23,273 matches
-
își punea repede ghetele, se lega cu basmaua de lână neagră, peste părul blond, ondulat, lua cojocul fără mâneci din cuier, în mâna stângă ținea unul din coșuri, iar cu cea dreaptă punea câte un pițărău în traista atârnată de gâtul copiilor. Îmbujorati de nevinovăția iernii, copiii treceau ca frunzele din jurul cupei de argint pentru împărtășanie. Tanti Tățiana dădea mere și nuci cu coaja brăzdată de miresmele amare ale toamnei trecute. Eu nu am fost în pițărăi și nici la focuri
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dacina_dan_1451478033.html [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
care spunea într-o încercare supremă de a eluda moartea, de a o supune, de a o îngenunchea și distruge, conferindu-i, în același timp, viață veșnică, adică NEMURIRE: „De te-aș prinde moarte vie / Ți-aș băga unghia-n gât”. La fel ca și la Cezar Ivănescu, și Grigore Vieru încearcă să-i acorde morții însușiri antropomorfice: o ființă, având mamă, copii, eventual o casă, o gospodărie la care trudește toată viața. Ontologic și metafizic se contopesc în aceste versuri
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
pjan ekh buka oj na-j mulcumime pentru tot ? I rromni ke prasala p’e murśes ke lesqe penʒardune na-j laćhi, mangela pesqe aver idos, strajinosqo, si kurva. Ka reses te mudares la. Muk la, phir avrăça, paśo laça, diśa o gât ajnasa, khel k-o horos pâl li la ! Ale ambiciosos, me regretisarel ke na dikhas țuț śukar, ke na źandas te aprećisarel țuț de kheresqo ! I prima dragostă na bisterla la sigo, pwo abittiri kana aćhola korkorri ! - Dekït te resaw
GARGÓĬ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1416559548.html [Corola-blog/BlogPost/384602_a_385931]
-
me regretisarel ke na dikhas țuț śukar, ke na źandas te aprećisarel țuț de kheresqo ! I prima dragostă na bisterla la sigo, pwo abittiri kana aćhola korkorri ! - Dekït te resaw k-i krima, te phanzaraw mân pâl te cidaw kalo gât savro them, pwo laćho uxțawa akana, 'ke sjom terno, pâl law’ la ’θar-o śoro. Akidă sjas amare rromă hen amare adecă and-o vakïcă o anglune. Akerdom kana paramices ka te na naśalzon. Dekït te aćhol ț’o ’zi pwo tïrzios
GARGÓĬ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1416559548.html [Corola-blog/BlogPost/384602_a_385931]
-
sau mai puțin reușită, iar acum ne întâlneam, într-o încercare de a ne regăsi unul pe altul. Când s-a întors cu fața spre mine, am observat mișcarea sânilor ei mici și tari, fremătând de nerăbdare. Mi-a prins gâtul într-o îmbrățișare tandră și am simțit-o imediat lipindu-se toată de mine, cu sfârcurile micuțe, pe care mi le închipuiam de o roșeață delicată, produsă de apa fierbinte a dușului, cu șoldurile ei impecabile, genunchii frumoși, curbura atletică
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
ne-am îndreptat spre imensitatea patului matrimonial, ce trona în mijlocul camerei. Am așezat-o cu grijă și în extaz pe somiera elastică a patului, alăturându-mă acestei ființe dornice să savureze deliciul amorului liber. Buzele mele fierbinți o atinseră pe gât și apoi pe gură, iar ea se pierdu cu totul, răspunzându-mi la sărut. Am coborât sărutul între sânii rotunzi, aplicând picături de răscolitoare transfigurări, plimbându-mă cu limba pe mameloanele rigidizate de fiorii plăcerii și înnebunite de poftă. Mi-
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
PAMFLET) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 579 din 01 august 2012 Toate Articolele Autorului Nu, nu mai pot să stau cu becul stins, Nu mai suport postura de proscris. * Și fiindcă n-am curajul să mă-mpușc în gât, Azi mă predau, sunt hotărât. Decât cu capul în nisip, ca struțul, Mai bine...autodenunțul... * Să caut deci un polițist Și să-i spun franc că-s anarhist... Căci iată, în nemernicia mea, La Referendum am votat cu „Da!” Dar
AUTODENUNŢ DE GIRANT LA... LOVITURA DE STAT (PAMFLET) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Autodenunt_de_girant_la_lovitura_de_gheorghe_parlea_1343829649.html [Corola-blog/BlogPost/360024_a_361353]
-
Din Țara-n care loviturile de stat Se dau prin...Referendum (boicotat). * Și-am să-i mai spun acelui polițist C-aproape nu-mi doresc să mai exist, C-aș vrea să intru în mormânt Trăgându-mi două gloanțe-n gât... Și fiindcă astăzi te dezminte Până și glonțul cel fierbinte, Am preferat să nu fiu struț, Deci, să fac...autodenunț: Anume că-s un jalnic...anarhist, Un (nici mai mult, nici mai puțin)...pucist Din Țara-n care loviturile de
