3,149 matches
-
să aibă curul mare. — Eu n-am fundul mare. — Nu-l ai, dar îmi placi, ghidușie. Am agățat-o pe stradă (deși Ani mă aștepta, era cuminte și la maică-sa, stătea zi și noapte acolo, că eram de o gelozie!!!... să nu pleci niciodată aiurea de la maică-ta, să stai cuminte acolo, când te caut eu la telefon, să fii acasă. O cerusem deja de nevastă, după ce a dat Bac-ul, îmi doream asta, să fie numai și numai a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
apucă, așa, o nebunie și-mi vine să plec la mama, să-l las singur, că m-am săturat. Doar din când în când. Dar îmi trece. Măi, dragă Tină, măi, puică, nevestele mele nu pot fi nici o cauză a geloziei tale de copilă nescoasă în lume, nu are rost, ești geloasă pentru că nu știi nimic despre ele. Prima mea nevastă a fost o curvă, a doua, habotnică, apucată și leneșă, a treia e nebună, uite că mă obsedează cuvântul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nu, ci de Loredana, mai răsuflu și eu singur, mai vorbesc cu o Carmencită, cu o Floricică... Nu-ți fac rău întâmplările astea? Știu că ești mai geloasă pe Loredana decât pe alte femei, și asta nu înțeleg, ai o gelozie paradoxală, ești, uneori, geloasă pe Lori că și-o trage cu altul. Cum de crezi tu că eu nu știu?... Nu mai vreau să vorbim de asta prin viu grai, fiindcă îți simt tremurul din glas, ca și când te-ar înșela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
peste grădini, tragediile viitoare. Era invidios pentru poezia aceea. Ce mult i-ar fi plăcut să vină, s-o surprindă sus, pe zid, și să-i toarne aiureli romantice În timp ce ea stătea deasupra lui, În aer! Începea să simtă o gelozie teribilă față de orice lucru legat de Clara: trecutul ei, pruncii, bărbații și femeile care se călcau pe picioare ca să bea cu sete din izvorul proaspăt al bunătății ei, odihnindu-și creierele ostenite ca la o piesă de teatru captivantă. — Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Sunt tot subțiri și căprui. Ești o vampiriță, asta-i. ROSALIND: Tot ce știu despre vampiri este ce scrie În partitura pentru pian. Pe bărbați Îi zăpăcește faptul că mă port absolut natural. Înainte credeam că nu ești capabil de gelozie. Acum nu mă scapi din ochi oriunde m-aș duce. GILLESPIE: Te iubesc. ROSALIND (rece): Cunosc. GILLESPIE: Și nu m-ai sărutat de două săptămâni. Îmi Închipuiam că dacă o fată se lasă sărutată, este... este... cucerită. ROSALIND: S-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mică despre ce Înseamnă de fapt sexul! Sunt fascinată de Freud și așa mai departe, dar e o adevărată porcărie că orice fărâmă de iubire reală din lume este nouăzeci și nouă la sută pasiune, plus un mic soupçon de gelozie. A terminat la fel de brusc precum Începuse. - Sigur că ai dreptate, a aprobat-o Amory. Este o forță copleșitoare, destul de neplăcută, parte din mașinăria care lucrează nevăzută În străfunduri. Ca un actor care te lasă să percepi mecanica gesticulației. Stai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
apeleze la ceea ce are el mai rău.“ Fraza aceasta constituia teza majorității nopților sale de nesomn și simțea că noaptea care venea avea să fie una dintre acelea. Mintea Începuse deja să-i țese variațiuni ale acestui principiu. Patimă nesătulă, gelozie violentă, dorința de a poseda, de a strivi - doar atâta mai rămăsese din marea lui dragoste pentru Rosalind, doar atâta Îi mai rămânea ca plată pentru tinerețea pierdută - calomel amar sub glazura dulce, subțire, a exaltării amoroase. În camera de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
multe ori compătimind la marea teamă a doamnei Popa: amândouă în lipsa bărbaților, amândouă susceptibile să piardă sarcina de atâta frământare. Uneori, din ce în ce mai des; Mariana se gândea și la Horațiu, care probabil că o iubea totuși dacă ajunsese în pușcărie din gelozie față de Mișu. - Of, ce mi s-au umflat gleznele! începuse chiar să vorbească singură prin casă. Țin apă, asta e! În toate aceste supărări era însă și ceva bun: gândul sinuciderii nu o mai vizitase în ultima vreme. Simulatul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ști de ce, să joace Cyrano de Bergerac. Tocmai îl montase N.Al. Toscani care, cam intrat într-un con de umbră ca regizor, îl distribuise pe Damian Crâșmaru, chestie care pe Tolea l-a enervat grozav - era un fel de gelozie între ei. Umbla cu pieptul scos în afară, era un fel de Greuceanu, îi plăcea să-și poarte pectoralii la vedere, chestie care ne făcea să ne prăpădim de râs, dar altminteri era și el un om de treabă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
