1,478 matches
-
scheletic este controlat prin sistemul gamma, baza reflexului miotatic (osteotendinos). Acest reflex este evident implicat și în controlul mușchilor respiratori. Cu alte cuvinte, mușchii intercostali și diafragmul conțin fusuri neuromusculare care sunt sensibile la alungirea mușchiului. Informația plecată de la nivelul fusurilor neuro-musculare este utilizată pentru a controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
circulația forței de muncă. În prezent, datorită dezvoltării comunicațiilor și a punerii la punct a tehnicilor de tranzacționare online, tranzacțiile bursiere se desfășoară, practic, non stop, după principiul „24 de ore din 24“. Din c auz a dife rențelor de fus orar, atunci când se închid bur sel e din Europa, își încep ac tivitatea cele din S.U.A., iar când se închid b urs ele din Asia, își reîncep activitate a cele din Europa. În acest fel, acțiunile mari lor corporații care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de mestecare). In mod normal gura este închisă; mandibula fiind menținută ridicată (împotriva forței gravitaționale) prin contracția mușchilor maseter, temporal și pterigoidian intern. In momentul deschiderii voluntare a gurii pentru introducerea alimentelor se declanșează un reflex miotatic provocat de întinderea fusurilor neuro musculare din structura mușchilor ridicători ai mandibulei. Impulsurile proprioceptive se transmit pe calea nervului trigemen la centrul motor pontin și determină ridicarea mandibulei. Pe de altă parte, comprimarea alimentelor între cele două arcade dentare stimulează receptorii răspândiți la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la stimularea ventilației în timpul efortului, în special în stadiile incipiente. Orice mușchi scheletic este controlat prin sistemul gamma, baza reflexului miotatic (osteotendinos). Acest reflex este evident implicat și în controlul mușchilor respiratori. Cu alte cuvinte, mușchii intercostali și diafragmul conțin fusuri neuromusculare care sunt sensibile la alungirea mușchiului. Informația plecată de la nivelul fusurilor neuro-musculare este utilizată pentru a controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
scheletic este controlat prin sistemul gamma, baza reflexului miotatic (osteotendinos). Acest reflex este evident implicat și în controlul mușchilor respiratori. Cu alte cuvinte, mușchii intercostali și diafragmul conțin fusuri neuromusculare care sunt sensibile la alungirea mușchiului. Informația plecată de la nivelul fusurilor neuro-musculare este utilizată pentru a controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
prin acumulare, înregistrând fluxul unei gândiri deja atinse de maladiv și surprinse la frontiera dintre veghe și vis, atunci când succesiunea de idei din ce în ce mai vagi pune stăpânire pe psihic: "o moliciune plăcută cuprinse nervii omului, și gândul începu să depene pe fusul conștiinței bolnave (subl. mea) mai rar și tot mai rar și înmuind treptat formele și colorile închipuirilor... Gheorghe... Noaptea Paștelui... Talhar... Ieșii... O crâșmă în miezul târgului... O dugheană veselă, care merge bine... Sănătatea... Și ațipi...". Ochiul închis afară însă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de mestecare). In mod normal gura este închisă; mandibula fiind menținută ridicată (împotriva forței gravitaționale) prin contracția mușchilor maseter, temporal și pterigoidian intern. In momentul deschiderii voluntare a gurii pentru introducerea alimentelor se declanșează un reflex miotatic provocat de întinderea fusurilor neuro musculare din structura mușchilor ridicători ai mandibulei. Impulsurile proprioceptive se transmit pe calea nervului trigemen la centrul motor pontin și determină ridicarea mandibulei. Pe de altă parte, comprimarea alimentelor între cele două arcade dentare stimulează receptorii răspândiți la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la stimularea ventilației în timpul efortului, în special în stadiile incipiente. Orice mușchi scheletic este controlat prin sistemul gamma, baza reflexului miotatic (osteotendinos). Acest reflex este evident implicat și în controlul mușchilor respiratori. Cu alte cuvinte, mușchii intercostali și diafragmul conțin fusuri neuromusculare care sunt sensibile la alungirea mușchiului. Informația plecată de la nivelul fusurilor neuro-musculare este utilizată pentru a controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
