894 matches
-
cînd apare și apa liberă. In aceste condiții intră în acțiune bacteriile termofile, ridicînd temperatura pînă spre 75°C și împreună cu fungii termofili contribuie la degradarea avansată a cerealelor. Pe boabele de cereale sunt prezente peste 150 de specii de fungi. Cei mai cunoscuți sunt fungii de cîmp: Fusarium, Alternaria, Cladosporium și Helmithosporium, care încă înainte de recoltare și imediat după recoltare infectează miezul semințelor, alterînd culoarea acestora, slăbind sau inactivînd embrionul sau provocînd putrezirea știuleților de porumb. In magazii se dezvoltă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
In aceste condiții intră în acțiune bacteriile termofile, ridicînd temperatura pînă spre 75°C și împreună cu fungii termofili contribuie la degradarea avansată a cerealelor. Pe boabele de cereale sunt prezente peste 150 de specii de fungi. Cei mai cunoscuți sunt fungii de cîmp: Fusarium, Alternaria, Cladosporium și Helmithosporium, care încă înainte de recoltare și imediat după recoltare infectează miezul semințelor, alterînd culoarea acestora, slăbind sau inactivînd embrionul sau provocînd putrezirea știuleților de porumb. In magazii se dezvoltă fungii de depozit, cum sunt
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Cei mai cunoscuți sunt fungii de cîmp: Fusarium, Alternaria, Cladosporium și Helmithosporium, care încă înainte de recoltare și imediat după recoltare infectează miezul semințelor, alterînd culoarea acestora, slăbind sau inactivînd embrionul sau provocînd putrezirea știuleților de porumb. In magazii se dezvoltă fungii de depozit, cum sunt speciile de Aspergillus candidus, A. Glaucus, A. Flavus, Penicillium etc. Ei atacă în primul rînd embrionul bobului care are umiditate mai ridicată decît endospermul, efectele negative constînd în: scăderea capacității germinative, modificarea culorii, încingerea cerealelor, producerea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în raport cu cele din petrol: hidroliza enzimatică și conversia microbiană directă. Interesul pentru hidroliza enzimatică a celulozei datează din timpul celui de al doilea război mondial, cînd s-a constatat că hainele din bumbac erau distruse de o enzimă, produsă de fungi din specia Trichoderma reesei. Enzimele cu aceste proprietăți au primit ulterior numele de celulaze. Celulazele sunt produse de un mare număr de microorganisme, aerobe sau anaerobe. Se folosesc bacterii ca Pseudomonas, actinomicete, cum sunt Bacillus, Cellulomonas și Clostridium sau fungi
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fungi din specia Trichoderma reesei. Enzimele cu aceste proprietăți au primit ulterior numele de celulaze. Celulazele sunt produse de un mare număr de microorganisme, aerobe sau anaerobe. Se folosesc bacterii ca Pseudomonas, actinomicete, cum sunt Bacillus, Cellulomonas și Clostridium sau fungi, Penicillium, Aspergillus și Trichoderma. Prima aplicație a enzimelor privitoare la procesul de hidroliză celulozică pentru obținere de etanol a fost simpla înlocuire a fazei de hidroliză acidă cu faza de hidroliză enzimatică. Această înlocuire este cunoscută în literatura de specialitate
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
cancerului a renăscut pe o nouă bază, plauzibilă și modernizată. 1.2.3.1. Etiologia bacteriană și parazitară La sfârșitul secolului XIX și primele decenii ale secolului XX, au fost incriminați ca agenți cauzatori ai unor cancere diferite bacterii, levuri, fungi, protozoare, spirochete și coccidii. Din păcate, investigațiile riguroase de verificare efectuate ulterior, nu au putut furniza dovezi peremptorii pentru rolul carcinogen al acestor germeni suspectați. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială În 1926, Premiul Nobel era atribuit
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cealaltă parte Robert Charles Gallo (n. 23 martie 1937) și colaboratorii săi. Ni se pare interesant să relatăm cum s-a desfășurat disputa franco-americană privitoare la prioritatea descoperirii virusului HIV, deschizător de drum pentru invazia ulterioară a organismului cu bacterii, fungi și virusuri oportuniste. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Descrierea clinică a SIDA și aspecte ale epidemiologiei acestei boli. Prima descriere a imunodeficienței dobândite ca entitate clinică, a fost făcută în SUA de către M. S. Gottlieb și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a fost făcută în SUA de către M. S. Gottlieb și colaboratorii, în 1981; ei au fost frapați de prezența, la un grup de homosexuali, a sarcomului Kaposi, care evolua însoțit de unele infecții cu germeni oportuniști, bacterii (Pneumocystis carinii) și fungi. Concomitent, în paginile aceleiași reviste, un alt american, F. P. Siegal, a descris la rându-i o imunodeficiență severă dobândită tot prin practici homosexuale, manifestată prin apariția unei erupții herpetice perianale. Epidemiologul american James Curran anunța în 1982 că a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mai ales pe o igienă locală precară. Odată instalat procesul inflamator, partea cornoasă a unghiei se comportă ca un corp străin perpetuând infecția [3]. De asemenea, infecția se poate propaga de la un panarițiu subunghial. Există și infecții cronice determinate de fungi, necesitând tratamente de lungă durată. Clinic, paronichia acută se prezintă cu durere locală vie, congestie și tumefacție la nivelul repliului unghial; după un interval de timp poate apărea o flictenă cu conținut purulent. Tratamentul este chirurgical în majoritatea cazurilor (Fig
