7,253 matches
-
baza acestor date se făcea și Încadrarea la o anumită origine socială) și suprafețele terenurilor avute În proprietate, procese-verbale de predare/primire a conducerii unităților penitenciare, hotărâri ale consiliilor de onoare ale ofițerilor inferiori și superiori, note de arest la garnizoană, referate de cadre ale soțiilor, brevetele de medalii, ordine și decizii ale conducerii DGP privind numirea ofițerilor În funcții ș.a.m.d. 2. Atribuțiile comandanților și locțiitorilor de penitenciar În 1949, În contextul numărului mare de arestări pe motive politice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În DGP. După schimbarea din funcție, manifestându-și dorința de a lucra În Procuratura militară, conducerea MI a intervenit la Direcția Procuraturilor Militare, pentru a-l transfera la Procuratura Militară Oradea, deoarece Nistor nu voia să se mute În altă garnizoană. Întrucât funcția vacantă oferită avea un nivel de retribuție mult mai mic decât cea anterioară, ofițerul a refuzat și, printr-un memoriu adresat ministrului de Interne George Homoștean, a solicitat să fie numit Într-o funcție de conducere În care să
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
primele două acte din piesa Sorana în „Viața românească”, împreună cu A. de Herz, apoi actul al treilea în „Flacăra” (1916), iscălindu-l singur. Căpitan în timpul războiului, însoțește armata română în Moldova, unde, la Târgu Frumos, va fi, doi ani, comandantul garnizoanei. Aici scrie cea mai mare parte din eseul În slujba păcei, apărut în 1919. Pe când se afla în refugiu, a fost ales membru al Academiei (1918). Tot acum primește din partea oficialităților direcția ziarului „Dacia”, împreună cu Al. Vlahuță. După moartea acestuia
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
nu se mai ghicea un simplu eșec, ci o prăbușire mai vastă. Un sfârșit. Am decis să-ți vorbesc despre acest lucru, apoi m-am răzgândit. Fără îndoială, din lașitate. M-am simțit din nou în pielea soldatului care, în garnizoana cea mai îndepărtată a unui imperiu, află primul vestea înfrângerii și o șterge, fără a-i mai preveni pe ultimii luptători. Și apoi, noi știam bine ce puteau însemna închisoarea și torturile în țările acelea aflate în război. Mai ales
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
delegați de președintele acestor tribunale, și trei ofițeri, desemnați de comandamentele militare locale. În județele Cluj, Iași și Timi��oară, precum și în municipiul București, completul de judecată este format din doi judecători de la tribunalele militare de mare unitate din aceste garnizoane, delegați de președintele acestor tribunale, și trei ofițeri, desemnați de comandamentele militare locale. Articolul 3 Tribunalele militare extraordinare judeca infracțiunile prevăzute în Codul penal și legile speciale comise în scopul înăbușirii revoluției populare și destabilizării statului, care au pus în
DECRET-LEGE nr. 7 din 7 ianuarie 1990 privind înfiinţarea unor tribunale militare extraordinare pentru judecarea şi pedepsirea actelor teroriste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106784_a_108113]
-
îl ajutau. Din cei 137 de candidați, 58 au fost admiși ca locotenenți secunzi. între aceștia se afla și Napoleon de Buonaparte. Ofițer la doar șaisprezece ani și cincisprezece zile. A fost trimis la regimentul de la Fère, care își avea garnizoana la Valence. împopoțonat cu noua uniformă albastră căptușită cu roșu și dotat cu o spadă poate prea mare pentru el, tânărul ofițer nu oferea o imagine prea impunătoare. înălțimea mică și picioarele subțiri erau marele lui handicap. Numai că Napoleon
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
nici nu s-ar fi gândit. ― O să scăpăm de-aici. Și apoi o să te măriți cu mine. ― N-ar fi trebuit să plecăm. Ar fi trebuit să rămânem În Bithynios. În timp ce focul se apropie, se deschid ușile consulatului francez. O garnizoană de soldați din infanteria marină formează un culoar care se Întinde de-a curmezișul cheiului, până În port. Tricolorul coboară. Pe ușa consulatului Încep să iasă oameni: bărbați În costume albe și femei cu pălării de paie. Pășesc braț la braț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un perete și se prelinse în josul său murind. Împușcătura alarmă restul oamenilor din clădire. Știau că nu-i nici o grabă și că aveau tot timpul din lume să se ocupe de ceea ce trebuiau să facă, pentru că în preajmă nu erau garnizoane sau posturi locale de Gardieni care să vină în ajutor. Intrară cu toții înăuntru și se organizară fără nici un cuvânt. Vagabonzii o luară înainte și în urma lor veneau ceilalți opt. Începură cu parterul. Uciseră pe toți cei de acolo, în marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
