7,117 matches
-
George Dyer, 1971. Ca și în tabloul lui Picasso, cheia, pe punctul de a fi introdusă în broască, se află între două lumi, definește granița dintre ele. Localizat în panoul central, punctul focal al tripticului nu este însă cheia, ci gaura cheii. Privirile, ghidate de mâna personajului, marcată convenabil cu roșu, converg către conturul acesteia. În picturile lui Bacon conturul ovoidal ocupă poziții, suprafețe și funcții variabile. Cel mai adesea el delimitează o suprafață plană orizontală, în încăperi cu aspect de
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
conturul ovoidal ocupă poziții, suprafețe și funcții variabile. Cel mai adesea el delimitează o suprafață plană orizontală, în încăperi cu aspect de arene, paturi sau covoare rotunde, dar conturul poate migra în planul vertical al unei uși, devenind o minusculă gaură a cheii, ca în Tripticul în memoria lui George Dyer, Trei studii ale Isabelei Rawsthorne, 1967 și Pictură, 1978. În toate aceste tablouri, motivul cheii apare inseparabil de contur. Cheia reamintește caracterul artificial al tabloului, care nu este decât o
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
Tripticul în memoria lui George Dyer, Trei studii ale Isabelei Rawsthorne, 1967 și Pictură, 1978. În toate aceste tablouri, motivul cheii apare inseparabil de contur. Cheia reamintește caracterul artificial al tabloului, care nu este decât o imagine a lumii, dar gaura cheii - sau conturul, membrană de culoare - reprezintă pasajul prin care Figura încearcă să treacă dincolo. Altfel spus, conturul e pasajul prin care tabloul (= lumea iluziei) iese din sine, trecând în alt nivel de irealitate. Cheia răsucită în broască o singură
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
1978). Dar chiar atunci când atârnă în cute inerte, chiar atunci când pare că se desprinde total sau are o textură străveziu-cartilaginoasă, carnea feței nu scoate la vedere oasele, atât de vizibile prin carnea corpului; locul lor e adesea luat de o gaură, de un gol negru (Trei studii pentru autoportret, 1972). Singura excepție o reprezintă gura, care, deschisă, expune dinții-oase. 6. Căderi Deleuze notează importanța căderilor (chutes) la Bacon. E vorba de carnea care cade de pe oase, ca în Crucificarea din 1962
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
cortină se ridică în mintea sa dând la iveală o situație romantică pe care numai un actor de geniu o putea transforma în realitate, o situație lipsită de originalitate, întrucât cel care o concepuse primul fusese Shakespeare. Privind printr-o gaură din scândurile șopronului îl văzu pe Charlot plecând în grabă spre St Jean, deși pentru târguieli era prea devreme. Așteptă cu răbdare, în ciuda faptului că marginea roabei îi cam tăia fundul dolofan, și-l văzu pe Charlot revenind însoțit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
debarcat pe Schreiber pe coasta mexicană, iar filmul începe pe o plajă din Mexic cu o barcă pneumatică răsturnată de valuri și cu trupul lui Schreiber căzut în apa puțin adâncă de la mal. Se instalează refluxul și crabii ies din găurile lor. Vânătoarea se dezlănțuie și în scurt timp crabii distrug orice dovadă a morții lui Schreiber. La fel se dezlănțuie și comerțul postbelic și Braddon e trimis de companie într-o călătorie de afaceri prin America Centrală și de Sud. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
au ajuns în ultima perioadă să-l împrumute ei pe Vântu cu bani frumoși, iar acum se citește disperarea în ochii lor. Cui să mai ceară bani dacă Vântu și Luca se ascund în arest? Cum să-și mai recupereze gaura din buget (furat tot de la SOV)? Unde sunt imaginile cu amărâții, disperații, distrușii că și-au pierdut agoniseala de-o viață, suprapuse eventual cu pozele lui SOV și Nicolae Popa? Unde sunt lacrimile de crocodil stoarse pe umerii poporului? Cum
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
dată când poposeau la crâșmă. N-o ocupa nimeni niciodată. Era „masa cărăușilor”...In rest, măsuțe joase, lângă care hodineau scăunele din lemn cu trei picioare, potrivite cu înălțimea meselor. Ca să poți apuca scăunelele, meșterul le-a făcut câte o gaură potrivită cu mâna omului. Lângă unele din măsuțe se vedeau chiar și buturugi, care la nevoie țineau loc de scaune. De bagdadie atârnau lămpile și felinarele trebuitoare la vreme de seară...Alături de hornoaică se găseau câteva legături de usturoi, de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vezi că, până la urmă, tot am găsit eu leacul!...Intr-o zi, pe când dracii ședeau agățați de stinghie, am început să caut locul pe unde umblau ca la ei acasă. „Doar nu trec așa prin acoperiș. Trebuie să fie o gaură sau o crăpătură ceva pe unde intră și ies diavolii” mă gândeam eu, dar pușca n-o slăbeam din mână, nici ca cum. Si ai găsit locul? a întrebat înfrigurat Mitruță Ogaș. Cum umblam eu așa înarmat, numai ce am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