scheletic este controlat prin sistemul gamma, baza reflexului miotatic (osteotendinos). Acest reflex este evident implicat și în controlul mușchilor respiratori. Cu alte cuvinte, mușchii intercostali și diafragmul conțin fusuri neuromusculare care sunt sensibile la alungirea mușchiului. Informația plecată de la nivelul fusurilor neuro-musculare este utilizată pentru a controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
joi/ să dea nouă ploi/ploi de ale mari/ pentru mari plugari/ unde-or da cu plugul/ să taie ca untul/ unde-or da cu sapa/ să țâșnească apa/ să crească spicul/ nalt cât plopul/ bobul de grână/ cât un fus de lână/ și s-aveți parte/ numai de bucate” În timp ce Paparudele dansau, invocând ploaia, gazdele aduceau găleți cu apă și le stropeau leoarcă. Fetele invocau pentru ploaie o făptură mitică, Paparuda, fiind un fel de vestale ale acesteia. Colindul dansat
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
pe care Fernard Braudel o trasează între Lyon și Cracovia și care trece prin Geneva, Basel, Augsburg și Viena. Estul, vestul, sudul și nordul interferează, se întrepătrund, iar din aceste legături care se stabilesc între ele iau naștere cele patru "fusuri ale Istoriei" identificate de Braudel: istmul rus, istmul polonez, istmul Zonei Centrale Înalte a Germaniei și istmul francez 7. În cele din urmă, în cadrul atît de divers al populațiilor latinizate, germanice, slave, de-acum statornicite, apar primele state și primele
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
vine. Un basm cu pajuri și cu zmei începe-acum o fată, Tu taci ș-asculți povestea ei Și stai îngândurată. Și firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământă, Spui șoapte fără de-nțeles, Și ochii tăi stau țintă. Scapi fusul jos; nimic nu zici Când fusul se desfiră... Te uiți la el și nu-l rădici, Și fetele se miră. ...O, nu! Nu-i drept să te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afară lung privești „Ce vezi ?” întreab-o
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
cu zmei începe-acum o fată, Tu taci ș-asculți povestea ei Și stai îngândurată. Și firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământă, Spui șoapte fără de-nțeles, Și ochii tăi stau țintă. Scapi fusul jos; nimic nu zici Când fusul se desfiră... Te uiți la el și nu-l rădici, Și fetele se miră. ...O, nu! Nu-i drept să te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afară lung privești „Ce vezi ?” întreab-o fată. „Nimic... Mi s-a părut
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
-i răpească din frumusețe, din farmecul inegalabil și care este asociată cu aceeași lume a sacralității: „Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus. Din zori și până-n seară; Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Era frumoasă de nespus în portu-i de la țară... Căta la noi așa de blând, Senină și tăcută; Doar suspina din când în când La amintirea vreunui
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
din frumusețe, din farmecul inegalabil și care este asociată cu aceeași lume a sacralității: „Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus. Din zori și până-n seară; Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Era frumoasă de nespus în portu-i de la țară... Căta la noi așa de blând, Senină și tăcută; Doar suspina din când în când La amintirea vreunui gând Din
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de la țară din secolul douăzeci și unu. După ce fuiorul de in și cânepă precum și cel de lână era pregătit, trebuia tors În fir pentru a putea țese din el pânza. Era pe atunci o vorbă: femeia vrednică trebuie să Îmbrace casa din fus. Și acesta nu era puțin lucru. Toți membrii familiei, de la bătrâni la nepoți, purtau cămăși de in, izmene din cânepă, iar pentru ițari, suman, cioareci, prigitori și covoare se folosea lâna. Începând cu secolul douăzeci sumanele au fost Înlocuite cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
