2,190 matches
-
CRISTEA, Tudor (10.XII.1945, Grindu, j. Ialomița), poet, prozator, critic literar și gazetar. Fiu al lui Ilie Cristea, subofițer de jandarmi, și al Claudiei (n. Buzinovski), originară din Mihăileni - Cetatea Albă, C. a urmat școala elementară la Jugureni (1952 -1959), școala medie la Găești (1959-1963), apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
cu unele amendamente. Câteva exemplificări: Poetul I. I. Lefter a lucrat la ziar 7 ani, dar era poet și înainte și mai ales după ce a fost dat afară. Mircea Coloșenco, autorul unei monografii consacrată lui Ion Barbu, a fost un gazetar de mare merit. Mazilit pentru indisciplina față de partid, nu față de meseria pe care o știa bine. Director politruc, Vasile Avram a condus ziarul 17 ani. E o ilustrare a autocenzurii pe care și-o propuneau angajații de la Vremea Nouă care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu prilejul vizitelor pe care, fie ca Prim-ministru, fie ca Președinte al Senatului, le-am făcut în județul Vaslui. Vă doresc să rămâneți la fel ca până acum, atenți la tot ce înseamnă viață, obiectivi, convinși că meseria de gazetar nu dă privilegii, ci numai datorii față de oameni. Aștept cartea pe care o pregătiți - "TV - 15 în explozia informațional-culturală la sfârșitul acestui secol" - și care va fi, din câte cred, legământul dumneavoastră profesional în fața viitorului. La mulți ani TV Vaslui
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
, Ion (pseudonim al lui Alexandru I. Hodoș; 30.XII.1863, Roșia Montană, j. Alba - 30.III.1929, București), prozator, gazetar și traducător. Este fiul Anei Balint, fiica protopopului și prefectului revoluționar Simion Balint, și al academicianului și omului politic ardelean Iosif Hodoș. Enea Hodoș și Nerva Hodoș sunt frații săi. Face primii ani de școală în satul natal și își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Stănescu; 9.X.1908, Mânăstirea, j. Călărași - 13.VIII.1937, Mânăstirea, j. Călărași), prozator și gazetar. Nepot de preot, S. provine dintr-o familie de țărani înstăriți, Voica și Alexandru Stănescu. Rămâne orfan de mamă la nouă ani. Urmează școala primară în satul natal, devine în 1920 elev al Liceului Militar „D.A. Sturdza” din Craiova, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
1930 face o călătorie la Ierusalim, pseudonimul Sahia amintind de un cuvânt arab. În 1934 vizitează timp de peste trei luni URSS. A debutat la revista „Șoimii” din Târgu Mureș, în 1926, cu schița Sculptorul Boambă, semnată Al. Mănăstireanu. Scrie în calitate de gazetar profesionist sau colaborează la „Ultima oră”, „Bilete de papagal”, „Caiete literare”, „Sfinxul” „Viața literară”, „Rampa” (unde, împreună cu Eugen Jebeleanu, susține rubrica „Mișcarea literară”), „Vremea”, „Viitorul social”, „Floarea de foc”, „Azi”, „Facla”, „Cuvântul liber”, „Dimineața” (e redactor al rubricii „Fapt divers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
, Scarlat (20.IX.1896, București - 2.VI.1975, București), gazetar, poet și dramaturg. Descendent al neamului Calmăș, vechi răzeși moldoveni din zona Câmpulungului, C. numără printre strămoși câțiva care au jucat un rol important în istoria Moldovei, patru dintre ei ocupând chiar tronul țării: Grigore, Ioan, Alexandru și Scarlat, acesta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
el, sau despre meciuri la care asistasem eu, nu el. De fiecare dată, cel căruia îi spun de vreo 15 ani Buză (atît, Buză) m-a scos din încurcătură. Nu cred că exagerez, dar, dacă există în generația lui de gazetari un tip care să le știe pe toate (uneori, chiar și ceva în plus), atunci acesta se numește Alin Buzărin. Pare o enciclopedie fotbalistică la purtător. Volumul care urmează, un fel de best of, mai divulgă un lucru. Și anume
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
au dat respectabilei Gazeta Sporturilor, născută în 1924 -, cronicile de fotbal erau însoțite de o casetă tehnică. Timp frumos, spectatori, șuturi la poartă, șuturi pe poartă, raport de cornere. Mediile care se pretind posesoare de sînge albastru intelectual cred că gazetarul de sport poate doar atît, să numere cornerele. Și să spună în limbă de lemn că oaspeții au fost mai buni după pauză sau că gazdele și-au dorit mai mult victoria. în 2007, ziaristul de sport nu mai e