AUTODENUNŢ DE GIRANT LA... LOVITURA DE STAT (PAMFLET) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Autodenunt_de_girant_la_lovitura_de_gheorghe_parlea_1343829649.html [Corola-blog/BlogPost/360024_a_361353]
-
organici - lactic, citric, malic, oxalic, dextrina, compuși ai azotului - în total 435 de substanțe. Această asigura mierii un loc aparte în reglarea funcțiilor organismului uman. Orice tip de miere are proprietăți specifice: mierea de levănțica lecuiește tușea și durerile de gît, mierea de tei ușurează stările febrile și durerile gastrice, previne migrena, fiind un bun mijloc profilactic și remediu în pneumonii, astm bronșic, stări nervoase, tuberculoză; mierea de brad este utilă în bolile căilor respiratorii, cea de salcîm este un bun
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_georgeta_nedelcu_1327416385.html [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
-i lăsam o cană cu apă. De fiecare dată îmi zicea, în semn de mulțumire, „Să trăiești maică!”. Alergam apoi grăbită către casă, unde mama mea, punea deja masa pentru toți. În farfuria mea de supă mă așteptau piciorușele și gâtul puișorului pe care le savuram împreună cu Petrișor. Uneori bunicul îl lovea, în glumă, cu coada lingurii de lemn zicându-i „ai răbdare că va fi destulă mâncare și pentru tine”. După masa de prânz, încheiată cu plăcinte dobrogene, și vin
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Ajuns la parapet s-a ridicat asemenea unei cîrje prelingându-se apoi ca apa în cultura de bumbac. În altă zi, întorcându-ne de la un ștrand am văzut în mijlocul șoselei, față în față, doua cobre unduindu-și amenințătoare corpul, cu gâtul umflat, având capetele ca o cagulă cu ochelari. Chiar de curând, am avut un vis în care o năpârcă mă mușca de mâna dreaptă, altul în care spațiul dintre două blocuri era în fapt o groapă proaspăt săpată, colcăind de
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
ca să nu-mi mai pun întrebări. Nici întâmplările hazlii nu îmi mai captivează atenția. În primele secole creștine un nobil călare se întâlnește cu un sărac de pe domeniile sale. Se recunosc creștini după crucea pe care amândoi o poartă la gât. - Spune, întreabă primul, când te rogi, gândul tău nu se întâmplă să mai și zboare în altă parte? - Nu, răspunde hotărât al doilea. - Uite, spune Tatăl nostru și dacă reușești, noi creștinii nu ne mințim între noi, îți dau calul meu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_26_ion_untaru_1348740791.html [Corola-blog/BlogPost/365818_a_367147]
-
Care ești acolo? întrebă tatăl său. - O fată rătăcită prin Dobrogea care a venit să vadă dacă s-au copt strugurii din Ialomița. - Tu ești, tată? spuse bătrânul cu vocea sugrumată de emoție. Parcă i se pusese un nod în gât. I-a recunoscut vocea, chiar dacă nu o putea vedea la față din cauza soarelui. Săndica se apropie de tatăl său și îl îmbrățișă cu toată dragostea. Mereu s-a simțit mai legată de bătrân decât de mama sa. Ele, ca între
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
Ei doi mai fac gălăgie prin curte. Câine nu mai aveau. Murise. - Vasile, ia toporișca și fă-i de petrecanie la rața asta! Nu vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ÎN AȘTEPTAREA STELEI POLARE Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului Fie că ziua-i cu soare sau ploaie sau vânt întâi îți închei până la gât impemeabilul singurătății apoi te sprijini bine - precum o veritabilă mary poppins - în umbrela zâmbetului de rigips cu un inspir adânc îți cufunzi curajul în rumoarea acidă a orașului pășind atent spre a nu călca din greșeală coada vreunei noi specii
ÎN AŞTEPTAREA STELEI POLARE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1470247296.html [Corola-blog/BlogPost/370605_a_371934]
-
sunt pustnicul Vichentie - făcea el regulile unui nou joc. Eu vin de sus, din vârful Athonului la tine la mânăstire să mă spovedesc. Și tu mă aștepți pe scăunel, cu patrafirul pregătit - uite, fularul ăsta e patrafirul, pune-l după gât și lasă-l să atârne. Binecuvântează părinte - zic eu, iar tu faci semnul crucii de-asupra capului meu și îmi dai icoana să o sărut. Și eu mă pun în genunchi și încep să-ți spun toate secretele mele. Tataia
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386054792.html [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