până noaptea la ore târzii. Fetele tinere mergeau cu furca. Ce Însemna aceasta? Un caier de in sau de cânepă se Învelea În furca de tors și de acolo cu mâna stângă se modela firul, iar cu dreapta se Învârtea fusul pentru a se răsuci firul uniform și apoi se Învelea pe fus. Când mosorul rezultat din firul tors ajungea la o anumită măsură, se scotea de pe fus care avea forma puțin conică. După ce era legat ca să nu se destrame el
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aceasta? Un caier de in sau de cânepă se Învelea În furca de tors și de acolo cu mâna stângă se modela firul, iar cu dreapta se Învârtea fusul pentru a se răsuci firul uniform și apoi se Învelea pe fus. Când mosorul rezultat din firul tors ajungea la o anumită măsură, se scotea de pe fus care avea forma puțin conică. După ce era legat ca să nu se destrame el primea numele de gălușcă, deși era mult mai mare decât o sarmală
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de acolo cu mâna stângă se modela firul, iar cu dreapta se Învârtea fusul pentru a se răsuci firul uniform și apoi se Învelea pe fus. Când mosorul rezultat din firul tors ajungea la o anumită măsură, se scotea de pe fus care avea forma puțin conică. După ce era legat ca să nu se destrame el primea numele de gălușcă, deși era mult mai mare decât o sarmală. Seara se adunau mai multe fete la câte o casă și acolo torceau până În miez
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
terminau cât Își propuseseră să toarcă În acea seară, fetele se mai dădeau la joc. Veneau uneori și flăcăi tineri și câte un ceteraș, dacă era pe aproape. Se spuneau glume, povești, snoave și chiar ghicitori. Dar În acest timp fusul nu trebuia să stea. Cam asta era ceea ce prin alte părți se numea șezătoare. La ore târzii furca și fusul erau date la o parte și fetele se dădeau la joc. Ele era doar niște copilandre și atunci Învățau să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și câte un ceteraș, dacă era pe aproape. Se spuneau glume, povești, snoave și chiar ghicitori. Dar În acest timp fusul nu trebuia să stea. Cam asta era ceea ce prin alte părți se numea șezătoare. La ore târzii furca și fusul erau date la o parte și fetele se dădeau la joc. Ele era doar niște copilandre și atunci Învățau să joace. Când mergeau la horă trebuia să știe bine ștraierul pentru a nu călca flăcăul pe picioare. Flăcăii care mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Învățau să joace. Când mergeau la horă trebuia să știe bine ștraierul pentru a nu călca flăcăul pe picioare. Flăcăii care mai veneau pe la astfel de șezători, ocheau câte o fată care le cădea cu tronc și Îi mai Împiedica fusul după care i-l lua. Restituirea lui cerea obligatoriu un sărut care se obținea cam greu. Torsul nu trebuia să Întârzie. Se mai făcea așa zisele bărdăuțe. La două smocuri luate din caier li se dădea foc și ele se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ceea ce se înțelege prin „destin implacabil”, ci cal ea care reprezintă o direcție clară care ne a fost dată în această viaț ă, direcție la care ni se solicită participarea prin liberul arbitru: o misiune îndeplinită, o lecție de învățat, fusul unei ro tiț e într-o lucrare, o Karma de plătit, o ... — Depinde de noi să înțelegem și să ne armoniză m p așii cu acest drum predestinat sau să ne opunem dest inu lui. — Îmi amintesc că în timpul copilăriei
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
și specializată conform obiectivelor didactice ale textului. Textul B: "Am constat deci că Clarimonde ocupă cu adevărat tot etajul. Ea are trei ferestre, dar întotdeauna stă doar la una din ele, cea din fața mea. Stă acolo și toarce cu un fus vechi și demodat. Bunica mea avea unul la fel; îl moștenise de la o stră-mătușă. Nu știam că se mai folosesc în ziua de azi asemenea fusuri. Cel al lui Clarimonde este totuși o bijuterie fină, albă, probabil din fildeș. Și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
doar la una din ele, cea din fața mea. Stă acolo și toarce cu un fus vechi și demodat. Bunica mea avea unul la fel; îl moștenise de la o stră-mătușă. Nu știam că se mai folosesc în ziua de azi asemenea fusuri. Cel al lui Clarimonde este totuși o bijuterie fină, albă, probabil din fildeș. Și firul pe care-l toarce pare a fi foarte fin. Cît e ziua de lungă lucrează fără răgaz în spatele acelor perdele. Nu se oprește din lucru
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]