săpa. Pământul îi cremene, iar borțile cotesc în toate părțile...” De fapt ce o fost acolo, Hlibocene? Cine o luat cocoșul? a întrebat Pâcu. Povestea asta îi ca și cea cu dracii din podul matale. Eu cred însă că acele găuri erau ale unor dihori, care se oploșesc prin locuri ca cele din curtea neisprăvitului acela - a lămurit Hliboceanu. Ce au mâncat de Crăciun copchiii amărâtului? a întrebat, cu tristețe în glas, Ion Cotman. Ce să mănânce? Ce le-o dat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
un imigrant nu e deloc fericit: instalația de apă a cedat complet. Țevile au spărturi peste tot și apa țâșnește din ele ca din fântânile arteziene. Roman aleargă înnebunit, ca un șobolan, dintr-o parte în alta, încercând să acopere găurile cu câlți. Cum astupă o spărtură, apa țâșnește în altă parte. E disperat. Apa are deja douăzeci de centimetri înălțime. În panică, urcă pe scara metalică. Încearcă să ridice chepengul; acesta a fost blocat de Claude pe dinafară, dacă vă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o idee salvatoare: ia aparatul de sudură, sperând să poată tăia chepengul cu flacăra. Bagă aparatul în priză, dar nu ajunge cu el la chepeng. Găsește un prelungitor. De data asta flama ajunge la chepeng. Reușește să dea o mică gaură. Între timp, apa ajunge la priză. Se produce un scurtcircuit. Roman e nevoit să arunce aparatul din mână ca să nu se electrocuteze. Rămâne complet în întuneric. Aprinde lumânarea pe care a cumpărat-o la catedrală și o fixează de ultima
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cum vrei tu, blestemato! Nu înecat, nu înecat! Două lacrimi mari i se scurg pe obraz. Apa îi ajunge la gură. Ca un fost campion la 400 metri spate, se întinde deasupra apei, în pluta pe spate, cu gura în dreptul găurii făcute în chepeng. Apa continuă să urce. Stinge lumânarea. E ora 14.10. Claude intră cu mașina în curte. Pe geamul mașinii vede cum apa se strecoară pe sub ușa de la intrarea în bistrou. Parchează. Coboară din mașină și închide vanele
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
tău. toamna vine singură, fără ajutorul tău drăguț, luo na. toamna vine pe scări rulante, pe titanicuri ciocnite, pe vițe plesnind de alcool de abia înseninat, de cuvinte fără silabe pe șine de tren șiuind, prin ochelari cu + 3 prin găuri de chei în orgasm. nu te îngrijora ca o înghețată de vanilie topindu-se nu te face serioasă ca o veveriță care și-a găsit aluna nu te îmbujora ca și când ai iubi, luo na. și dacă iubești - marea va mușca
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
reuși planul, peste o săptămână vei recupera cu succes peștișorii vărgați afumați, unul singur vei pierde pe drum, pe care îl va găsi o bătrână înfometată, care te va binecuvânta, fără să afli acest lucru vreodată. nouă deasupra: fructul cu gaură de vierme nu trebuie mâncat, s-ar putea să fie un vierme așezat acolo de către broaștele-care-spionează-pentru dușmanii-tăi, unele dintre ele au niște teci de piele la centură, e e în care poartă viermi modificați genetic să poată roade merele tale
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
dintre ele au niște teci de piele la centură, e e în care poartă viermi modificați genetic să poată roade merele tale și să le schimbe conținutul lor auriu curgător în smoală urât mirositoare, ai grijă, nu mânca fructul cu gaură de vierme, păzește-te de dușmanii tăi, care sigur s-au gândit să te și otrăvească, mai bine curăță de data asta un dovleac, fă-ți o plăcintă din el, tu ești cea mai bună făcătoare de plăcinte de dovleac
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pereche de ciorapi din puf de gâscă sălbatică, stolul se înalță în v, tu te ocupi să termini de rezolvat problema acestei redute a oștirilor dușmanilor tăi, găurești pânza freatică alimentatoare a cisternei cu o săgeată de bronz, apoi lărgești gaura cu mâna ta dreaptă, puternică și îndemânatică, toată apa se scurge pe zid și pe munte în jos, asta să nu cumva să fi rămas vreun limax sau vreun mormoloc viu, să se poată reface, arunci din rafturi, cufere, ulcioare
