1,129 matches
-
36 Thomas Mann, Der Erwählte, r. Alesul, trad. de Corneliu Papadopol, Editura de Vest, Timișoara, 1991, 28-29. 37 Reinhard Klesczewski, "Erzähler und "Geist der Erzählung". Diskussion einer Theorie Wolfgang Kaysers und Bemerkungen zu Formen der Ironie bei Th. Mann", Archiv fur das Studium der Neueren Sprachen und Literaturen 210 (1973), 126-131. 38 Vezi K. Hamburger, Logik, 144 și 267; și W. Kayser, "Wer erzählt den Roman?", în: Zur Poetik des Romans, 171. 39 Kayser, în Zur Poetik des Romans, 213 ș
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
știință și care au contribuit la difuzarea internațională a rezultatelor cercetărilor științifice din Germania: o În 1904, împreună cu Edgar Jaffé (1865-1921) economist, om politic german, și cu Werner Sombart (1863-1941), economist și sociolog german, fondează revista de științe sociale Archiv fur Socialwisenschaft und Socialpolitik, în care publică principalele sale scrieri, printre care și foarte cunoscuta Etica protestantă și spiritul capitalismului (în 1904 și 1905). o La 03.01.1909, un grup de 39 de oameni de știință, la hotel Esplanade din
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
poeme, apărut în plină perioadă de instalare a proletcultismului și împiedicat să ajungă la cititori, este marcat de amprenta timpului: războiul, seceta, confruntarea cu forme ale dușmăniei față de cultură. Atmosfera e dată de amenințarea tulbure venind din partea unor „străini”, a „furilor”, a intrușilor, cu o voită confuzie între spațiul ogrăzii și cel al țării. Imaginile declinului sunt amplificate simbolic. Cronica anului de secetă capătă, prin acumulări hiperbolice, o coloratură fantastică. Viziuni opresive, goyești, trădează angoasa deposedării de existență: „golul pătrat, numărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
treilea, taman prin mai, versurile lui Blaga: „ - Negrule, cireșule,/ gândul rău te-mprejmuie./ Jinduesc la taine coapte/ Guri sosite-n miez de noapte/ Om și păsări, duhuri, fluturi,/ nu așteaptă să te scuturi./ Prea ești plin de rod și vrajă,/ vine furul, puneți strajă!! (...)” E limpede coincidența. Nici că se putea o mai strașnică potrivire între realitatea din grădina învățătorului și ficțiunea artistică din creația poetului. Domnu’ Ionescu a știut dintotdeauna că toți copiii de după gard, adică din curtea școlii sau de peste
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
acopereau ulițele pietruite ale târgului. Pluteau, pe deasupra scăfârliilor ca un nor greu. Când tuna și fulgera, ploua cu zgomote ciudate. Pe cât de slabe și prelungi, pe atât erau de sâcâitore. Picuri de șoapte înfundate și posomorâte se strecurau ca niște furi în urechile târgoveților. Înțelesul lor nu putea fi tălmăcit, dar știa oricine că nu prevesteau nimic bun. Orașul, căzut în stenahorie, își revenea în simțiri, însă acești picuri nesuferiți de șușoteală îl făceau searbăd și urâcios. Pe străzi, începu să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
câte le-ați greșit; iar de veți ascunde ceva, să știți că toate păcatele de două ori mai mari le veți avea”. În cazul În care cineva se Împărtășește fără să-și fi spus, În mod intenționat, toate păcatele, devine fur de cele sfinte - păcat de moarte. Nu trebuie să așteptăm toate Întrebările duhovnicului, ci să spunem noi Înșine ceea ce știm că am greșit. Nici nu este pedagogic ca preotul să Întrebe chiar totul, căci poate da idei de a păcătui
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92296]
-
illusioni, (...) puri fantasmi e sostanze immaginarie (....) queste verità la natură aveva nascoste sotto un profondissimo arcano, Zibaldone, 125. 368 Vissero i fiori e l'erbe, / vissero i boschi un dì. Conscie le molli / aure, le nubi e la titania lampă / fur dell'umana gente (La primavera); A me non ride / l'aprico margo, e dell'eterea porta / îl mattutino albor; me non îl canto / de' colorați augelli, e non de' faggi / îl murmure salută: e dove all'ombra / degli'inchinati salici
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
CRISTEA M., și colab., 1973 - Studiul valorii combinative a unor linii noi consangvinizate de porumb create la Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava. Lucrări științifice. Redacția revistelor agricole; 44. CRISTEA M., 1974 - Der Genotyp lokaler Maispopulationen der Bukowina eine wervolle Genequelle fur zuchtungsarbei den Pflonzenzuchtg 71, 130 -1 50.Verlag Paul Parey, Berlin und Hamburg, 45. CRISTEA M., 1974 - Păstrarea germoplasmei la porumb. Cercetări agronomice în Moldova; 46. CRISTEA M., 1974 - Populații locale de porumb existente în cultură în Moldova de nord-vest
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
