7,834 matches
-
jurnalismul literar e o profesie nu doar serioasă, ci și de reală valoare, nu o efemeridă sortită pubelelor de reciclare a hîrtiei de ziar și reviste, ci scriere autentică, destinată păstrării, în antologii cu respect așezate pe rafturile bibliotecilor. Întîmplarea, generoasă ca în atîtea alte dăți, face să citesc acest volum la scurt timp după ce revizionarea unui film american "clasic", din anii '50, mi-a amintit de potențialul romanesc al ziaristului, portretizat în imaginarul american ca veritabil erou modern, făptură deopotrivă
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
obsedați sexual, ei aflaseră, desigur, că România ar fi țara viselor deșucheate pe care în Occident și le pot satisface mai greu sau mai scump. Vor fi aflat că aici curvele sunt, practic, pe gratis, că românul e atât de generos încât, contra a câțiva dolari, nu ezită să-ți pună la dispoziție și casa și nevasta! Abia observând că, minute întregi, pe autostrada maghiară dinspre Budapesta spre Szeged nu circulă aproape nimeni, înțelegi realitatea cruntă a sintagmei care ne-a
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
Pavel Șușară Expoziția lui Camilian Demetrescu de la Etaj 3/4, închisă de curînd, la capătul unui foarte generos interval de vizitare, poate fi privită acum, în toată complexitatea ei, cu o detașare sporită și cu mai multă libertate. Prima organizată în țară după mai bine de treizeci de ani - cea anterioară a avut loc în anul 1968, la
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
cu patima (bine controlată) și cu folosul cu care romancierul își complică la nesfârșit intriga: dificultățile nu te îndepărtează, ci te adâncesc în carte - și nu îți dau dureri de cap suplimentare, ci, dimpotrivă, elucidează. Beneficiind de o organizare foarte generoasă a informației, ediția românească debutează cu studiul din 1946 intitulat Abbot Suger on the Abbey Church of Saint-Denis and its Art Treasures (titlu tradus prin Abatele Suger de la Saint-Denis) și continuă cu celebra lucrare din 1951 care dă și numele
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
loc aparte îl ocupă vechii membri ai "Cercului literar" și cei formați în atmosfera Sibiului anilor '40-'50: în primul rînd Radu Stanca (evocat într-un portret emoționant), I. Negoițescu, Eta Boeriu, Ilie Măduța - toți beneficiind de precizări biografice, chiar generoase (ca în articolul despre Radu Stanca). Mai remarcăm încercarea de a reciti autorii despre care a mai scris (și despre care găsește ceva nou de spus!), evitarea poeților prea experimentaliști și în general a optzeciștilor (cel puțin în această antologie
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
de clarificat, îi mărturisește cum a ezitat el însuși înainte de a ajunge la o concluzie pe care să o facă publică. Practic, din momentul în care deschizi cartea, devii oaspetele lui Ion Simuț, care se dovedește a fi un amfitrion generos și atent. în afară de asta, mai ești cucerit de desăvârșita bunăcredință a criticului. Se observă imediat că el nu face o politică literară, că pur și simplu citește cărți și reviste și se pronunță asupra lor. Subiecte de multă vreme litigioase
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
ediție de aproape 600 pagini, culeasă cu corp 10. Și - cum i s-ar mulțumi mai bine? - se zbate pentru asta de vreo 15 ani buni. Acum a izbutit și niciodată nu va putea fi îndeajuns lăudat pentru inițiativa sa generoasă de cărturar. Constantin Fântâneru, Cărți și o altă carte. Ediție critică, prefață, îngrijirea textului, note, bibliografie și indice de Aurel Sasu. Ed. Minerva, Colecția "Restitutio", 1999.