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
acvariu care nu a avut niciodată geamuri. Cuibarul găinilor îl găsim tot acolo. Singurul lucru viu din toată această încăpere ciudată. Polata comunică cu cotețul în care se adăpostesc pentru a dormi găinile. Mai sunt unele poteci, trasee ale șobolanilor. Găuri, curse de șobolani, curse în funcțiune sau opărite. Purificate. Singurul obiect periculos. Igiena e periculoasă. Găina, o pasăre considerată a avea o inteligență deficientă. Animal aproximativ. Și găina tot o ființă impură, solzi de reptilă. Ființe intermediare într-un spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
consum și nu am reușit, pentru că am constatat că am primit sarmale cu orez care, de trei săptămâni, tot proaspete erau. Le-am abandonat pe masa rotundă din birou și am privit pe geam cum niște muncitori dădeau cu inconștiență găuri în clădirea de vizavi. PS: După ce am terminat de scris textul de față, coincidența dracului, Michi vine la mine să mă întrebe dacă nu am cumva o fotografie cu Monciu. Vrea să o mărească, să facă un afiș sau ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
lectură Orașul se citește. Orașul e ceva care trebuie citit. De-aia nu mai avem timp de irosit pe cărți. Pentru că lectura orașului ne solicită la maximum. Ne epuizează. Știu că n-am fost primul care a zis asta, descopăr gaura la macaroană, apa caldă, dar sunt primul care citește Câmpina. În primul rând, tricourile pot fi citite. „Dacă dragoste nu e, atunci măcar sex să fie.“ Așa scrie pe un tricou. Mai încolo, un pletos uscățiv are tricou cu Limp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
nu și-a dat seama când a ajuns în fața porții. S-a oprit să-și tragă sufletul. Curtea era pustie. A întins mâna să deschidă poarta, dar și-a oprit-o la jumătatea drumului. Privirea i-a rămas pironită pe găurile dintr-o scândură a porții... A tresărit. A închis ochii, iar gândurile au luat-o razna. Nu le-a putut opri decât în pragul unei nopți. Noaptea atacului... „Câți ani să fi trecut de atunci?” A încercat să-și adune
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
văzut și nu i-am auzit venind. Cine or fi?” se întreba Costăchel... În fața celor din vârful căruței se găsea un bărbat pe care abia se mai țineau zdrențele fără culoare,care cu greu reușeau să-i acopere goliciunea. Prin găurile opincilor i se vedeau călcâiele crăpate și sângerânde... Petrache și-a încordat privirea, cercetându-l pe străin. Într-un târziu, a îngăimat, abia șoptit, fără siguranță, către femeie: Didină, aista-i Costăchel! Doamne! a apucat să rosteacă femeia, ducându-și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
în punctul bănuit de mine potrivit... Am apăsat pe trăgaci scurt... și încă odată... Au sărit așchii din scândura porții... Am așteptat câteva clipe. Din cerdac nu se mai trăgea... Saltul următor l-am făcut până lângă poartă. Privind prin găurile făcute de gloanțele automatului meu, aveam în față dovada că am apreciat corect înălțimea... Mitraliorii zăceau pe cerdac... Petrache trăia din plin desfășurarea atacului povestită de Costăchel. În clipa următoare, a intervenit: N-o să mă credeți, dar... Eu cu plutonul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fapt.. Dacă povestea asta o auzeam de la altcineva, nu aș fi crezut-o nici în ruptul capului. Așa însă... Mă închin! - a vorbit plin de entuziasm inginerul Cicoare. Acum drept-îi - a grăit Costăchel. Eu am dovada că am fost acolo... Găurile din poartă. Tu însă, doar vorbele... Vorbele mele se bazează pe cele văzute în iadul acela. Uite și acum mă trec fiorii - a răspuns Petrache. Așa-i, Petrache. Așa-i. Și pe mine mă furnică pe șira spinării când mi-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
descompus și de prisos. Într adevăr, locul era abject, scârbavnic și de nesuportat: printre smocuri de paie răzlețe vedeam rozătoarele agitate, pe care le hărțuiam, cum aleargă, se zbat, unele mor, altele, mai abile, scapă și apucă să intre în găuri, unde de bună seamă că se simțeau în siguranță încă. Niciodată n-am agreat nici meseria de deratizator, nici pe cei cu care am fost nevoit să conlucrez câtă vreme am practicat-o. Astfel, dorind să mă îndepărtez de compania
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]