804 matches
-
conducător de metrou. Punând plată și bacșiș în mâinile ospătăriței Dida și instalîndu-se apoi pe bancheta din spate.) IF-ul își trase, cu un gest reflex, peruca deșteaptă, din păr uman, ce-o purtase ca pe-o căciuliță și îi gâdilase, tot timpul, una dintre urechi. Pe fotoliul din față, înfășat într-o husă păr de cămilă, se ghemui Fisente, nepotul preferat al lui Sucu Marcel, un lungan arătos și viclean de-și trăgea chiar și singur clapa, dacă nu avea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fi știut. Vechiul cântec se împletea cu sunetul stins al acordeonului și cu tristele măsuri ale țambalului. Bozoncea râdea, râdeau și ăilalți. Guristul se matolise 70 puțin și avea chef de ciripit. Anghel bătea cu degetele în spatele viorii, parcă o gâdila. Lemnul ei scump răsuna dulce o dată cu cuvintele: Căpitane de județ, De ce mă ții la arest, Pentr-un pui de murguleț, Că nu -lam vfndut la preț, Și am luat pe el cinci mii, . Să duc pfine la copii... Cocîrță umplu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o seară înainte la cumetri, de bătuseră alvița, mai băuse un pahar de vin, îi mergea gura ca o melită. Când ostenise, scosese din buzunar o coajă de portocală, uscată pe mașina de gătit, să-și îndulcească sufletul. Mirosul plăcut gâdilase nările copiilor. Ene lăsase dambilușca. Ce-ar mai fi ros și el o cojită! Alături, bărbații se dădeau mai la soare. Ieșiseră în haine, să sperie iarna. Se uitau în sus, bine era, da mugurul. Și cerul se spălase tot
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un negustor în picioare. - Banii! a răcnit o dată. Mama voastră, faceți cu pricină! Florea ședea încă pe scaun și-i privea blând. - Ce e, domnule? - Banii, escrocilor! striga gabroveanul. Încremeniseră și chelnerii. 182 - Nene, nu mă supăra, nene! că mă gâdil repede... a mai spus Nicu-Piele. Vezi, că eu fac urât dacă mă calcă cineva pe picior! - Aduc poliția! a mai apucat să spună unul dintre păgubași. Sandu a răsturnat masa. Ceilalți doi au scos șișurile. Negustorii aveau și ei cuțite
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dă de urmele mele... Mai au tras după aceea nevestele de ei, că ele nu erau băute, s-a supărat Sandu-Mînă-mică, le-a luat iar la dans. Nicu-Piele nu s-a lăsat nici el mai prejos. Juca otrăvile, le mai gâdila; le cărau de lângă bărbați. Băga boala în ele. Se uita lunganul la una ca la Fecioara Măria: - Coană, să n-am spor, ce-aș mai lăsa eu dracii-n dumneata! Potoapa râdea cu plăcere, că i-ar fi dat sufletul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ce-i veni lui Nicu- Piele să se înghesuie într-un barosan! I-a făcut un vânt ușor drept în brațele lui Sandu. Acesta i-a băgat mâna în buzunar. Cum s-au încurcat, cum au făcut, că s-a gâdilat clientul și-a început să strige: "Hoții!" Până să se întoarcă, sergenții au pus laba pe lungan. Sandu-Mînă-mică -la urmat prin mulțime, făcîndu-se că nu-l cunoaște. Păgubașul îl lovea peste gură cu pumnii pe Nicu-Piele. S-au oprit tocmai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
beci și te ține trei zile nemâncat. Pe urmă, iar te cheamă. Spui? Nu. Bine! Te bate la pielea goală. Te dezbracă, udă o frânghie și-ți face spatele negru. Te deșteaptă cu apă, te întreabă iar: "Spui?" Și te gâdilă la momite. Tu o încurci. Iar te bate. Pînă-ți dai sufletul. De fier să fii, și tot scapi ceva. Atâta le trebuie. În felul ăsta, pun gheara și pe alții și, de la unu puțin, de la altu puțin, află restul. Așa
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lor încăpătoare cu băutură și strigau veseli la pungași: - Să-ți trăiască! Să-ți trăiască! Stăpânul urla cătrănit către ei: - Luați, mă, și beți de sufletul lui Bozoncea! C-a murit, săracu! Luați, fraților... Mînă-mică îi mai strunea pe țigani: - Gâdilați dracului cobzele alea, că dă moartea-n voi, paraponisiților! Nicu-Piele juca în căruță, de hazul lumii, ce se ținea pe margini. 303 - Să trăiești, vereșcane! strigau hamalii bând din șepcile pline cu vin. - Cântați, mă gașperilor! se mai supăra iar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de-a lungul pârâului și de odată o panoramă cerească se deschise ochilor ei... "D-zeule! ce rai! " gândi ea - "voi sta aici puțin". Ea merse-nainte prin iarba care, caldă și mirositoare, îi gâdila corpul, s-aruncă în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă o făcea mai să adoarmă, fugea apoi prin dumbrava de portocale, gonită de fluturi și albine... Era nebună, ca un copil rătăcit într-o grădină fermecată de basme. În
