă dintre cele două persoane, ci într-un uz pervertit, spre plăcere și satisfacție trupească personală. Curvia este un abuz de sex22. II. Semnificația sexualității umane
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
pentru sine însuși când omul nu mai ține cont de o iubire care să jertfească pentru celălalt, ci-și caută ca unic țel propria sa plăcere. Atunci el nu mai vede chipul lui Dumnezeu în centrul ființei sale, ci satisfacerea funcțiilor sexuale, iar celălalt devine pentru el un simplu obiect ce-i satisface o poftă atunci când aceasta cere să fie satisfăcută. În acest mod, omul se descentrează și viețuiește înstrăinat de sine48, înlocuind iubirea cu pofta animalică și instinctivă 49. Dacă
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
un absolut care-L exclude pe Dumnezeu și-I ia locul. Prin desfrânare, omul își face din voluptate un idol129. Atunci omul nu mai vede centrul ființei sale în chipul lui Dumnezeu pe care-l poartă în sine, ci în funcțiile sexuale. Într-un anume fel, el se reduce la acestea, tot așa cum cel care este stăpânit de patima lăcomiei se reduce la funcțiile sale gustative si digestive. Astfel, omul se descentrează și viețuiește înstrăinat de sine. Nefiind, așa cum se cuvine
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mai vede centrul ființei sale în chipul lui Dumnezeu pe care-l poartă în sine, ci în funcțiile sexuale. Într-un anume fel, el se reduce la acestea, tot așa cum cel care este stăpânit de patima lăcomiei se reduce la funcțiile sale gustative si digestive. Astfel, omul se descentrează și viețuiește înstrăinat de sine. Nefiind, așa cum se cuvine, supusă iubirii spirituale, funcția sexuală ajunge să ocupe în om un loc nespus de mare, poate chiar exclusiv, și înlocuiește iubirea cu pofta
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
anume fel, el se reduce la acestea, tot așa cum cel care este stăpânit de patima lăcomiei se reduce la funcțiile sale gustative si digestive. Astfel, omul se descentrează și viețuiește înstrăinat de sine. Nefiind, așa cum se cuvine, supusă iubirii spirituale, funcția sexuală ajunge să ocupe în om un loc nespus de mare, poate chiar exclusiv, și înlocuiește iubirea cu pofta animalică și instinctivă. Tot păcatul pe care-l va face omul, este în afara trupului, dar cel ce curvește păcătuiește în trupul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
avea impresia că o face din dragoste pentru celălalt, dar el, cu sufletul înnămolit în mocirla desfrânării și pe cale de a putrezi complet 146, nu observă că semenul său nu are pofte asemănătoare. În aceste cazuri, nefiind supusă iubirii spirituale, funcția sexuală ajunge să ocupe în om un loc nespus de mare, poate chiar exclusiv, și înlocuiește iubirea cu pofta animalică și instinctivă 147. Plăcerea apărută în urma păcatului nu este una de durată, neavând nici o legătură cu divinul, ale cărui bucurii
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
gol, pe care n-ai de unde să-l apuci, nici cum să-l supui; un trup de multe ori monstruos, schimbător, diform, imposibil de reținut, de legat ori de răpus. în epoca modernă, muzica savantă s-a cuibărit la nivelul funcțiilor digestive, manifestîndu-se ca un stomac imens ce a mistuit sumedenie de ipoteze și de demonstrații, pe care apoi le-a prelucrat și filtrat ca niște uriași rinichi și ficați aflați permanent în stare de veghe și necesitate. Modernismul a cultivat
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
moment de divertisment, deși a fost, în același, timp, și un mesaj discret spre o camaraderie mai mult sau mai puțin contemporană... Marele dezastru sau ultimul episod al serialului "Iliescu și frații săi", a fost alegerea lui Mircea Geoană în funcția supremă din PSD. L-am văzut apoi pe Ion Iliescu fără zâmbet și metamorfozat în mare cătrănit, în mare sfătuitor și în consistentă înverșunare logoreică împotriva tuturor, chiar dacă se tot strofoca să-și ascundă dezamăgirea și disperarea. Era și durere
Sfintele Paști și cântec de lebedă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11779_a_13104]
-
va fi votat de majoritatea PSD-știlor de la congres, Geoană i-ar fi trimis în continuare bezele lui Ion Iliescu. Dacă la conducerea PSD ar fi revenit tînărul de 75 de ani, probabil că Iliescu ar mai fi scuturat corupții din funcțiile lor din partid, din motive de imagine personală. Bătrînul candidat era o primejdie pentru baronii din partid, cei pe care i-a adus în față Adrian Năstase în ultimii patru ani. Victoria baronilor din PSD, cu Geoană pe post de
Iliescu după Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11780_a_13105]
-
