605 matches
-
să plătească cei 12000 de florini comunei Brețcu, dacă sătenii îi dau în schimb drepturile de crâșmărit ale întregului sat pe timp de 10 ani, lucru care s-a făcut, în urma cărui fapt s-a ridicat sarcina înscrisă la Cărțile Funduare a comunei Poiana Sărată. Așa că cei 100 de moșneni devin liberi proprietari de pământ și pe teritoriul din afară de vatra satului și de fânețe. Numărul celor 100 de moșneni se completase în interval de 9 ani, până în 1832 și erau
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
întrebuințata din moși strămoși în vorbirea curentă. Sașii numeau și numesc și azi satul Marienburg, pe românește castelul Mariei. În documentele din anul 1307 găsim că satul Feldioara aparținea comitatului (județului) Albă, iar în anii 1871-1875, în actele arhivei Cărților funduare din Făgăraș îl găsim încadrat în comitatul Albei superioare (plasa Noul Român). Satul era unitate administrativă independența, având conducere proprie, era condus de un comitet comunal în frunte cu judele (așa se numea în vechime primarul) și un casier comunal
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
în această perioadă au fost înființarea „școlii grănicerești” în 1871, construirea bisericii greco-catolice între anii 1887-1890 (din 1948 în folosința BOR), construirea actualei școli generale în 1904 și executarea pe întreg teritoriul satului a lucrărilor de cadastru și crearea „Cărții funduare” a localității între anii 1871-1886. Implicările oamenilor satului în evenimentele vremii au fost numeroase. Astfel, fiii parohului greco-catolic Petru Florianu, Dionisie și Aurel sunt semnatari ai procesului-verbal din 29 aprilie 1876 prin care „septimanii” și „octavanii” Blajului s-au decis
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
ministrul Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (1930), ministrul Agriculturii și Domeniilor (1933) și ministrul Muncii în (1938). În 1933, în calitatea sa de ministru al Agriculturii și Domeniilor, Voicu Nițescu a inițiat "Legea pentru organizarea cadastrului funciar și pentru introducerea cărților funduare în vechiul regat și Basarabia", cunoscută ulterior ca „Legea Voicu Nițescu”. În perioada 1939-1940 a fost deputat de Argeș, reprezentând Frontul Renașterii Naționale. După instaurarea comunismului în România a fost arestat în noaptea 5/6 mai 1950. Prin Decizia 334
Voicu Nițescu () [Corola-website/Science/308849_a_310178]
-
baza planurilor parcelare care corespund vechilor hărți topografice, cu menționarea numerelor topografice ale parcelelor în regiunile de carte funciară supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare și Decretului nr. 2.142/1930 pentru funcționarea cărților funduare centrale pentru căile ferate și canaluri, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cărțile funciare, vor continua să fie făcute în aceste cărți, cu respectarea și în condițiile dispozițiilor prezentei legi, ale legilor speciale de reconstituire a dreptului de proprietate funciară
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273051_a_274380]