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dracul... Altfel e frumușică ea, nu-i vorbă; ba-i chiar frumoasă, să spun dreptul. Bărbia se rotunzește ca un măr galbăn, gurița câteodată parecă-i o cireașă... și ochii... Ah, ochii!... De nu i-ar apropia de-ai mei... îmi gâdilă genele și mă-nfioară până-n tălpi... atunci nu mai văd ce frumoasă e... o negură neagră îmi întunecă ochii... atunci aș omorî-o... Asta nu-i trai, asta-i chin! Dar biata copilă - să fim drepți... ce știe ea că mă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
peșteră din care curgea sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de - a lungul râului și deodată o panoramă cerească se deschise ochilor ei... "D-zeule, ce rai! gândi, voi sta aici până sara"... Ea merse-nainte prin iarba care-i gâdila, mirositoare și caldă corpul ei, s-aruncă în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă caldă o făcea mai să adoarmă, fugea apoi prin dumbrava de portocali, gonită de fluturi și de albine... Era nebună ca un copil rătăcit într-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ajunse la o peșteră din care curgea sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de-a lungul pârâului și deodată o panoramă cerească se deschise ochilor ei... D-zeule! ce rai! gândi ea. Ea merse-nainte prin iarbă, care, mirositoare, îi gâdila corpul, s-aruncă în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă o făcea mai să adoarmă, fugea apoi prin dumbrava de portocale, gonită de fluturi și albine... Era nebună, ca un copil, rătăcind într-o grădină fermecată de basme. În
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
curgea sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de-a lungul părîului și deodată, o panoramă cerească se deschise ochilor ei... D-zeule! ce rai! gândi ea - voi sta aici puțin. Ea merse-nainte prin iarbă, care, caldă și mirositoare, îi gâdila corpul, s-arunca, în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă o făcea mai să adoarmă, fugea apoi prin dumbrava de portocale, gonită de fluturi și albine... Era nebună, ca un copil rătăcit [rătăcind] într-o grădină fermecată de basme
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
miros, auz și văz. Nici ele nu sunt modalități unice (echilibrul este diferit, dar vecin cu centrii auzului), ci categorii ale mai multor modalități senzoriale ce corespund unei unități anatomice: pielea, gura, nasul, urechea și ochiul. „Vă mângâie sau vă gâdilă?” Densitatea punctelor senzitive în funcție de regiunile corpului Sensibilitățile tactile ilustrează foarte bine cele două fețe ale senzațiilor: latura subiectivă și cea obiectivă. Latura subiectivă ține de descrierile variate, dar deseori imprecise pe care le facem; fiecare dintre noi își amintește de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
am făcut, cît, pentru că au dobîndit plăcere și iscălitura dumitale, cu care pot să fie plăcute la ochii tuturora. Dumita mă cinstești a zice că dau suflet unor rînduri ce potrivesc În versuri și că zugrăvesc patimile cu Învioșare ce gîdilă simțirea sufletească. Dar vei ști, strălucito, că darul acesta l-am primit de la dumita În ceasul acela cînd mi-ai arătat că poate muri cineva Încă trăind și să trăiască murind. Îmi scrii că ai dori să afli meșteșugul cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori" (19, 18); Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri" (23, 13). O formulă din Ecclesiastic răspunde bine acestor proverbe: "Cât e necopt, gâdilă-i coastele pleacă-i spinarea, ca nu cumva, scăpat din frâu, să nu te mai asculte și să suferi" (30, 12). Totuși primii creștini au șovăit în alegerile pedagogice, Evanghelia fiind mai blândă. Luând literal mesajul lui Christos, ei încearcă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
inactivitate, personajele militare reale se desfășoară din plin în decembrie 1989. Literatura de inspirație militară a acelui moment memorabil nu s-a scris încă. Pentru urechile și sufletul personajelor Curat constituțional! Muzica! Muzica! Ghiță Pristanda Muzica este aceea care ne gâdilă urechile într-un mod plăcut. Așa o definește Marius Chicoș Rostogan. El și interpretează plin de mândrie marșul „La Zolfărino ghe vale”. Elogiul bătliei de la Solferino (24 iunie 1859), în care trupele lui Franz-Joseph au fost memorabil bătute, e firesc
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mai mare. La capitolul religie, puterea, până mai ieri ateistă, nu are nici o divergență cu creștinul-ortodox Ion Druță. Mai mult, ideile lui că, anume, creștinul este prin definiție un internaționalist, le convine de minune conducătorilor noștri. La fel le-a gâdilat plăcut auzul și dojana că ne-am politizat prea mult. (Nici o aluzie la martiriul lui Ilie Ilașcu, chinuit de frați ortodocși!) A răsunat apoi îndemnul de a ne ruga, de a ne împăca cu gândul că există o dreptate în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