ar afla la metresa sa, o personalitate controversată a orașului", România liberă = RL, 2245, 1997, 19). Pentru cuvîntul personaj, DEX și DLR indică (urmînd probabil modelul evoluției semantice a etimonului francez) un prim sens orientat pozitiv: "persoană care deține o funcție importantă în viața politică, socială, culturală; personalitate"; de fapt, sensul următor, pur descriptiv - de individ reprezentat într-o operă artistică - este cel mai puternic și mai frecvent azi. Pentru prima semnificație, uzul actual pare a fi întărit destul de mult conotațiile
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
pitoresc, dar adesea controversat, dubios, chiar ridicol: "au reapărut în atenția opiniei publice două personaje pitorești" (Evenimentul zilei = EZ 1748, 1998, 15); "generalul F., personaj mai mult decît controversat" (RL 2775, 1999, 24), "Personaj extrem de controversat, V. a cedat recent funcția (...); s-a înconjurat de foști securiști și personaje care au făcut parte din PCR." (EZ 15.04.2005), "Personaj de periferie" (titlu, EZ 18.04. 2005). Cum s-ar explică această tendință de evoluție semantică? În primul rînd, mulți dintre
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
ne conduc Nu știu cum și-a făcut Cronicarul ideea greșită că nomenklatura a dat puterea postdecembristă pe mîna Securității. ACADEMIA CAȚAVENCU publică în numărul din 20-26 aprilie un supliment intitulat Catalogul foștilor. "Lustrația, o vorbă de dînșii evitată": cîtă vreme la funcții noi, tot ei, era foarte normal ca liderii actuali să nu vrea să promoveze o lege prin care foștilor să li se interzică exercițiul politic. Am descoperit, răsfoind deocamdată împreună cu academicienii umorului, doar județele de la A la C (urmarea în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
grad mare face confesiuni în direct și la o oră de vîrf sulfurosului Dan Diaconescu), este o gogoriță și nimic mai mult. Tovarășii n-au predat nimic. Și nici n-au așteptat prea mult ca să revină în partide și în funcții, mai pe la C.J., mai pe la Senat ori Cameră, mai pe la Guvern. Din motive de vîrstă, cei mai numeroși nomenklaturiști reciclați provin din fostul UTC (cu subalternele lui studențești). Cronicarul recunoaște, cît este el de informat, că nu-i știa pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
iar Hrebenciuc de la ultima întîlnire a Consiliului Județean PCR al cărui membru era. Dacă trecem munții în Ardeal, dăm, la Bihor, peste Teodor Maghiar (primul rector din România precomunistă, comunistă și postcomunistă care a introdus metoda dinastică de transmitere a funcției supreme în Universitatea de stat, ca și în cea particulară, întronîndu-și fiul, după ce a devenit senator în 2003), fost și el membru al Consiliului Județean PCR Bihor. Cariera universitară îl leagă pe Maghiar de Zamfir Dumitrescu, actualul președinte al UAP
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
Fiecare își caută un loc sub soarele literar; e firesc. Dar parcă prea mulți autori ai noștri, nesiguri pe rezonanța operei lor, aduc și introduc în discuție elemente cu totul exterioare, de care se agață pentru a se propulsa. O funcție înaltă, cu putere decizională, o anume prosperitate financiară, o rubrică într-o publicație de mare tiraj: iată tot atâtea adjuvante pentru o "carieră" pe care numai volumele scrise și publicate o pot realmente contura. Sunt de admirat, atunci, acei scriitori
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
e folosită cu abilitate în societate, căci individul - conștient de valoarea celor acumulate - nu se va sfii să-și impună punctul de vedere, nu se va sfii să ceară satisfacții pe măsura sensibilităților înmagazinate. Individul e gata să ceară o funcție pe măsura dramatismului lui..." (Teodor Mazilu, Ipocrizia disperării, Editura Albatros, București, 2002, pag.7) Cam acestea ar fi trăsăturile de caracter succinte, dar edificatoare ale pseudo-elitei. Vechi sau noi. De ieri și de azi. Dar parcă până și răul de
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
asemenea caz, ce impact poate să aibă asupra alegătorului-telespectator situația ca atare ? De indiferență? De toleranță, sau de... ? Eu aș zice că de respect, fiindcă reporterii tv sunt niște oameni răi și tendențioși... Oricum, din situație sunt excluși parlamentarii-chiulangii cu funcții de conducere în partide politice... Am făcut vreo aluzie ? Eu ?!? Păi, ce ? Mă deranjează știrea tv că vacanțele pe litoral vor fi mai scumpe în acest an cu 10 % decât anul trecut ? Pe mine ? Apoi, n-am eu Grecie la
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
care se află oricum, la bursa presei, ci de salariile celor care conduc cele două instituții. Și de sporurile acordate colaboratorilor externi. Și dacă Ioan Gură de Aur i-ar fi parașutat pe Valentin Nicolau și pe Dragoș Șeuleanu în funcțiile lor de președinți, tot aș fi avut motive să cer ca salariile lor să nu fie ținute la secret. Dar cînd amîndoi au ajuns politic în funcțiile pe care le ocupă în instituții publice nu e normal să știe tot
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]