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
sulf, tiosulfați, sulfiți, respectiv săruri de Fe2+ ori Mn2+), pe care le oxidează. Organismele heterotrofe, adică acelea ce folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă secundară de energie, evident chimică, anume substanțe organice reducătoare produse în prealabil de către autotrofe (bacterii, fungi, protozoare, briozoare, nematode, moluște) constituie o categorie unică. Ceea ce este însă specific organismelor și determinat, nu facilitat, de prezența acestora în instalațiile tehnologice, prin aderarea la pereți, este manifestarea și a altor fenomene, mecanice și/sau fizice, decât a coroziunii
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
componenta biotică a foulingului biologic“ - expresie corectă, dar complicată - sub titlul generic de „fouling biologic“. 2.3.2.2. Componența foulingului biologic Organismele implicate în procesele de coroziune aparțin mai multor categorii: autotrofe (alge, bacterii [16]) și heterotrofe (bacterii, protozoare, fungi (ciuperci), nematode [16], briozoare [78], crustacee [80, 81], moluște [81]), pe care le vom prezenta în continuare, analizând în același timp caracterul auto , respectiv heterotrof, ca și potențele lor corosive și tentând o clasificare, după părerea noastră mai rațională din
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
monocelulare, sunt organisme superioare bacteriilor, ca eucariote, adică cu nucleu individualizat. Din punct de vedere corosiv prezintă importanță trei clase [16], nefiind însă exclusă, mai ales în ceea ce privește constituirea foulingului biologic, și prezența altor clase de ciuperci. Aceste trei clase sunt: fungii imperfecți (mucegaiurile), Phycomycetae și Ascomycetae [16], ce aparțin încrengăturii Mycophyta [83]. Nu există nici un fel de dispută privind modul lor de nutriție, anume cel heterotrof [83]. Ca urmare, ciupercile necesită medii reducătoare și exercită un efect oxidativ asupra acestora. Heterotrofe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de viață, se materializează în secreția unor acizi organici (tartric, citric, oxalic [16]), deci generează o coroziune chimică a metalelor; nevoile de microelemente, ca Mg și Fe, ale ciupercilor [84] sunt asigurate tocmai de atacul metalului de către acești acizi. Unii fungi, precum Aureobasidium boleyi, Caniothrium fuckelli, Phialophora mustea, Plectosphaerella cucumeris, Robillarda sessilis și o drojdie, Ctyptococcus albidus sunt capabile a oxida manganul [85]. Sunt valabile și mecanismele bazate pe aerarea diferențiată, gradientul de concentrație și membranar (v. §2.3.4.4
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
într’un mediu atmosferic umed (sus), comparativ cu mostra aflată în mediul atmosferic uscat (jos); degradarea primeia e evidentă. După [86], există tulpini de Nocardia, capabile să distrugă cauciucul. Chiar și sticla, în special cea polizată, este biodegradată de către unii fungi imperfecți ca Aspergillus, Penicillium și Pullullaria [87]. O mențiune specială privind rezistența foulingului biologic, se referă la simbioza ce poate fi realizată în cadrul acestuia, între ciuperci și alge. Este vorba de un caz tipic pe care botanica îl cunoaște sub
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fouling biologic, cu consecințele lui nedorite. Într’un caz concret, anume la SC Terom SA Iași, s’a remarcat prezența în apele de răcire a unui mare număr total de germeni (1-2,4⋅105 germeni/ mL), dintre care foarte puțini fungi (1-8) și bacterii sulfat reducătoare (2); tot acolo s’au identificat flagelate și diatomee din genul Navicula. Speciile identificate atunci aparțin multor categorii (bacterii filamentoase, diatomee, protozoare, flagelate), net deosebite; unele au caracter de producător primar (diatomee, bacterii, flagelate), altele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
condițiile de iluminare și nutrienți, pe când protozoarele preferă rH-uri reducătoare. Bacteriile, în funcție de specie, cer rH-uri foarte diferite, începând cu cele reducătoare, caracteristice bacteriilor sulfat reducătoare și sfârșind cu cele oxidante specifice bacteriilor fotosintetizante sau bacteriilor ferooxidante sau sulfooxidante. Fungii preferă rH uri ușor reducătoare. Tot în același caz concret, într’o probă de apă prelevată din bazinul turnului de răcire și păstrată la temperatura camerei și în condiții de iluminare naturală timp de un an, s’a observat dezvoltarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