resursele de putere pe care sunt gata să le mobilizeze. Manifestările, grevele și alte metode de presiune fac și ele parte dintr-o dezbatere și exprimă judecăți. La polul opus, lingușirea dezarmează adversarul, atenuând înflăcărarea dezbaterii. Interlocutorul primește complimente, este gâdilat în orgoliul propriu. În schimb, el își moderează tonul. Se dă impresia că, la urma urmei, disputa nu este așa de dramatică. Această tactică se aplică mai ales atunci când, într-o conjunctură politică, este în interesul actorilor să își minimalizeze
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
evaluării. Evaluăm nu îngrozind, ci îndrăgind. 5. Simptomul conformității. Altă posibilă capcană este cea a mimetismului, a pretenției conformității celor spuse de elevi cu ceea ce s-a „dictat” de către profesor sau se găsește în manual. Sunt profesori care se simt gâdilați pe la urechi doar atunci când elevii „gânguresc” spusele acestora. Profesorul devine un „comparator” între două seturi de cunoștințe, gratificând doar ceea ce se potrivește mai bine cu referința indicată. Orice deviație este sancționată, spiritul critic înăbușit, părerea proprie și judecata sunt desființate
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Niciodată niște fragmente de filosofie antică n-au conținut atâtea potențialități pentru secolele următoare... MOMENTUL AL TREILEATC "MOMENTUL AL TREILEA" Inventarea plăcerii: jubilarea lui Aristip din Cirenetc "Inventarea plăcerii \: jubilarea lui Aristip din Cirene" VItc "VI" ARISTIP și „voluptatea care gâdilă”tc "ARISTIP și „voluptatea care gâdilă”" 1 Filosoful cu fustă. Aristip din Cirene trece drept filosoful emblematic al hedonismului; grea misiune și supărătoare reputație într-o lume care consideră că a filosofa este incompatibil cu a fi adept al plăcerii
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
n-au conținut atâtea potențialități pentru secolele următoare... MOMENTUL AL TREILEATC "MOMENTUL AL TREILEA" Inventarea plăcerii: jubilarea lui Aristip din Cirenetc "Inventarea plăcerii \: jubilarea lui Aristip din Cirene" VItc "VI" ARISTIP și „voluptatea care gâdilă”tc "ARISTIP și „voluptatea care gâdilă”" 1 Filosoful cu fustă. Aristip din Cirene trece drept filosoful emblematic al hedonismului; grea misiune și supărătoare reputație într-o lume care consideră că a filosofa este incompatibil cu a fi adept al plăcerii, că filosofia exclude voluptatea ca obiect
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
un mod de a crea plăcere - altfel, Platon și creștinii ar aparține și ei hedonismului! În schimb, a fi disponibil pentru prezent și a-i cere tot atâtea ocazii active de a cunoaște semnele caracteristice ale plăcerii - voluptatea care-ți gâdilă într-un mod agreabil simțurile, ca să vorbim precum Cicero -, iată o posibilă definiție a hedonismului. Pura prezență disponibilă în lume, capacitatea de a resimți voluptăți și bucurii, adeziunea la real sunt tot atâtea moduri de a te vindeca de suferințele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
83 1) O reparație pentru sofiști. 2) Antiteza lui Socrate. 3) Inventarea psihanalizei. 4) Dușmanul legilor. 5) Hedonismul anarhist. 6) Să terminăm odată cu barbarii! Momentul al treilea - Inventarea plăcerii: jubilarea lui Aristip din Cirene 99 VI. Aristip și „voluptatea care gâdilă” 101 1) Filosoful cu fustă. 2) Triunghiul subversiv. 3) Parfumat în agora. 4) Ludic, agonic și comic. 5) Proxenet al înțelepciunii? 6) Recuzarea tuturor legăturilor. 7) Fericit cel care, precum Ulise... 8) Bunul-plac al lui Aristip. 9) Plăcerea trăită în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
bale; bifurcată; buză; cad; cap; casă; din cavitatea bucală; căldură; cere; chineză; ciocolată; cîine; clară; claritate; complicată; comună; conversație; convorbire; corect; cult; dar; dentist; deosebită; dezvoltare; dialect; dialog; diferențe; discuții; dragă; Eminescu; ereditate; expresie; exprimare; față; floare; folos; frumos; furculiță; gîdilat; greacă; greu; indiferență; inteligență; internațional; interpretativ; încurcată; înghețată; latină; limbă străină; linge; lume; mama; mamei; mană; masă; mască; material; limba maternă; matură; mădular; măsea; măsline; membre; mijloc; minciună; mîndrie; moale; moartă; mod de comunicare; moldovenească; mușcată; mușcătură de șarpe; nas
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]