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu vreo 40 de poziții mai jos. Așa că societatea extrafotbalistică s-a apucat să copieze modelul miraculos al fotbalului, prin acest riguros mimetism ajungîndu-se la rezultate interesante. De cîteva zile, regulile pentru ziariștii acreditați la Camera Deputaților s-au înăsprit. Gazetarii vor circula numai pe anumite trasee, vor avea la dispoziție o paletă largă de restricții și vor fi însoțiți de SPP-iști oriunde, inclusiv la closet. Scuzați, dar opera domnilor Valer Dorneanu, președinte al Camerei, și Mihai Unghianu, secretar general
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
să uităm de bîrna din ochii noștri. Corupția de la FIFA. Banditul de Byron Moreno. Mafiotul de Blatter. Sluga de Gamal Ghandour. Nechemații tușieri din Vanuatu, Trinidad, Uganda. Spălătorul de cadavre care e Keith Cooper, șeful de media pus să explice gazetarilor din lumea întreagă cît de negru e tavanul. Brîncii dați Coreei de Sud spre atingerea gloriei într-un sport care, deocamdată, pentru ea mai are multe secrete. Privirea superioară a lui Chung Mong-joon, poate cel mai puternic om din Asia, cel care
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
, Endre (15.V.1903, Luduș - 18.X.1963, Cluj), gazetar, istoric literar și traducător. A făcut studii secundare la Colegiul „Bethlen Gábor” din Aiud și studii de drept la Universitatea din București (1923-1926). A fost corespondent, iar după aceea redactor al ziarului „Keleti Újság” din Cluj (1926-1930), redactor-șef al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287697_a_289026]
-
umbrelor, sunt conștient că mulți cetățeni ai acestui oraș, căruia i-am dăruit peste 60 de ani din viață, nu vor uita străduințele mele - atâtea câte au dat roade - pe tărâm didactic și cultural. 81 MIRABELA DAUER: Sunt supărată pe gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
atâtea câte au dat roade - pe tărâm didactic și cultural. 81 MIRABELA DAUER: Sunt supărată pe gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul „Tribuna”. Nu l-am citit încă, dar sunt convins că erați la fel de supărată dacă nu ar fi apărut! Sigur, e foarte bine că se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social......................................... ..............67 Marin Cosmescu-Delasabar, scriitor: Tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar...................73 Mirabela Dauer, solistă de muzică ușoară: Sunt supărată pe gazetari!...................................... ............................................... . 81 Mircea Dinutz, critic literar: Rămân al Bacăului prin toată ființa mea.............................................. .....................................83 Traian Aalexandru Filip, grafician: Arta presupune o muncă permanentă..................................... ............................................88 George Genoiu, dramaturg: Orice scriitor are câteva obsesii asupra cărora revine......................................... ...........................90 Iancu Grama, poet: Trăiesc cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
respect ce-l datorim acelor ce se laudă fiecare în parte a fi bun de-legat, ceea ce este foarte drept. În aceeași notă, criticând pactizarea lui C.A. Rosetti, liderul liberalilor radicali (Roșii, respectiv Somno-roșii la Hasdeu), cu conservatorii, inspiratul gazetar face aluzie la însușirile racului, pe care le consideră manifeste la Rosetti, al cărui nume îl prescurtează inversat R.A.C., constatând în același timp că străvestirile, caracterele, limbagiurile d-lui sunt nenumărate (a se citi cameleonice - n.n.), măcar că ele se
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1729]
-
, N.[icolae] (20.VII.1905, Brăila - 17.II.1996, București), gazetar, critic de teatru, memorialist și traducător. Este fiul Elenei (n. Morache) și al lui Gherasim Carandino. C. (al cărui nume la naștere este Nicolae Haralambie) are șansa de a crește într-o ambianță culturală elevată. Impunătoarea bibliotecă a familiei îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
