3,912 matches
-
și toate celelalte sunt texte, în virtutea opoziției creionate de Roland Barthes între operă și text. Aici atingem un punct metodologic esențial cercetării noastre. În termenii criticii genetice, se impune o linie clară de demarcație între avantext și text: primul relevă genetica manuscriselor (sau genetica avantextuală, diferențiată sub aspectul endogenetic/exogenetic, în special cu aplicație pe avantextul flaubertian), în timp ce al doilea aparține domeniului geneticii textului (Pierre Marc de Biasi: 2009, 432). Asupra ambelor se exercită critica genetică analiza desăvârșirii sensului de la o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sunt texte, în virtutea opoziției creionate de Roland Barthes între operă și text. Aici atingem un punct metodologic esențial cercetării noastre. În termenii criticii genetice, se impune o linie clară de demarcație între avantext și text: primul relevă genetica manuscriselor (sau genetica avantextuală, diferențiată sub aspectul endogenetic/exogenetic, în special cu aplicație pe avantextul flaubertian), în timp ce al doilea aparține domeniului geneticii textului (Pierre Marc de Biasi: 2009, 432). Asupra ambelor se exercită critica genetică analiza desăvârșirii sensului de la o ocurență la alta
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
noastre. În termenii criticii genetice, se impune o linie clară de demarcație între avantext și text: primul relevă genetica manuscriselor (sau genetica avantextuală, diferențiată sub aspectul endogenetic/exogenetic, în special cu aplicație pe avantextul flaubertian), în timp ce al doilea aparține domeniului geneticii textului (Pierre Marc de Biasi: 2009, 432). Asupra ambelor se exercită critica genetică analiza desăvârșirii sensului de la o ocurență la alta, de la o variantă la alta. O detaliere a celor două stadii din geneza textului, cu faze, funcții operatorii și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
detaliere a celor două stadii din geneza textului, cu faze, funcții operatorii și documente de geneză, realizată de către directorul ITEM, se dovedește foarte utilă pentru localizarea unui avantext în devenirea operei 5. Cele mai multe texte din proza eminesciană se încadrează în genetica avantextuală. A doua categorie pe care am evidențiat-o în lucrare este intratextualitatea transprozastică. Este vorba, pe de o parte, despre direcția orizontală: corespondență intratextuală. Aceasta angajează variantele finale, publicate sau nu (trei situate deasupra liniei de demarcație, celelalte dedesubt
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Un exemplu de practică scriitoricească prin care se indică vizibil drumul endogenezei este rescrierea documentelor. În ceea ce îl privește pe Eminescu, avem mărturii de la prietenul său Slavici și de la alții despre câtă hârtie consuma și căt de perfecționist era. O genetică ce tinde spre a fi completă trebuie să se fundamenteze, consideră R. Debray Genette, pe o poetică a intertextualității 24 (vezi infra, prezentul capitol, convergența de abordare în sensul poeticii intertextualității). Conceptul kristevian, în această epocă din istoricul lui, opune
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
CUSSET Christophe (1999) La Muse dans la Bibliothèque. Reécriture et intertextualité dans la poésie alexandrine, Paris: CNRS Littérature. * rescriere/hipertextualitate; * homotaxă/hetero * taxă. De BIASI Pierre-Marc (2009) Gustave Flaubert: une manière spéciale de vivre, Paris: Éditions Grasset & Fasquelle. * critica genetică; * genetica textului. DEBRAY GENETTE Raymonde (1988) Métamorphoses du récit: autour de Flaubert, Paris: Éditions du Seuil, Collection "Poétique". * intratextualitate; * critica genetică. De GRÈVE Claude (1995) Élements de littérature comparée, Paris: Hachette Livre. * mit și mit literar; * temă și motiv. DURAND Gilbert
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