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
miram și eu cu gura mare de o așa nedreaptă scufundare în uitare. În calea vremilor de-atunci, pe când locuiam în Cluj, era și o dragă prietenă, doamna Irina Moldovan, căci doamnă era după cum îi întocmise Bunul Dumnezeu inima ei generoasă, o doamnă despre care am mai scris, pentru că a intervenit crucial în drumul meu de viață. Domna Irina ieșise la pensie, era singură și cineva i-a recomantat un tovarăș de viață cu care să își împărtășească zilele ce i
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
avea loc la Manila (iulie 2001), Skoplje (2002) și SUA (2003). La primul dintre ele, românii probabil nu vor putea participa, din cauza imposibilității de a găsi bani pentru transport. (Să sperăm însă că statul român sau un om de afaceri generos vor finanța călătoria). Proxima întâlnire zonală va fi la Sarajevo (Bosnia) și va avea următoarea temă: "Literatura și cultura pentru pace (Deconstrucție, Reconstrucție, Construcție)". Conducerea Centrului PEN Român așteaptă să i se comunice cine dorește să participe. în 2001, Centrul
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
pînă la schelet, lipsită de carnea ipocriziei, textul acestei alcătuiri adună în el singurele mele sentimente neexperimentate în viață, cele născute în închisoare, în izolarea tuberculozei magice prin care dragostea față de umanitate se epuizează în asumarea unei cantități de suferință, generos deversate de semenii mei, mai fericiți în acest fel decît mine". Astfel se justifică discursul poetic organizat într-un registru al inadaptării, al morbidității asumate. Particularitățile volumului sunt reprezentate de folosirea excesivă a metaforelor pretențioase, de vocabularul mistic-religios, dublat aproape
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
orientările actuale ale componisticii noastre. Ele aparțin, în egală măsură, orientărilor sfârșitului de secol. Cu toate simptomele, cu toate zbaterile și căutările acestuia. Căci postmodernismul epocii actuale se constituie într-un teritoriu vast al etalărilor de tot felul, de la tematismul generos al comunicării de tip romantic, la acțiunile prospective, experimentale, de compunere și descompunere a sunetului, de la atitudinea estetizantă, elitistă, la cinismul rebarbativ considerat drept posibilă atitudine estetică, de la respectul formei drept esențială modalitate a comunicării artistice, la nihilismul dizolvant. În numele
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
Doi bătrâni își vând casa, ca să poată plăti dările restante, apoi se aruncă de la etajul ultim al unui bloc, murind îndată - sinuciderea care nu necesită nici o investiție. Câteva mii de mușterii care și-au ipotecat casele pentru a putea, din generoase dobânzi, ieși la socotelă cu cheltuielile crescânde, asediază instituțiile centrale ale statului, pretinzând despăgubiri de la buget, iar când trec prin dreptul bisericilor, cad în genunchi. Și, într-adevăr, doar o minune ar mai putea interveni pentru ei! Nemulțumite de nivelul
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
Gheorghe Grigurcu Numele lui Sebastian Reichmann (n. 1947) a devenit cunoscut iubitorilor de poezie în 1966, cînd a apărut pentru prima oară, în faimosul supliment al revistei Ramuri, intitulat Povestea vorbii, scos sub egida generosului animator literar care a fost Miron Radu Paraschivescu. Aci a debutat floarea avangardiștilor și oniricilor din acei ani de resurecție artistică: Dimov, Țepeneag, Mircea Ivănescu, Mazilescu, Oișteanu, Almosnino, Nora Iuga. Speriat de manifestarea acestui grup de insurgenți suavi, regimul a
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
ai improvizațiilor sale sclipitoare. Eriniile scriitorului erau astfel aparent îmblînzite, acordîndu-li-se o față bine dispusă, comică. Ceea ce i se refuza în macrocosmos social și literar, I.D. Sîrbu încerca a realiza în microcosmul relațiilor personale. În principal însă, diaristul era un generos care utiliza rîsul precum un instrument de terapeutică morală: Dar masca rîsului o punea și singur, din generozitate, pentru a-i destinde pe cei crezuți a fi mai triști ca el. Era un sentimental însetat de iubire. Într-o vreme
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
oamenii, cu faptele, cu obiectele, care dau versurilor sale o densitate materială intrinsecă. Dacă la unii poeți înregistrăm o îngustare a cîmpului liric, fie printr-o opțiune obsesională, fie prin abstractizare, aci, dimpotrivă, ne întîmpină lărgimea, cuprinderea, cultul concretului ca generoasă nelimitare. Însăși dedicația volumului respiră un aer confratern: Această carte se dedică fraților mei de spirit, artă și literatură, precum și tuturor acelora pentru care indiferența nu este decît un act de lașitate". Versurile lui Paul Vinicius se întemeiază pe o
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
murise din pricina unei mușcături a unui cîine turbat, devenind un fel de sfîntă a locului datorită minunilor făptuite în scurta ei viață. Miraculosul incert -care poate fi raționalizat și astfel anulat, ori dimpotrivă inserat într-un epos-mythos personal prin definiție generos cu fantasticul - este supratropul sub semnul căruia stă desfășurarea întregii povestiri. Sierva Maria, devenită eroina romanului, este progenitura unui marchiz dezabuzat și a unei soții consumate de viciu și pasiune, o copilă sălbăticită și crescută de sclavii africani a căror