judecat în procesul Partidului Național Țărănesc și condamnat la șase ani temniță grea. Rămâne însă nouă ani în închisorile de la Galați, Sighet și București, iar la eliberare i se stabilește domiciliu forțat în Bărăgan, până în 1962. Își reia activitatea de gazetar, cu cronici teatrale îndeosebi, și semnează traduceri din limbile greacă, franceză și italiană. Debutează editorial în 1939 cu Viața de glorie și de pasiune a marii cântărețe Darclée, o evocare romanțată, în care documentația riguroasă se dizolvă în pagini literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
pe lângă o informație notabilă, calități specifice operelor literare propriu-zise. De la o zi la alta (I, 1979) este o scriere cu caracter memorialistic, în care evocarea anilor copilăriei și ai tinereții se alătură meditației asupra vieții în general, asupra profesiunii de gazetar și de critic teatral în mod deosebit; o mărturie asupra omului C., făcută „în ceasul când ce va fi prezintă mai puțin interes decât ce a fost”. Amintirea faptului concret se împletește cu sprintene și acide considerații asupra oamenilor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
începe colaborarea la Epoca, unde își face mâna ca foiletonist și unde publică nu doar paginile atât de prost primite de redacția Sămănătorului, ci multe altele, și încă în același gen, desuet, al notelor de călătorie. Cu toată perseverența ambițiosului gazetar (impresiilor din Grecia le urmează o sumă de secvențe similare referitoare la alte spații culturale, de la Bosfor la München, cu un popas prelungit pe tărâmul Italiei), reacțiile favorabile întârzie să apară, ceea ce-l determină dacă nu să-i dea dreptate
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
, Sergiu (pseudonim al lui Sigismund-Sergiu Zwiebel; 6.IX.1901, București - 16.XII.1969, București), gazetar, autor dramatic, prozator și traducător. Părinții se numeau Lori și Michel Zwiebel, funcționar comercial. Provenind dintr-o familie numeroasă, cu un nivel de viață modest, M. urmează clasele primare la Școala „Ronetti-Roman”, apoi patru clase de liceu la „Cultura”. De la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
slujbe în comerț și frecventează asiduu teatrele, bibliotecile, așezămintele culturale. Autodidact cu lecturi masive, debutează în 1919 la gazeta „Socialismul”. Din 1920 colaborează cu articole și anchete pe teme sociale la „Dimineața copiilor”, „Curentul literar”, „Clipa”, „Facla”, „Zorile” ș.a. Devine gazetar profesionist, lucrând pe rând sau simultan, la „Facla”, „Argus”, „Rampa”, „Comedia”, „Mișcarea”, „Țara”, „Gazeta”, „Zorile”. Ține, ani de-a rândul, cronica dramatică la „Rampa” și la alte periodice. În timpul celui de-al doilea război mondial și-a încetat activitatea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
, Emil (27.V.1886, Apahida, j. Cluj - 25.III.1954, Cluj), poet, dramaturg și gazetar. Este fiul Elizei Isac (n. Roșescu), profesoară de desen, și al avocatului Aurel Isac, apărător în procesul memorandiștilor. O soră a lui I., Valeria, a fost compozitoare. A absolvit cursul primar la o școală evanghelică de limbă germană din Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
, H.[enri] (15.III.1902, București - 20.X.1961, București), gazetar și traducător. Era fiul Clarei (n. Blasbalg) și a lui Martin Israilovici, comerciant. A urmat școala primară și liceul în București și Bacău, apoi Conservatorul de Artă Dramatică din Cluj, absolvindu-l în anul 1922. Ar fi studiat mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
, Ion (6.I.1881, București - 11.IV.1944, București), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Tatăl, Tudor Minculescu, negustor în Slatina, moare cu șase zile înainte de nașterea copilului. Mama, Alexandrina (n. Ciucă), s-a recăsătorit cu Ion Constantinescu, ofițer de cavalerie. M. își petrece copilăria la Slatina. Studiile primare și cele liceale le face la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]