7,015 matches
-
mama, ar însemna doar sex oral normal. — Alb normal, zice tata, ar însemna anal. Albul ar mai putea însemna și că Shane era excitat de bărbații care poartă chiloți. Zice: Nu-mi amintesc care dintre astea două. Mama îmi pasează găina vătuită în care pâinicile încă sunt calde. Ar trebui să stăm pe scaune și să mâncăm cu Shane mort pe toată masa din fața noastră. — În cele din urmă, am renunțat, zice mama, și din material am făcut o frumoasă față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
să înțeleagă și să-și asume responsabilitatea înțelegerii realității. Realitatea, camarazi, realitatea este o fiară care este crudă și iresponsabilă dacă este lăsată în libertatea sa naturală, dar care poate, poate și trebuie să devină docilă, slugarnică, blîndă ca o găină hipnotizată, atunci cînd este prinsă de gît cu o mînă bărbătească, puternică, capabilă să-și impună voința. Voi știți, camarazi, că războiul Italiei n-a fost cîștigat de milioanele de oi înnebunite de frică, de milioanele de dezertori și defetiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cumplit, numai pentru că ai fericirea să ți se fi dat, trebuie să-l porți", spusese Pangratty în acea vreme, și cuvintele astea le ținea bine minte Leonard Bîlbîie. Le ținea prea bine minte pentru că i se făcuse pielea ca de găină auzindu-le. Nu se schimbase deloc Pangratty, uite, îl găsise pe locotenentul ăsta credul ca o fată mare și se apucase să-i povestească tot despre Tănase Berzea. Or, după atîta vreme, lucrurile erau lămurite. Berzea a fost un trădător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Liga antialcoolică", ori "Societatea de ocrotire a păsărilor și animalelor", care umblau din ușă în ușă după semnături ca să se vîre prohibiția ori să se dea o lege prin care să fie pedepsite gospodinele care duc de la piață pînă acasă găinile cu capul în jos. Citise despre chestii din astea în ziare și ridicase și el din umeri ca atîția alții, dacă-i democrație să fie, lăsați să ocrotească orătăniile, pînă la urmă orice găină ajunge în oală, asta era principalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
care duc de la piață pînă acasă găinile cu capul în jos. Citise despre chestii din astea în ziare și ridicase și el din umeri ca atîția alții, dacă-i democrație să fie, lăsați să ocrotească orătăniile, pînă la urmă orice găină ajunge în oală, asta era principalul. Colonelul Stoicescu îi făcu semn să se așeze la masă, " de aceea te-am și chemat, domnule Popianu, ca să-ți spunem de ce am venit la Vladia". S-au așezat toți trei în jurul mesei, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
al nostru, al copiilor: volume Întregi reduse la câteva paragrafe semnificative. Deșteptarea lui În zori va fi corelată cu deșteptarea mamei (care se ducea pe undeva, la țară, să schimbe ceasul nostru de perete, era din dota ei, pe vreo găină sau o bucată de slănină) și cu plecarea noastră, a copiilor, la școală. Acest ritual matinal (În fundal se auzea un radio, de prin vecini, cu melodia Lili Marlen) va fi folosit ca un prilej de a evoca atmosfera de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
bun lucru pe care-l putem face este să nu lăsăm nici o urmă a trecerii noastre. După ce dădu aceste indicații, închise la loc vasul care conținea restul de venin de Nohú, îl lega de o scândură, puse lângă vas o găină, si așeza scândura, cu grijă, pe apă. Pentru ce faci asta? întreba Tapú Tetuanúi. Când rechinul va reveni la suprafață, dacă o va face, primul lucru care îi va atrage atenția va fi găinațul și agitația găinii, spuse. Se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
lângă vas o găină, si așeza scândura, cu grijă, pe apă. Pentru ce faci asta? întreba Tapú Tetuanúi. Când rechinul va reveni la suprafață, dacă o va face, primul lucru care îi va atrage atenția va fi găinațul și agitația găinii, spuse. Se va învârți mai mult timp în jurul ei, dat fiind că experiența anterioară a iesit prost. Privi pluta rudimentara care rămânea în urmă vasului. Dacă totuși se va hotărî s-o înghită, restul de venin îi va arde încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