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
Insulelor Fericiților printre formațiunile insulare reale deplasează deseori descrierea în fantazare adăugînd bogății fabuloase sau, după caz, monștrii cunoscuți și necunoscuți ori obiceiuri monstruoase cadrului de multe ori real al relatării. De aceea istoria scrierilor de călătorie oferă un material generos și permite observarea în timp a imaginii insulei: insulele între mitologic și descriere rațională (Andrei Pippidi, Insula. Orizonturi mitologice și itinerariu istoric), imaginarul mitic al paradisului terestru în diferitele forme întîlnite în textele irlandeze de secol XII (Philippe Walter, Directorul
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
Vasilache, Busuioc, regretatul V. Levițchi... M.V.: Ultimii - firește absenți din "Portret de grup (o altă imagine a poeziei basarabene)". Ce părere aveți despre antologia lui Eugen Lungu? E.G.P.: Există o variantă "austeră" a antologiei, incluzînd vreo 10 autori, și una "generoasă" (peste 30 de autori antologați). Prima însuma relieful "muntos", a doua "văile". Ca "ardelean", fie și prin adopțiune, sigur că am pledat pentru "munți". De tipărit, însă, s-a tipărit o "hartă geografică" destul de fidelă a poeziei de aici, cu
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
ar fi vrut să ne punem și noi, N. Popa și subsemnatul, numele pe coperta cărții. Cît privește poeții antologați, ei bine, s-a negociat fiecare nume. Unii autori nici nu știu cît îi datorează lui N. Popa, cel mai generos din noi trei. Trist e că majoritatea ultimilor incluși n-au confirmat. M.V.: Și, - despre 80-iști. Cum (și cînd) ați aflat de "Cenaclul de Luni", care e, de fapt, nucleul propriu-zis al generației? E.G.P.: Prin '85-'86 citisem la
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
al lui Sebastian Reichmann: "Experiența unică a unui poet care și-a început opera poetică pe lama de brici a unei poziții dintre cele mai înaintate ale poeziei românești, folosind un limbaj totdeauna luxuriant, flexibil, extraordinar de agresiv și de generos în același timp; experiența unică a unui poet care s-a continuat pe vîrful de lance al poeziei franceze și apoi pe cîmpiile minunate ale poeziei americane de ultimă oră." La sfîrșitul volumului apar și referințe critice selectate chiar de
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
Tragedia Crucii eu nu o pot încă înțelege decât ca pe o succesiune de poveri și mortificări cotidiene; n-am făcut experiența unui Léon Bloy. Sunt mai aproape de Péguy, sau de Voiculescu, de Adrian Maniu, poate de tonalitatea imnică a generosului Claudel. Trăiesc momentul Intrării lui Isus în Ieruslaim, nu Răstignirea Sa. Sărbătoarea primirii, minunea Nașterii, în peșteră, nu am ajuns la golgota, deși știu că drumul meu spiritual nu e complet. De unde vine în poezia purtând marca "A.P." obsesia luminii
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
drept impostură, cum au făcut-o Sokal și Bricmont, nici nu-l comentează răutăcios, precum Christopher Norris, hibele pe care le-a avut încă de la apariția sa. Calm, conștient de forța de seducție a unui curent de gîndire suficient de generos ca ofertă și de accesibil ca jargon, autorul acestei cărți procedează mai curînd la o demolare potolită, dar meticuloasă, axată pe o singură ramificație a postmodernismului, însă una cu rădăcini extrem de puternice: constructivismul social. În romanește conceptul de constructivism social
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
Constantin Țoiu Un hotel mic cu o copertină albă de cînepă din cartierul Westwood păstrînd o umbră zgîrcită în amiaza toridă a zilei californiene. Soare generos, lămîi, portocali pe rod; aer de sărbătoare perpetuă. Deși la televizor vedem că în nordul continentului iarna a și început. Umblau lejer, pantaloni scurți, cămașă fără mînecă. Aici totul pare artificial, ușor. Așa umblu și prin Disneyland și prin cartierul
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
o șansă necunoscutului de la celălalt capăt al firului să-și transmită mesajul. Și numai dacă mesajul îl dezamăgește, întrerupe politicos convorbirea sau, la nevoie, chiar trântește receptorul, enervat de insistența interlocutorului. N. Steinhardt nu este timid în judecarea literaturii, este generos. El nu se sfiește să se distanțeze - după ce inițial îi admiră - de monștri sacri ai literaturii, ca Teilhard de Chardin sau Emil Cioran. Apologia spiritului românesc La fel trebuie înțeleasă elogierea de către N. Steinhardt a românilor, a României, a stilului
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
nostru"! Se putea imagina o lege mai puțin europeană, într-un moment în care România are porțile deschise spre Europa - decît "legea funcționarului public"? Dar să examinăm și alte aspecte. Mulți tineri studioși, prin tot felul de burse, programe și generoase oferte occidentale, sînt trimiși în străinătate - în Occident, evident - în vederea completării pregătirii lor din țară. Prin concurs, cei mai numeroși, prin propunere, alții - merituoși cu toții. Este drept, dintre aceștia, unii, cu diplome de studii occidentale - nu se mai întorc în
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]