sfârșitul acestei veri zburau Înnebunite pe sub lampadarele instalate la intervale regulate Între clădiri. Sub unele lampadare se zăreau mii de gâze, sub altele foarte puține. Probabil că asta depindea de numărul femelelor, mă gândeam eu. Simțeam un puternic sentiment de gelozie ascultând-o cum Îmi vorbea despre colegul care Încercase să se dea la ea și nu-mi doream decât să ajungem mai repede la restaurant. În același timp, Începusem să o doresc pentru delicatețea ei de a nu mă Întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cam băiețoasă căreia Îi stătea foarte bine Într-un bluzon din piele din acelea care se vindeau la Paris. Se pare că-i plăcea să ejaculeze când Akemi Îi introducea un deget În anus. Nu am simțit nici un strop de gelozie ascultând ce-mi povestea despre bărbatul acela. Am zâmbit la gândul că acum nu aș mai fi gelos pe nici un bărbat și atunci mi-am adus aminte de femeia de la telefon datorită căreia intrasem În posesia drogurilor. În momentul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ghici. Această senzație a Început odată cu amintirea cocainei pe care o primisem la New York de la Monkey, apoi s-a transformat În imaginea aproape dureroasă a lui Keiko Katayama obligată să stea În cele mai umilitoare poziții, trecând apoi la o gelozie pe care nu o mai Încercasem și la sentimentul de decepție că existența mea de până atunci fusese complet lipsită de plăceri și delicii. Am simțit dintr-odată dorința impetuoasă de a mă prosterna la picioarele acestei femei. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
capabilă de orice joc sexual, astfel Încât În scurt timp devenise o renumită regină neîncoronată. — Puținele prietene pe care le aveam Împărtășeau aceleași pasiuni, și anume dragostea pentru muzică, dans, pictură. Nu erau capabile de sentimente de ură, de invidie, de gelozie, erau străine de cea mai mică răutate. De aceea, chiar dacă le invitam să participe la jocurile noastre sexuale, nu eram capabilă să mă detașez și să-mi intru În rol. Mi se Întâmpla chiar să roșesc, pentru prima dată de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pe plac. Asta nu Înseamnă că sunt un tip comod. Noriko era probabil una dintre cele mai grozave fete pe care le-am Întâlnit, poate chiar prea bună pentru mine. Auzindu-l vorbind astfel, Keiko Kataoka fu cuprinsă de o gelozie neînțeleasă, pe care nu o mai simțise până atunci. Relația lor nu semănase niciodată cu cea a doi iubiți, cu amintiri din liceu povestite la o cafea Într-o cofetărie, cu filme văzute la cinema, cu excursii la onsen, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
propriile forțe. Conform cunoștințelor mele de cibernetică, atunci când Îl ai În față pe cel care a pus În practică, de exemplu, comunicațiile electronice, benzina fără plumb, examenul de magistratură, sistemul electoral etc., brusc te lasă toate puterile. De prea multă gelozie, ajungi să te consideri un gunoi. Fie că a sesizat ceva pe fața mea, fie că s-a prins că mă excitasem amintindu-mi de Keiko Kataoka, bărbatul Îmi aruncă zâmbindu-mi complice: — Așadar Încă ești sub imperiul excitației. Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
despre Reiko? Când pomeni de Reiko, se schimbă puțin la față. Părea trist. — Keiko n-a zis nimic când am plecat cu Reiko În străinătate. Și știi de ce? Pentru că și-a jurat să trăiască fără să știe ce-i aia gelozie sau invidie... Reiko a reușit În viață, iar eu am ajuns să hoinăresc prin Bowery. Sigur Keiko vrea să știe ce s-a Întâmplat. Sigur că ceva s-a Întâmplat, nu-i așa? Dar Îți spun sigur că Reiko nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ușor așa. Oricum, nu-mi amintesc foarte clar ce mi-a povestit Yazaki În barul ăla. „Numai când o văd pe Reiko cum dă din cap Înțelegătoare față de ce spun ceilalți bărbați care se Învârt În jurul ei, și m-apucă gelozia.“ Nu prea Înțelegeam bine ce voia să spună cu asta. În principiu, eu și Yazaki suntem două caractere total diferite. Eu, de exemplu, n-am nimic Împotrivă ca femeia care-mi place mie să fie apreciată și de prietenii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mea, cu Înfățișarea lui de vagabond, punând-o pe Keiko Kataoka În patru labe, bucurându-se după pofta inimii de toate părțile corpului ei. În momentul În care imaginea s-a conturat clar În mintea mea, am simțit sentimentul de gelozie evaporându-se În neant. După ce mai priză o linie, Yazaki se Întoarse către mine și mă Întrebă: — Keiko ți-a vorbit și despre o fată pe nume Mie? Am dat din cap, la care Yazaki scoase un oftat prelung. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