domeniul finanțelor. Ce economii vrei să mai fac? se tânguie împăratul. Ciocăne în tăblia de lemn: — Uite aici, în Egipt, din trei legiuni n-am mai lăsat decât două... Arată brusc cu degetul spre stânga. — Iar în Spania am redus garnizoana la trei. Isteria îl cuprinde din nou: — Acum douăzeci de ani erau peste șapte... Secretarul recunoaște cu umilință: — Așa e, mărite stăpâne. Îndrăznește totuși: 48 — Dar dacă adunăm... Lasă tăblia din mână și începe să cotrobăie febril printre foile de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
coș de monede, o pușculiță unde se adună sumele de bani din taxele directe și indirecte ale comunităților locale și ale publicanilor. De aici se plătesc cheltuielile din provincia respectivă: salariile guvernatorului și ale subordonaților săi, proiectele de construcție, costurile garnizoanei, dacă exista vreuna... — Bun, se impacientează împăratul, și ce rămâne vine la Roma, nu? — Nu întotdeauna, geme Ianuarius. Se teme de o nouă criză de mânie și continuă repede: Situația ar putea fi descrisă ca un cerc exterior pe care
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ce-o trebui să schimbe totul și nu-i mai sunt de ajuns cele două părți constitutive ale armatei republicane, legiunile și corpurile auxiliare? Pe el îl acuză de arhaism periculos, dar chiar era nevoie să se complice și cu garnizoana Romei? Să încalce principiul, vechi de mai bine de un secol, conform căruia în Italia n-au voie să staționeze trupe militare? În fața lui, Aelius Seianus îi cercetează trăsăturile împietrite. Sunt mute însă. Nu-și trădează secretul. Se decide în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
importantul centru administrativ de la Babadag, dar aceasta nu a fost finalizată 32. În schimb a fost ridicată o fortăreață pe colinele din apropierea Tulcei, iar la Hârșova a fost construită o cetate de 3 000 de pași circumferință, aici fiind încartiruite garnizoane ce aveau misiunea de a supraveghea Țara Românească 33. După impunerea dominației otomane, în Dobrogea s-a stabilit o importantă populație de turci oguzi veniți din Anatolia și Rumelia. Ulterior au sosit în Dobrogea numeroase grupuri de tătari originari din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cerealelor pe propria cheltuială. Pe toată perioada administrației otomane s-au așezat în Dobrogea, în special în târguri, grupuri de negustori creștini sau de alte religii: raguzani, armeni, greci, evrei care erau utili autorităților otomane în scopuri de aprovizionare a garnizoanelor din regiune, precum și a capitalei imperiului 45. Încă din secolul al XV-lea, Poarta a acordat republicii italiene Raguza privilegiul tranzitului de produse manufacturate și coloniale, fapt pentru care negustorii raguzani fondează colonii și reprezentanțe în câteva orașe din Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
populațiunii; se întâlnesc aici și mulți români și moldoveni. O sută de familii germane locuiesc în împrejurimile orașului. (...) Colonia comercială o formează: evreii, polonezii, grecii și armenii"127. În același an, "orașul are 2 800-3 000 de case și în afară de garnizoană, consulate și funcționari ai Comisiunii Dunărene, are o populație de 30 000 de locuitori"128. În 1864 un viceconsul italian care își desfășura activitatea în Dobrogea aprecia populația Tulcei la circa 20 000 de locuitori 129. În perioada 1872-1877 la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Osman Pașa, care s-a predat generalului român Mihail Christodulo Cerchez 252. Capitularea Plevnei a deschis calea armatei ruse spre Balcani, aceasta înaintând pe trei direcții spre Adrianopol. Concomitent, armata română a încercuit cetățile Vidin și Belogradcic și a asigurat garnizoane în cetățile: Nicopole, Rahova și Lom-Palanka, oferind posibilitatea trupelor rusești de acolo să participe la operațiunile din Balcani. La 2 decembrie 1877 Serbia declară război Imperiului Otoman. Într-o telegramă trimisă în aceeași zi domnitorului Carol I, prințul Milan al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
luptă viteaza armată română"253. Colaborarea dintre armatele română, sârbă și rusă a început imediat după intrarea Serbiei în război. Astfel, armata română urma să neutralizeze cetățile Vidin și Belogradcic 254. Cetatea Vidinului, fortificată pe trei laturi și având o garnizoană de 15 000 de oameni era cea mai puternică fortăreață otomană de la Dunăre. La 14 ianuarie 1878 comandamentul român a declanșat bombardamentul asupra cetății. Acesta a durat 10 zile fiind urmat de un atac concentrat asupra cetății. Ocuparea Vidinului de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Balcani, fapt ce contravenea intereselor monarhiei dualiste în regiune 274. Cererea Austro-Ungariei a fost susținută de Anglia, îngrijorată de perspectivele modificării echilibrului european și de pătrunderea Rusiei în Marea Mediterană prin intermediul viitorului principat autonom bulgar. De altfel, englezii și-au întărit garnizoanele din Gibraltar și Malta, au mărit efectivele flotei din Mediterana, au chemat noi contingente de rezerviști sub arme, toate acestea cu scopul intimidării Rusiei 275. Diplomația franceză, care începe să se orienteze spre Anglia după preluarea conducerii ministerului de Externe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