moștenise, nu scăpa de asaltul turbat al iezilor crescuți pe pietrele orașului, care se tăvăleau, smulgeau și aruncau paiele în slăvi cu o plăcere diavolească. Cuptorul și oalele spânzurate în gard, grajdul cu mirosul de balegă proaspătă, poiata pipernicită a găinilor ori bieții puișori, bănuți de aur, până și troaca porcilor, toate își pierdeau semnificațiile și deveneau, în exaltarea Luanei, paradisul jocului neobosit. Dar o așa fericire se întâmpla foarte rar. De cele mai multe ori mașinile plecau lăsând-o în urmă. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
tristă și fugară Și când, bătrână, abia se mișcă Ca o roată de morișcă ce deodată s-a stricat? Haideți, spuneți, nu-i păcat? Ciupi coardele și vioara făcu: "Scârț-Scârț!" Intră, apoi, Dan. Cum să iei dintr-o poiată O găină speriată Care, tocmai, a ouat, Că de foame a răbdat, un ou mic, handicapat? Haideți, spuneți, nu-i păcat? Și vioara: "Scârț-Scârț!" Apăru și Luana. Cum să iei dintr-un coteț Un porc gras și nătăfleț Care-i mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dormitor comun pe care, fără Îndoială, Adam nu e-n stare să și-l reprezinte. Iar uneori, pe când face câte ceva cât se poate de obișnuit, cum ar fi să se ducă la oraș cu bicicleta, să dea grăunțe puilor de găină ori să Înoate dincolo de recif ca să privească rămășițele epavelor, câte-o vorbă Îl străfulgeră. Scoică. Paști. Zăpadă. și de Îndată pricepe că vorba aceea ține de fosta lui viață la orfelinat. Doar că acele resturi de vorbire și de imagini
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
acesta-i adevărul, el muncește, sărăcuțul are voință în el, dar dacă nu-l duce capul eu ce să-i fac? Învață ce învață și odată spune, văleu, mă doare capul de mor și i se face pielea ca de găină. E cam slab la minte, domnișoară, n-are ținere de minte, i-am dat și buline, de-alea mici și amărui, ca fierea, da geaba! Ce să-i fac? Spuneți-mi? Dacă n-o să fie să termine și el un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Atingerea lui îi trezea repulsie. Urmau admonestări blânde, înecate în dulcegării, încurajări siropoase. Eu cred în tine, eu cred că tu ai să ai altă viață decât asta a noastră. Odată când erai mică și a venit veterinarul să injecteze găinile, tu l-ai condus la cotineață și i-ai arătat ce avea de făcut, așa, așa, i-ai poruncit cu siguranță. Mă uitam la tine și-mi ziceam, asta ajunge cineva în viață, de mică știe să comande. Obrazul i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Și care-i mulțumirea, mă, care-i? Că aia stă cu ochii pe pereți toată ziua iar noi dăm în brânci. Ei, hai că nu dăm chiar așa, în brânci, mai bine te-ai duce să vezi ce-i cu găina aia pestriță, că tu n-ai ce face de-aia te ții de capul fetei, vezi că are țâfnă și-i cam atârnă aripile. Controleaz-o și tu de vezi are ceva în gușă? Dacă nu, să-i retezăm gâtul până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
amiezile când se terminau de udat micile grădini de zarzavat încropite pe lângă casă, când aerul încărcat de vapori de apă îți scălda plămânii și te făcea să-l respiri până la saturație. În curtea împrejmuită cu plasă de sârmă, cele câteva găini scormoneau în țărână, mereu în căutarea hranei. Alături, porcul mare, bălțat, cumpărat din primăvară, ședea tolănit peste un braț de paie într-o somnolență apatică. Acele vietăți de lângă casă care erau îngrijite, erau educate, li se dădea nume, se comenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
care face un cu totul alt zgomot decât inelul, un zgomot prelins, poate surâdea încântată înainte de a fixa capacul și scăpați de țoalele bune și de bijuterii, eliberați ca dintr-o armură, începeau să recepteze cu ușurință grohăitul porcului, cotcodăcelile găinilor, scârțâitul porții, vântul care trântea oblonul de lemn uitat deschis... Carmina se întrebă dacă acest mod de viață se potrivea cu visurile acelei Elene de odinioară, ce se maimuțărea în fața oglinzii, în cămașă de noapte și se privea dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