existența unui Aristip în amonte; dar numele lipsește, încă o dată... Un individ asupra căruia și Platon, și Aristotel, și Epicur păstrează tăcerea atunci când tratează problema plăcerii nu poate să fie chiar în întregime rău! Nimeni nu stârnește atâta dispreț, ură, gelozie și invidie fără ca aceasta să însemne implicit că cele susținute de el sunt adevărate... -2Triunghiul subversiv. De aici, necesitatea de a reveni asupra regimului scrierii platoniciene a filosofiei - și a istoriei acesteia! Pentru că eu unul consider că fiul moașei, travestitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
lui Diogene... -, filosoful își creează libertate, se construiește ca propriu-i demiurg. în această ordine de idei, Diogene ajunge, în mod paradoxal, să facă elogiul Medeei, îndeobște prost văzută și coborâtă la statutul de prototip al femeii isterice, orbită de gelozie, răzbunătoare, capabilă, pentru a șterge afrontul unui banal adulter, să-și omoare rivala și să-și ucidă propriii copii ca să le interzică accesul la moștenire. Departe de condamnarea morală obișnuită, Diogene o laudă pe vrăjitoarea înrudită cu Circe ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ieșire? Munca nu oferă nicio împlinire? Familia înseamnă altceva decât ceea ce ne învață societatea despre ea încă de la cea mai fragedă vârstă? Relațiile cu cea mai mare parte a semenilor sunt plasate foarte adesea sub semnul ipocriziei, al invidiei, al geloziei, al trădării? Intersubiectivitatea sexuată pune mai multe probleme decât rezolvă? Normal, așa-i lumea, și încă pentru multă vreme de-aici încolo... Unii așteaptă schimbarea ei și speră o revoluție, o răsturnare provocată de presiunile sociale sau de forțele politice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de autoritățile locale, sau chiar de confrații de breaslă, așa că multe s-au stins înainte de a produce toate consecințele așteptate. Nu s-au prelungit în tradiție și nu s-au impus ca manifestări de referință în devenirea spiritului vrâncean. Invidia, gelozia meschină și demolantă funcționează încă și prin lumea cărturărească. A rămas însă cu revista „Oglinda literară” - una din revistele cu cea mai largă circulație în țară, cu Asociația „Duiliu Zamfirescu” și cu cenaclul literar, pe care le păstorește ca un
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
simularea reprezentării scenei în fața unui privitor absent. Va mai trebui să adăugăm că cel ce privește se neagă oarecum pe sine, devenind spectator-personaj în reprezentație, având în fața ochilor nudurile obiectualizate scenic și absorbindu-le trăirile. Atinge oare această stare manifestările geloziei? Se pare că da, pentru că emoționalitatea Celuilalt este întotdeauna ambiguă, percepută ca dorință și învinovățire totodată. Majoritatea bărbaților retrăiesc fantasma adulterului feminin, îndeosebi la începutul unei relații, atunci când iubita se dezvăluie sub privirile lor excitate și când aceștia se confruntă
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
trec, cei doi copii cresc, iar Emanuel, așa cum era și firesc, ajunge să își dea seama o iubește pe Adina. Simțământul este reciproc, însă din nefericire, tânărul încă mai poartă un handicap - acela al conștiinței. Dacă în copilărie, Ana trăiește gelozia mamei ce se simte dată la o parte de lângă copilul ei de o intrusă, Adina, odată ce Emi devine conștient de sentimentele ce i le poartă fetei, aceasta ajunge să o urască. Motivul? Același, dintotdeauna - infirmitatea. Femeia își dorește altceva pentru
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
de sociologie Volodea capătă și o funcție de vicepreședinte la UASC, dar avea curajul să-i spună lui Nicu că nu e bine să accepte el fiul Conducătorului funcții mari în partid. În toată tinerețea lui se observă la Tismăneanu o gelozie feroce că Nicu Ceaușescu venea cu Mercedesul cu securist la practica agricolă, iar el trebuia să culeagă porumb și să doarmă pe saltele de paie. Se creează o „rezistență” internaționalistă la „naționalizarea” comunismului lui Ceaușescu în anii 70, reprezentată de
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]