729 matches
-
regim. În anii 1953-1961, a fost adjunctul ministrului de interne Alexandru Drăghici și secretar general al Ministerului Afacerilor Interne. În anul 1959 a absolvit cursurile Institutului de Studii Economice din București, fiind înaintat la 11 februarie 1959 în gradul de general-locotenent de Securitate. Nicolschi a fost trecut în rezervă la 31 ianuarie 1961, prin hotărâre a consiliului de miniștri (HCM), la vârsta de numai 46 ani, cu gradul de general-locotenent și dreptul de a purta uniformă. A primit o pensie substanțială
Alexandru Nicolschi () [Corola-website/Science/304574_a_305903]
-
din București, fiind înaintat la 11 februarie 1959 în gradul de general-locotenent de Securitate. Nicolschi a fost trecut în rezervă la 31 ianuarie 1961, prin hotărâre a consiliului de miniștri (HCM), la vârsta de numai 46 ani, cu gradul de general-locotenent și dreptul de a purta uniformă. A primit o pensie substanțială (4.200 lei) și i s-a permis sa domicilieze în același apartament luxos din str. Olga Bancic nr. 7, care îi fusese repartizat când era subdirector al Securității
Alexandru Nicolschi () [Corola-website/Science/304574_a_305903]
-
coordoneze mișcările. Reacția autorităților a fost imediată: studenții au fost arestați, suspendați de la cursuri, unii dintre profesori au fost concediați și au fost înființate noi organizații care să supervizeze activitățile studenților. La 4 decembrie 1957, Nicolae Ceaușescu, având gradul de general-locotenent de armată (fiind șeful Direcției Superioare Politice a Armatei și adjunct al Ministrului Forțelor Armate), a condus unitățile militare care au înăbușit răscoala țăranilor din Vadu Roșca (jud. Vrancea) care se împotriveau colectivizării forțate. Cu această ocazie, au fost uciși
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
suport pentru Confederație în acel stat. Bragg a fost învins greu de general-maior William Rosecrans în bătălia de la Stones River în Tennessee. Singura victorie clară a Confederației în vest a reprezentat-o bătălia de la Chickamauga. Bragg, cu ajutorul trupelor conduse de general-locotenent James Longstreet (din armata lui Lee din est), l-a învins pe Rosecrans, în ciuda apărării eroice a generalului-maior George Henry Thomas. Rosecrans s-a retras în Chattanooga, oraș pe care Bragg l-a asediat apoi. Principalul strateg și tactician unionist
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
perioada 2004-2006, generalul-maior dr. Sorin Ioan a îndeplinit funcția de șef al Statului Major al Forțelor Terestre, apoi în anul 2006 devine locțiitor al șefului Statului Major General. La data de 1 noiembrie 2004 a fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 3 stele) . La data de 12 decembrie 2007, generalul-locotenent Sorin Ioan a fost numit în funcția de reprezentant militar al României la NATO și UE . Ministrul Apărării Naționale a operat câteva schimbări la vârful Armatei. Cea mai importantă se
Sorin Ioan () [Corola-website/Science/311489_a_312818]
-
în apropiere de Alba Iulia) a fost un general român de miliție, care a îndeplinit funcția de șef al Inspectoratului General al Miliției (1978-1989). A fost înaintat la gradul de general-maior - cu o stea (1977) și apoi la gradul de general-locotenent - cu 2 stele. A fost șef al Direcției a IV-a - Contrainformații Militare - a Securității Statului. În iulie 1978 a fost numit în funcția de adjunct al ministrului de interne și șef al Inspectoratului General al Miliției, pe care le-
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
STS trebuie să asigure suport continuu, securizat, nu numai în rețelele de voce, ci și în cele de suport de comunicare, pentru administrația statului. Printr-un decret prezidențial din 1 decembrie 2008, Marcel Opriș a fost înaintat în gradul de general-locotenent (cu 3 stele) . Generalul Opriș este căsătorit și are doi copii. Interviuri
Marcel Opriș () [Corola-website/Science/311605_a_312934]
-
Speciale, fiind retribuit corespunzător funcției de secretar de stat . În perioada cât s-a aflat la conducerea STS, Tudor Tănase a fost înaintat la gradul de general de divizie (în rezervă) la 1 decembrie 2002 și apoi la cel de general-locotenent cu trei stele, grad cu care a fost rechemat în activitate la 14 decembrie 2004 . În cotidianele "România liberă" din 22 decembrie 2004 și "Ziua" din 31 mai 2005, au fost publicate anchete de presă documentate, în care a fost
Tudor Tănase () [Corola-website/Science/311614_a_312943]
-
director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) . În perioada cât a condus SPP-ul, a fost înaintat la gradele de general de brigadă (cu 1 stea) la 29 noiembrie 2001 , general-maior (cu 2 stele) la 15 noiembrie 2003 și general-locotenent (cu 3 stele) la 7 decembrie 2005, cu care a fost trecut tot atunci în rezervă . Ca urmare a propunerii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, adoptată prin Hotărârea nr. 161 din 7 decembrie 2005, generalul-locotenent cu trei stele Gabriel