rând la pâine și la întoarcere era calmă și mulțumită, de ce Elena fugise de acasă într-o noapte de iarnă, de ce bătrâna Natalini trăia în odaia ei înghețată și refuza să plece la unul dintre frații stabiliți în capitală, de ce găinile nu se ouă în fiecare zi, de ce strugurii se conservă mai bine în pod, de ce fierbe vinul, de ce poștașul ajunge la poarta lor la ora patru după amiaza, de ce casa lor nu se află în zona demolabilă. Lucruri complexe devenite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ai grijă ce faci la mare, nu-ți face tu probleme, sunt mai mare ca tine, mă descurc, în mersul trenului, la 6, pe altă rută decât cea cunoscută, mi-am dorit să fiu un cocoș într-o ceată de găini sau omul ăla care stătea singur în grădină, în vie, în picioare și nu făcea nimic, se îngustase universul doar la mine, nu știam ce să fac doar cu mine și mi se făcuse brusc poftă de miere. Am tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
ei din start și să te ciuntești până când sufletul iese din chin senin, îndepărtat, puternic, detașat, ca și cum aș fi epuizat sursa de chin din fiecare agresor. Fug acum de gesturi și cuvinte prea târziu venite, mi se face pielea de găină la mângâieri pe cap condescendente, tonele de iartă-mă mă fac să întorc capul a nimic important, o penitență zilnică, mă agăț iar de un vis venit din altă lume, departe, poate e un nebun mistic, poate, habar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
a făcut vorbire la alineatul 7, are circumstanțe atenuante. La pagina 75 citim: Dar în ziua aceea (...Ă, era un senin de ceriu și așa de frumos și cald afară, că-ți venea să te scalzi și pe uscat ca găinile”, după cum, în cazul acelor blestemate de poște, autorul moral este cu siguranță Zaharia lui Ștefan, după cum rezultă din declarațiile martorilor și în plus, aceasta era singura modalitate de a scăpa de un mâncău ca Zaharia, a cărui tovărășie nu prea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mult, încât în noaptea aceea am visat că Nică era prietenul meu și am fugit împreună la scăldat. Parcă era un cer senin și era așa de frumos și cald afară ,,că-ți venea să te scalzi pe uscat ca găinile”. Așa că, am ajuns la un râu, pe malul căruia străluceau mii de pietricele argintii. Noi le duceam la urechi și, sărind de pe un picior pe altul, strigam: ,,Auraș, păcuraș, Scoate apa din urechi, Că ți-oi da parale vechi. Și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
în sertarul biroului. Nu te speria. Citește și ai să înțelegi ce s-a întâmplat. Andy este un extraterestru formidabil. Am plecat pe ,,ONIX”. Și asta este o planetă formidabilă. Peste două luni vom fi înapoi... Porumbelul ............................................................... Ciuguli ceva de pe la găini, de pe la puișori și apoi se așează pe acoperișul casei, să se mai odihnească. De departe porumbița auzi o detunătură. Un fior îi trecu prin inimă. Zbură în direcția aceea. Cu aripile întinse, cu căpșorul plecat într-o parte, cu ochișorii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Vin la vechile lor cuiburi, unde fac ouă, fac puișori și se întorc abia toamna în țările calde. Veverițele își strâng jucăușe hrana, iepurașul iar începe să umble, temându-se chiar de umbra sa, vulpea dă iar târcoale cotețelor de găini și lupul umblă iar după vânat. Un ghiocel firav l-a vestit și pe Moș Martin de sosirea primăverii și greoiul umblă acum prin pădure. Insectele dau și ele o raită prin aer: albinuțe harnice, musculițe, furnici și fluturași viu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
voaletă, Începu să vorbească. 39. În absența amplificatoarelor, vocea firavă a lui Cain abia trecea de primul rând de ascultători. Și dacă s-ar auzi bine, tot n-am Înțelege ceva. Ce limbă vorbesc ei? O limbă cu miros de găină opărită. Porcule, cum vorbești așa? Negaționistule, antisemitule, peremistule! N-are nume? Ceva cu iș. Chiar nimeni nu Înțelege limba asta? Liniște! Mai țineți minte mitingurile noastre? Ce mai freamăt, ce mai zbucium! De organizare nu te puteai plânge. În fond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se auzeau. Și Înțelegeau că pleca unul de-al lor. Uimirea se transformă pe negândite Într-o procesiune tăcută care aducea sub balconul lui Cain tot felul de daruri: flori, fructe, miere de albine, vin, un caș de oaie, o găină vie Într-un coș de nuiele, o cartelă de telefon, o navetă de bere Hopfen König, o piatră de râu cât o ureche de copil, o floare de mină, ultimele două așezate chiar la picioarele lui Cain. Acesta se aplecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]