caz concret, într’o probă de apă prelevată din bazinul turnului de răcire și păstrată la temperatura camerei și în condiții de iluminare naturală timp de un an, s’a observat dezvoltarea masivă a următoarelor categorii de organisme: alge, bacterii, fungi, protozoare, toate aflate inițial în număr relativ redus, fapt ce nu face altceva decât să confirme realizarea, pe termen lung, în apa sistemului de răcire, a unei biocenoze. Puținele bacterii sulfat reducătoare identificate în cazul citat denotă (v. §2.3
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
substanței organice. Strict anaerobe fiind, ele predomină în zona deservită a instalației, unde produc o coroziune indirectă. Numărul lor mic mai indică și faptul că demarcația turn de răcire (OX)-instalația deservită (RED) nu este, în cazul citat, evidentă. Puținii fungi confirmă (v. §2.3.2.2.1.2) încărcătura organică redusă. Mai toleranți cu deplasarea rH-ului spre oxidant, numărul lor ceva mai mare observat în consecința „îmbătrânirii“ sistemului urmărit confirmă non evidența demarcației amintite, mai mult, reverberarea caracterului oxidant
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
atribuie și rolul de catalizator - puternic - al reacțiilor redox [16] în care caz poate dezechilibra, prin exagerarea vitezei lor, reacțiile metabolice, cu toatele redox. Dozele curente sunt de 0,1-10 mg/L pentru alge, respectiv 0,2-0,4 mg/L pentru fungi, în funcție de specie, cu recomandarea de a fi aplicate preventiv, adică înaintea dezvoltării unei încărcături biologice, a cărei distrugere ar pune la dispoziția viitoarelor ocupante ale biotopului nutrienți [16]. Acțiunea sulfatului de Cu este stimulată de modificarea pH-ului în afara limitelor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
altă rezervă se referă la stabilitatea sa în mediu, adică la tendința sa de a se reduce la MnO2. Clorul se aplică în doze cuprinse între 0,25 și 1 mg/L pentru alge și 0,6 mg/L pentru fungi [16]. Pentru distrugerea formelor sporulate ale microorganismelor, dozele trebuiesc majorate drastic, ajungând până la chiar 100 mg/L [118]; mai mult, pH-urile bazice ale apei conduc la necesitatea măririi dozei [16]. Rezerva noastră pune în discuție caracterul corosiv al clorului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
118]; mai mult, pH-urile bazice ale apei conduc la necesitatea măririi dozei [16]. Rezerva noastră pune în discuție caracterul corosiv al clorului însuși, dar și volatilitatea lui. O observație generală arată doze mai mari necesare combaterii algelor decât a fungilor, fapt pe care îl legăm cu caracterul independent energetic al autotrofelor, care își pot orienta efortul spre neutralizarea algicidului, în antiteză cu dependentul energetic heterotrof. Remarcăm totodată inutilitatea combaterii fungilor care, în condițiile unei eventuale dispariții a autotrofelor pier de la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
generală arată doze mai mari necesare combaterii algelor decât a fungilor, fapt pe care îl legăm cu caracterul independent energetic al autotrofelor, care își pot orienta efortul spre neutralizarea algicidului, în antiteză cu dependentul energetic heterotrof. Remarcăm totodată inutilitatea combaterii fungilor care, în condițiile unei eventuale dispariții a autotrofelor pier de la sine. În strânsă relație cu clorul putem discuta cazul hipocloritului de sodiu. Tratarea cu hipoclorit de Na (oxidant) a apei de adaos distruge formele de viață anaerobă, cu preferințe pentru
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aproape neutre, în favoarea bacteriilor (heterotrofelor) corosive. 3.1.3. Fungicidele Aceste substanțe constituie o altă categorie de substanțe cu efect specific, orientat spre un segment unic al biocenozei foulingului biologic. Mai mult, specificitatea crește în raport cu algicidele, referindu-se doar la fungi. Din păcate, metoda întâmpină limite, privind o gamă relativ restrânsă de astfel de produse, dar mai ales prin faptul că acestea sunt insolubile în apă și implicit necesită formarea unei emulsii, deci adaosul de compuși tensioactivi [16] cu toate riscurile
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
vîrsta de 6 ani. Blefarita Blefarita este o boală a ochiului ce constă în inflamarea marginilor libere ale pleoapelor. Cauza o formează microbii de tip streptococ, stafilococ (care se găsesc în mod normal pe piele), paraziții sau ciupercile (numite și fungi). Boală mai poate fi produsă de arsură solară, sau contactul cu noxe sau cosmetice dar și praf, frig, nepurtarea ochelarilor (cînd au fost indicați) și chiar de purtarea ochelarilor nepotriviți (cumpărați din comerțul neautorizat de Ministerul Sănătății). Simptome: roșeața care
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Este o inflamație a amigdalelor și are forma acută sau cronică fiind determinată de streptococul hemolitic(care se găsește în cavitatea bucală care în condiții de frig și umezeală se multiplică cantitativ), dar poate fi cauzat și de viruși și fungi. Boală apare mai ales în anotimpul rece la copii, la persoanele astenice, după alte boli, la cei cu imunitate scăzută și din cauza schimbării bruște de temperatură. Simptome: dureri la înghițire ușoară senzație de sufocare febră 39-40 grade C frison. Primele
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]