moins souvent, si bien que dans la langue coexistent pour un temps deux possibilités pour rendre la même chose. Si les nouveaux éléments ont certains traits susceptibles d'attirer la préférence des sujets parlants, ils remplacent les anciens qui, au fur et à mesure tombent en oubli. De ce point de vue, des formulations telles "à cause de l'amuïssement des sons finaux le latin tardif a eu recours à des prépositions pour rendre les valeurs causales" s'avèrent erronées car, en
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cuantificator existențial, cu sens de exclusivitate (Vara vine. Dar nu vine decât pentru cei care știu să aștepte tot așa de liniștiți și receptivi ca și când ar avea în față eternitatea (georgezafiu.ro/wordpress)), asociindu-și uneori și valoarea de minimalizare (Furul nu vine decât să fure și să-njunghie și să piardă. Eu am venit ca viață să aibă și din belșug s-o aibă. www.crestinism-ortodox.ro/newsletter)), mai ales în contextele ironice, când se urmărește minimalizarea (Un Ferrari nu
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
celor curați, în Biserica lui Hristos? Cel ce a intrat în Cămara Ospățului Luminii, trebuie să fie îmbrăcat în haina de nuntă a virtuților. Altfel, venind Împăratul și întrebându-l: „Ce cauți aici?”, nu va putea răspunde. Va fi socotit fur de cele sfinte. Și știi că „nici hoții, nici lacomii, nici iubitorii de argint, nici desfrânații, nici malahienii, nici sodomiții..., nu vor intra în Împărăția Cerurilor” (Sfântul Apostol Pavel). Dar se mai poate întâmpla și o pervertire a conștiinței în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
însoțit pe Rozin pe tot coridorul, milițienii neputându-se nici ei stăpâni. Mă gândeam la cuvintele Mântuitorului: „Nu vă adunați comori pe pământ..., ci adunați-vă comori în Ceruri, unde moliile nu le rod, rugina nu le strică și unde furii nu le fură. Acolo unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră”. Era un prilej pe care Dumnezeu i-l oferise lui Rozin, ca măcar aici să-și arate dragostea și mila față de aproapele aflat în suferință; și n-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lupi răpitori”. Să nu fiți puși în situația ca mai târziu, poate prea târziu, să înțelegeți că buna credință, cinstea voastră sufletească a fost speculată de cei ce au voit ca, în fața voastră și prin voi, să se îndreptățească ca „furi ai Adevărului”, asumându și locuri de slujitori de cinste într-un templu în care ei aduceau foc străin la altarul jertfelor. Adevărul este într-un singur loc. Acolo unde el este mărturisit prin jertfa personală. Core, Datan și Abiram își
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în der DDR und danach, Akademie, Berlin. Solga, Heike (1995a), Auf dem Weg în eine klassenlose Gesellschaft? Klassenlagen und Mobilität zwischen Generationen în der DDR, Akademie, Berlin. Speigner, Wulfram (1993), „Nochmals: Sozialwissenschaften în Ostdeutschland. Die Sicht eines Betroffenen”, Kölner Zeitschrift fur Soziologie und Sozialpsychologie, 45, 2, pp. 338-349. Spurk, Jan (1995), „La sociologie et șes métiers. Le développement de la sociologie extra-universitaire en Allemagne”, În M. Legrand, J.F. Guillaume și D. Vrancken (coord.), La sociologie et șes métiers, L’Harmattan, Paris, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să se fi născut ideea dezvoltării unei rețele revuistice puternice, în scopul răspândirii ideilor în popor și al ridicării culturale. I. Molnar Piuariu a luat pe seama sa inițiativa scoaterii unui ziar pentru români, ce avea să se cheme "Walachische Zeitung fur den Landmann", adică "Foaie românească pentru sătean" (1789, Sibiu). În esență, programul său este rezumat în acest fel: "Națiunea română, pe seama căreia se va pomi acest ziar, nu este la acel nivel cultural ca întreagă să știe ceti. Deci ziarul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
literatură". Redactorul încerca să cucerească un teritoriu, dominat până atunci de foile germane și ungurești. De altfel, noua revistă, așa cum o mărturisește și titlul pe care i l-a dat Barițiu, avea, în bună măsură, ca model, publicația germană "Unterhaltungsblatt fur Geist, Gemuth und Publizitut" ("Foaie pentru distracție, pentru spirit, inimă și publicitate", care apărea atunci la Brașov. Mai întîi, adecă de la 1838 ian. 1 de sine, iar păste puțin după aceasta se va împreuna cu Gazeta politică românească, care pentru
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
-i celula lui Iuliu Maniu... ori, a istoricului Gheorghe Brăteanu ?!”, murmurau în bezna celulelor, în tremur de inimă, ceilalți deținuți. „Becurile” se stingeau la Sighet... unul după altul, căruța trasă de un cal șchiop și costeliv îi căra noaptea, ca furii, sus pe deal, și zvârliți în groapa fără nume. Elita țării se stingea, și, odată cu ea și țara... Întunecimea în care intra țara, nu se va risipi prea curând... „ - De ce, oare, Dumnezeu a îngăduit așa nelegiuiri ?!”. ...Pios omagiu luptătorilor din