Gabriel Naghi () [Corola-website/Science/311636_a_312965]
-
instrucție în vederea trimiterii în Franța. Acești soldați au fost comasați în Corpul de Armată Australian și Neozeelandez ("Australian and New Zealand Army Corps," ANZAC), care cuprindea Divizia 1 Australiană, formată din voluntari, și Divizia Noii Zeelande și Australiei, sub comanda general-locotenent William Birdwood. Trupele ANZAC, împreună cu Divizia 29 Britanică, Divizia Navală Regală și cu Corpul Expediționar Oriental, francez, formate atât din trupe „metropolitane” cât și din trupe coloniale, au fost ulterior puse sub comanda lui Hamilton. Cu doar cinci divizii, operațiunea
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
AE2" a ieșit la suprafață să-și încarce bateriile și a trimis un raport prin radio flotei. Deși Debarcarea de la Capul Helles mergea bine, debarcarea din golful Anzac nu era la fel de reușită, iar comandantul Corpului de Armate Australiene și Neozeelandeze, general-locotenent Sir William Birdwood se gândea să-și reîmbarce trupele. Vestea succesului submarinului australian a fost unul dintre factorii care l-au determinat pe Birdwood să se răzgândească și a fost transmisă soldaților de pe țărm să le ridice moralul. Stoker a
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
au lansat puternice contraatacuri la Helles și Anzac. Deși au penetrat pentru scurt timp în sectorul francez, atacurile au fost respinse prin masarea tirului de mitralieră aliat, care a produs multe victime în rândul atacatorilor. În noaptea următoare, comandantul ANZAC, general-locotenent William Birdwood, a ordonat Diviziei Neozeelandeze și Australiene condusă de general-maior Alexander Godley, să atace de pe „Culmea lui Russell” și din „Postul lui Quinn” către „Baby 700”. La atac au luat parte Brigada 4 Infanterie Australiană a colonelului John Monash
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
un avion maritim de pe HMS "Ben-my-Chree" a scufundat un remorcher otoman cu o torpilă lansată din aer. Debarcarea din golful Suvla a avut loc în noaptea de 6 august și s-a confruntat cu o opoziție redusă; dar comandantul britanic, general-locotenent Frederick Stopford, își limitase obiectivele inițiale și nu a reușit să-și promoveze cererile de înaintare, cucerind doar plaja și puțin mai mult teren în jurul ei. Otomanii au reușit să ocupe dealurile Anafarta, împiedicându-i pe britanici să pătrundă spre
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
o atmosferă sumbră. Perspectiva evacuării a fost luată în discuție la 11 octombrie 1915, dar Hamilton s-a opus propunerii, temându-se de știrbirea prestigiului britanic. El a fost la scurt timp demis din funcția de comandă și înlocuit cu general-locotenentul Sir Charles Monro. Toamna și iarna au adus ușurarea greutăților provocate de căldură, dar a adus și furtuni și inundații, soldate cu înecul unora dintre soldați și cu moartea altora de frig, în timp ce mii de alți oameni sufereau de degerături
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
octombrie) au fost subsumate în Armata Orientului și apoi desfășurate la Salonic. În Egipt, trupele imperiale și ale dominioanelor britanice din Dardanele, împreună cu divizii noi din Regatul Unit și cu cele de la Salonic, au devenit Forța Expediționară Mediteraneană, comandată de general-locotenentul Sir Archibald Murray. Ele s-au alăturat Forței din Egipt și au devenit rezervă strategică pentru Imperiul Britanic, constând din 13 divizii de infanterie și de cavalerie cu 400.000 de oameni. În martie 1916, Murray a preluat comanda ambelor
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
Armata, ordonându-se întoarcerea trupelor în cazărmi. Ca după câteva ore cineva să ordone mișcările acelea de trupe, adică să scoată iar Armata în stradă cu urmările care se cunosc. De ce? Și cine?"" Generalul a fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 2 stele) la 21 octombrie 1994 și apoi la cel de general de corp de armată (cu 3 stele) la 1 decembrie 1999 . La data de 1 octombrie 2003, a fost înaintat la gradul de general (cu 4 stele
Nicolae Păștinică () [Corola-website/Science/311729_a_313058]
-
de Management pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea Ministerului Administrației și Internelor. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență asigură coordonarea unitară și permanentă a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență. A fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 3 stele) la 30 mai 2006 . Generalul Secară a fost decorat cu Ordinul Național Pentru Merit în grad de comandor (1 decembrie 2000). Este căsătorit și are un copil. Vladimir Secară este autor a numeroase cărți, articole și studii