i stavila; ei puteau să'i bată crud, să'i pue în coarne de fier, să'i lege cu lanțuhuri pentru vinovățiile ce ei ar fi făcut.In anul 1855 luna Noemvrie Spatarul Ioniță Koroi au legat cu lanțuh de gât și de unu copacu în grădină pe țiganul Lupu, acest nenorocit au început a răcni, țipa, striga, înjura, în căt se speria toți cei cetreceau pe strada Butu la vale. Intre trecători se nimeri și adiutantul Generalului Paar, Comandantu armatei
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
cetreceau pe strada Butu la vale. Intre trecători se nimeri și adiutantul Generalului Paar, Comandantu armatei austriece de ocupație; acesta se uită pintre zaplaji ca să vadă cauza unei așia văicărări. Indată ce el zări un omu legat cu lanțuhul de gât, se dusă rerpede la Comisie și denunțiă faptul; Comisarul îi respunsă că după legea civilă, stăpînul poate pedepsi pe țigan, fiind el afară din lege, și că el nu poate să'i deie nici un ajutor. Adiutantul nu se descurajiă, el
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
vei asista la un spectacol nemaiîntâlnit până acum în viața ta! - Sincer nu mă interesează miracolele tale! Vreau acasă lângă soția mea! - Apropo de soțioara ta scumpă și dragă, știi ce ispravă a făcut în lipsa ta? Pătru prinse demonul de gât: - Te sugrum cu mâna mea dacă i s-a întâmplat ceva! Dracul îi făcu vânt trântindu-l pe mușchiul moale al pădurii și se amuză în hohot: - Așa ceva n-am mai întâlnit până acum! Fapta ta va intra în istoria
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
s-a întâmplat ceva! Dracul îi făcu vânt trântindu-l pe mușchiul moale al pădurii și se amuză în hohot: - Așa ceva n-am mai întâlnit până acum! Fapta ta va intra în istoria iadului! Auzi la el, drac strâns de gât de un om! Ha, ha, ha! Ai întrecut-o pe nevastă-ta în pocinoage! - Ce s-a întâmplat cu ea? - Cu ea nimic rău, numai că mi-a pârjolit și opărit frățiorul. Săracul, era fără experiență și aspira la un
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
drink tare în două păhărele în timp ce ea se dezbrăca de bluză și șort.. Apoi se dezbracă și el în slip. Se așeză lângă ea pe pat și-i oferă unul. Au ciocnit apo s-au sărutat înainte de al da pe gât. Un sărut languros de s-a topit toată gheața din pahare. - Hai la treabă!” Ionel și-a dat seama că joaca putea degenera în cine știe ce. Era prea fermă în păcat. A recurs la un șiretlic ca să iasă din neplăcuta situație
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
s-a topit toată gheața din pahare. - Hai la treabă!” Ionel și-a dat seama că joaca putea degenera în cine știe ce. Era prea fermă în păcat. A recurs la un șiretlic ca să iasă din neplăcuta situație. A dat păhărelul pe gât, să-i vină puterile. Apoi a început să se ocupe de fetiță cu atitudinea de mare cuceritor. Observă totuși că fata se apăra involuntar fără însă a remarca nici chiar naturala reticență. Cert, juca un rol împotriva firii și nu
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CE ESTE SEARA? Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce este seara? Doar o groapă hâdă, Un ascunziș pentru rătăcitorul Cu gâtul pe buștean, pentru toporul Morfeului, ca gâde pus la pândă. Și este iad pentru singurătate Când sufletu-i chircit, strivit de sumbre Coșmaruri, aciuate între umbre De harpii și iele blestemete. Nici zorii nu le'alungă'n-totul faima ... Doar
CE ESTE SEARA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1445060739.html [Corola-blog/BlogPost/378357_a_379686]
-
și trimiteau românii unul altuia în ziua de 1 martie. El consta într-un bănuț de aur spânzurat de un găitan de mătasă împletit cu fire albe și roșii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gât până când întâlnea cea dintâi roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuțul însemna îmbelșugarea, firele albe și roși ale găitanului însemnau fața albă ca crinul și rumenă ca roza (...) Așa aveau vechii români obiceiul de a se ura
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Astfel, Simeon Florea Marain arată următoarele: „În cele mai multe părți din Bucovina, și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor lor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână. Moneda aceasta, care e de regulă atârnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătase roșie și albă, sau dintr-un fir de arnici roșu și unul de bumbac alb
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]