atribuită României. Astfel, frontiera româno-bulgară era trasată la 800 metri est de orașul Silistra 383. În acest context, Rusia a solicitat guvernului român încheierea unei convenții ce stipula libera trecere a trupelor ruse prin Dobrogea, precum și dreptul de a instala garnizoane și baterii ale armatei ruse pe malul Mării Negre. Guvernul român a respins solicitările guvernului rus. Din această cauză Rusia și-a schimbat poziția referitoare la frontiera româno-bulgară și s-a opus ca poziția strategică de la Arab-Tabia să intre în posesia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
colonel, iar în 1877 obține avansarea în gradul de general. În timpul războiului de independență a comandat Divizia a 3-a Infanterie. Inițial, aceasta a primit misiunea de a păzi podul de la Barboși, ulterior, fiind dislocată la Giurgiu, pentru a supraveghea garnizoana otomană de la Rusciuc și pentru a asigura trecerea trupelor române peste Dunăre pe la Zimnicea. În perioada 15 mai 24 iulie 1877, Divizia 3 Infanterie s-a aflat în observație, între Bechet și Desa, pentru a împiedica eventuale tentative otomane de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
celor prezenți la ceremonia de încoronare pentru cei doi suverani. Serbările dedicate încoronării regelui Carol I și reginei Elisabeta s-au încheiat la 12 mai 1881, odată cu trecerea în revistă de către rege, în fața statuii lui Mihai Viteazul, a trupelor din garnizoana București 1567. La 13 mai 1881 s-a desfășurat, în fața palatului regal, o defilare cu torțe a tinerilor și reprezentanților comunelor și județelor țării ce luaseră parte la serbările dedicate încoronării regelui Carol I și reginei Elisabeta. Proclamarea regatului a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
primarul orașului Craiova, Nicolaidi, și prefectul județului Dolj, Vârvoreanu. În cele două zile cât s-a aflat la Craiova, regele a fost găzduit în casele Glogoveanu 1581. La 2 octombrie 1885 regele Carol I a trecut în revistă trupele din garnizoana Craiova, pe platoul de lângă șoseaua Amaradia. În aceeași zi, regele a vizitat liceul de la Craiova fiind impresionat de calitatea pregătirii elevilor și profesorilor. Tocmai de aceea a acceptat propunerea directorului liceului, Constantinescu, ca această unitate de învățământ să poarte numele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
moștenitor s-au deplasat cu trenul regal, care era "frumos împodobit cu tricolor și verdeață"1634. În gara Constanța cei doi au fost așteptați de către membrii consiliului comunal al orașului Constanța, cei ai consiliului județean Constanța, de ofițeri superiori din garnizoana Constanța, de către prelați ai diferitelor religii și culte din Dobrogea, precum și de către consulii străini 1635. De asemenea, "în salonul gărei multe gentile domne și domnișore care așteptau sosirea M. S. Regelui și A. S. Principelui moștenitor le oferiră superbe buchete de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
frumos, și se opriră într-unul din pavilionele dupe bulevard, privind feerica iluminație a bulevardului, focurile de artificii din port și soarele electric al vaporului Elisabeta"1649. A doua zi dimineața, la orele 1000, a avut loc defilarea trupelor din garnizoana Constanța în fața regelui și a principelui moștenitor. În după-amiaza zilei de 12 septembrie 1889, regele Carol I "visită casarmele" și "arestul preventiv, unde grațiă pe 14 osândiți"1650. De asemenea, la orele 1500, regele Carol I a participat la deschiderea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
grațiă pe 14 osândiți"1650. De asemenea, la orele 1500, regele Carol I a participat la deschiderea târgului de vite amenajat la Anadalchioi. În seara zilei de 12 septembrie 1889 s-a organizat o retragere cu torțe a trupelor din garnizoana Constanța, în onoarea regelui Carol I și a principelui moștenitor. Vizita celor doi conducători ai statului român la Constanța s-a încheiat în dimineața zilei de 13 septembrie 1889, când aceștia au plecat cu trenul regal din gara Constanța, îndreptându
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
murit pentru patrie și datorie"1821. După discursul ambasadorului Franței a luat cuvântul domnul general Băicoianu care "venise la Constanța spre a reprezenta la această solemnitate armata română"1822. Acesta a exprimat "mândria ce simte armata română și, în special, garnizoana Constanța de a avea monumentul acesta"1823. Cel din urmă a luat cuvântul prefectul județului Constanța, domnul colonel Nicolae Kirițescu 1824. De altfel, domnul prefect "a încheiat această solemnitate care a lăsat o neștearsă amintire cetățenilor Constanței"1825. La scurt
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]