Vladimir Secară () [Corola-website/Science/311739_a_313068]
-
Moscova. În timpul Operației Taifun, Armata a 16-a a lui Rokosovski a suportat greul efortului german de a captura Moscova. În martie 1942 a fost grav rănit de o schijă. A fost spitalizat două luni, apoi ridicat la rangul de general-locotenent și transferat pe Frontul Briansk să preia comanda Armatei 16. La sfârșitul lunii septembrie 1942 în timpul punerii în aplicare a Operației Uranus, el a fost numit la conducerea Frontului Don, cu scopul de a distruge trupele încercuite în Stalingrad și
Konstantin Rokosovski () [Corola-website/Science/311026_a_312355]
-
Фёдорович Унгерн фон Штернберг în rusă, care se traduce ca Roman Fyodorovich Ungern von Shternberg), cunoscut și ca Baronul sângeros sau Baronul nebun (n. 22 ianuarie 1886 stil nou - 15 septembrie 1921) a fost un german de origine baltică, devenit general-locotenent în armata rusă, unul din comandanții militari ai Armatei albe anticomuniste în timpul Războiul Civil Rus, mai târziu separându-se și devenind comandant militar independent cu aspirația de a conduce Mongolia și alte teritorii rusești la est de lacul Baikal. Deși
Roman Ungern von Sternberg () [Corola-website/Science/311104_a_312433]
-
Armatei a 14-a din Tiraspol, ""în mâinile lui Antiufeev este concentrată toată puterea reală din Transnistria. Din câte se pare, este conducătorul real al R.M.N. El este cel care îi poate da ordine oricui, chiar și ministrului apărării transnistrene general-locotenentului S.G. Hajeev, iar rolul lui Igor Smirnov este de a semna documentele puse pe masa lui"" . Acest lucru reiese și din analiza ședinței Consiliului de Apărare a Republicii Moldovenești Nistrene din 27 februarie 2003, ca urmare a declarării de către autoritățile
Vladimir Antiufeev () [Corola-website/Science/311170_a_312499]
-
după mai bine de două luni, fiind lăsat în apropierea localității Coșnița, situată în stânga Nistrului, dar aflată sub controlul autorităților de la Chișinău . În ianuarie 2007, el a fost reconfirmat în funcția de ministru al securității naționale. El deține gradul de general-locotenent al Transnistriei, precum și gradul căzăcesc de general. A primit mai multe decorații cum ar fi: cea mai înaltă distincție căzăcească - Crucea "Pentru credință" a Cazacilor Mării Negre, Ordinul "Pentru curaj personal", Ordinul "Pentru serviciu adus patriei în forțele armate ale Republicii
Vladimir Antiufeev () [Corola-website/Science/311170_a_312499]
-
aflată în curs de deteriorare”, el afirmând despre această zonă că nu a primit „atenția strategică, îndrumarea și resursele de care are atât de urgentă nevoie”. El l-a înlocuit pe comandantul militar din Afganistan, generalul , cu fostul comandant al , general-locotenent în mai 2009, arătând că experiența lui McChrystal la Forțele Speciale va facilita utilizarea tacticilor de contrainsurgență în război. La 1 decembrie 2009, Obama a anunțat desfășurarea a încă 30.000 de militari în Afganistan și a propus începerea retragerii
Barack Obama () [Corola-website/Science/311138_a_312467]
-
Craiova (august 1961 - iunie 1973) și Diviziei 1 Mecanizate "Tudor Vladimirescu - Debrețin". În anul 1985 a fost trecut în rezervă. La data de 28 decembrie 1989, generalul-maior (cu o stea) a fost rechemat în activitate și înaintat la gradul de general-locotenent (cu 2 stele) fiind numit comandant al Diviziei 1 Mecanizate "Tudor Vladimirescu - Debrețin" (24 dec. 1989 - 10 ian. 1990) și locțiitor al comandantului Armatei a 2-a. (ian. - febr. 1990) . În perioada 7 - 26 februarie 1990, generalul-locotenent (cu 2 stele
Dumitru Pletos () [Corola-website/Science/311901_a_313230]
-
Mixtă "Alexandru Ioan Cuza" din Focșani, îndeplinind această misiune până la 1 ianuarie 1988. În această periodă, a fost avansat colonel (1971). A parcurs toate treptele ierarhiei militare, fiind înaintat la gradele de general-maior (cu o stea) la 28 decembrie 1989 , general-locotenent (cu 2 stele) la 28 noiembrie 1994 și general de corp de armată (1995). A fost ulterior șeful Catedrei Artilerie din Academia Militară (1988-1990), șef de stat major al Comandamentului Artileriei (1990-1991) și apoi comandant al Academiei de Înalte Studii
Mircea Agapie () [Corola-website/Science/311905_a_313234]
-
de stat major al Comandamentului Infanteriei și Tancurilor (octombrie 1969 - octombrie 1975), precum și în aceea de prim-locțiitor al șefului Marelui Stat Major și șef al Direcției Operații (octombrie 1975 - 1983). În august 1974 a fost avansat la gradul de general-locotenent, iar în 1983 a fost trecut în rezervă. La data de 4 ianuarie 1990, generalul-locotenent (cu două stele) în rezervă Ion Șuța a fost rechemat în activitate. Primlocțiitor al șefului M.St.M. (4 - 15 ianuarie 1990) . A îndeplinit apoi
Ion Șuța () [Corola-website/Science/311896_a_313225]