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
e ceva: Toate drumurile duc la Roma! Iar pe mine reducerea la același numitor m-a enervat de cînd mă știu, neîmpăcîndu-mă cu formulele. Eram, firește, slab la matematici. Mai ales cînd vedeam cum un minus în fața fracției răsturna sensurile, furii nebănuite mă cuprindeau. Sînt, de aceea, în căutarea unei căi proprii de rezolvare. Nu e tocmai ușor în armata de exploratori, însă e necesar. Am fost la Gazeta literară și [la] Luceafărul cu cîteva lucruri noi. La prima am fost
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de titluri și lucrări manuscris, 1960. 59. Bassi Domenico, Mitologia germanica gli rei e gli eroi, Milano, 1933. 60. Beza Marcu, Paganism în Românian bolonioie, London, 1928. 61. Bologa V.I., Organe und korpersofte in der rumanischin Volkamedizin, Knoll a Mitteil fur artz, 1930. 62. Blaga V.I., Trilogia culturii, Editura pentru literatură universală, București, 1969. 63. Bologa V.I., Contribuții la istoria medicinii în RPR, Editura Medicală, Buc, 1955. 64. Bologa V.I., Despre vrăji, doftoroaie și leacuri băbești, București, 1961. 65. Brânzei P.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se aplică la fel de bine și aici. În cele ce urmează, vom reliefa câteva aspecte importante în opinia no astră: cunoașterea partenerului. La acest moment al proie ctului, ar fi de dorit să fie deja cunoscute o mulțime de lucruri despre fur nizorul ales. Cu cât mai multe, cu atât mai bine. Cu cât au loc mai multe discuții și se pun multe î ntrebări, cu atât mai puține pot fi surprizele. Este clar că până la finalizarea acestei faze nu este prea
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
de vedere tehnologic, astfel că upgrade-ul ar însemna de fapt o implementare nouă, dar având câteva atuuri în implementarea proiectului. Luarea deciziei presupune punerea în balanță a avantajelo r oferite de colaborarea cu același furnizor, cu promisiunile interesante ale unui fur nizor nou. Îmbunătățirea continuă este subordonată managementului calității și înseamnă pentru organizație parcurgerea mai multor stadii, de la cel inițial de lipsă de control asupra activității, la cel final, de excelență în afaceri. Un sistem integrat ajută organizația să treacă în
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
din Fișier cuprindea un singur articol. În numărul 2, Liviu Rusu publica „Mascarada de la Conservator”, iar Ion Ștefan în numărul 3, „Scriitori și reviste de la Brașov”. * Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei Landes Regierungsblatt fur das Hersogtum Bukowina Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Landes Regierungsblatt fur das Hersogtum Bukowina Cernăuți, 31 ianuarie 1853-1860. * Foaea Legilor și a Guvernului Țării. Țara de coroană a Bucovinei, Cernăuți, 1850 Foaea Legilor și a Guvernului Țării. Țara de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mascarada de la Conservator”, iar Ion Ștefan în numărul 3, „Scriitori și reviste de la Brașov”. * Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei Landes Regierungsblatt fur das Hersogtum Bukowina Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Landes Regierungsblatt fur das Hersogtum Bukowina Cernăuți, 31 ianuarie 1853-1860. * Foaea Legilor și a Guvernului Țării. Țara de coroană a Bucovinei, Cernăuți, 1850 Foaea Legilor și a Guvernului Țării. Țara de coroană a Bucovinei, Cernăuți, 1850 * Foaea legilor Imperiale pentru Rigatul Galiției și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
an. XIX, 30 aprilie 1875, p. 375. 35. Vladimir (Vova) Ghica a obținut la Colegiul al II-lea de Ilfov 153 de voturi din 198. Dintre candidații liberali la acest colegiu au fost aleși M. Kogălniceanu la Covurlui și N.F. Fur culescu la Teleorman („Deputații aleși în Colegiul II“, MOF., nr. 93, 29 aprilie/11 mai 1875, p. 2207). Ciru Economu, licențiat [în Drept din Facultatea] din Paris, procuror de secțiune trib. Ilfov. N.H. Stoica-fiul, licențiat [în Drept din Facultatea] din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și dată cuiva în mîncare învie și se nmulțește. Somn Dacă ia cineva legătoarea cu care se leagă laolaltă picioarele vreunui mort și o aruncă în vreo casă, apoi dorm casnicii, așa că se poate lua tot din casă; dacă însă furii* leagă încă cu dînsa ușa, apoi casnicii nu se mai scoală pînă ce nu vine cineva să dezlege ușa. Dacă dormi în sărbători mari, somnoros vei fi peste tot anul. Să nu dormi în ziua de Paști, căci îți fură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]