2012, pp. 203-221 http://www.interferenceslitteraires.be/nl/node/162 31.01.2014 LOSONCZY Klara "Eminescu și intertextul romantic" Articol. http://www.geocities.ws/haiku hime/eminescu.htm 17.03.2014 ITEM Institut des textes & manuscrits modernes Site centru de cercetare genetica textului și critica genetică. http://www.item.ens.fr/ 15.06.2014 În loc de încheiere Demersul critic interesat, dacă nu pasionat, de intertext și de Eminescu sfârșește cu ideea că va trebui să dedice acestei problematici încă multe pagini. Fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
se simt descumpănite, măcar pentru faptul că toate vechile reguli internaționale, convenții, coduri etc. devin caduce, se dizolvă continuu într-o ectoplasmă planetară, un non-loc magic în care deja cei mai puternici își instalează imperiul. A treia revoluție este cea genetică, promovată pe suportul biotehnologiilor și guvernată mai curînd de legile pieței decît de cele ale bioeticii. Or, aici întrebările sînt și mai tulburătoare: perspectiva clonării umane nu reinventează sclavajul, măcar la nivelul categoriilor sale mantale? Genetica nu ne aduce în fața
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
treia revoluție este cea genetică, promovată pe suportul biotehnologiilor și guvernată mai curînd de legile pieței decît de cele ale bioeticii. Or, aici întrebările sînt și mai tulburătoare: perspectiva clonării umane nu reinventează sclavajul, măcar la nivelul categoriilor sale mantale? Genetica nu ne aduce în fața unui rasism? Biotehnologiile nu favorizează deja un nou colonialism? O teribilă cursă a genelor s-a declanșat, într-adevăr, în toată lumea, cu participarea unor mari companii care încearcă să-și împartă rapid acest nou Eldorado genetic
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
diferența dintre globalizare și universalizare, în concepția lui G. Mantzaridis? * Prin ce se caracterizează, în principal, procesul globalizării? * De cînd datează începuturile procesului de globalizare? * În ce constă revoluția economică globală? * În ce constă revoluția informatică? * În ce constă revoluția genetică? * Care sînt principalii vectori ai globalizării? * În ce constă procesul de deglobalizare? * Ce este economia virtuală? * Ce este "Noua economie"? * Ce este economia de cazino? * În ce fel patologia speculativă afectează natura și viabilitatea sistemului capitalist? * Care este rolul bursei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
noi se foloseau argumente inspirate de lingvistica nouă, teoria informației, logica matematică (simbolică), cibernetica și alte discipline asemănătoare. Se uita că, totuși, Occidentul nu ostraciza nici religia, nici ezoterismul. În biologie și medicină perspectivele micro- stabilite prin biofizică, bichimie și genetică s-au extins împreună cu riscurile mutațiilor de coduri și apariția unor maladii precum HIV, copiii cu malformații. Psihologia și sociologia au revenit pentru o vreme în câmpul științelor umane, restricționate de barierele colectivismului și de dogme partinice destul de rigide. Succesele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ale populației au fost îndreptate spre creșterea consumului, potrivit unei mai vechi doctrine economice, reformulată după grava criză bancară apărută la începutul anilor 2000, continuată cu încetinirea creșterii economice. S-au adăugat noi factori de slăbire a virtuților înscrise în "genetica" tradițiilor proprii. Parazitismul social, dezagregările multor familii, clanurile și bandele de cartier sunt firești pentru unii ideologi. Creșterea tensiunilor dintre oameni este vizibilă în frecventele sentimente de ură și dispreț, de rupturi intercomunitare și ale relațiilor dintre oameni, precum vecinătatea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fi socotite orientări ale gândirii care au permis elaborarea a ceea ce desemnează expresia „modelul selecționist al evoluției“, model opus celui numit „instrucționist“. Intrate astăzi în uzul curent, aceste sintagme au fost propuse de cercetătorul american J.L. Lederberg, unul dintre inițiatorii geneticii bacteriilor. În viziunea „instrucționistă“, organismele vii se modifică sub acțiunea modelatoare a ambianței. Potrivit punctului de vedere „selecționist“, noile specii apar datorită accentuării unor variații întâmplătoare, variații ce avantajează indivizii care le posedă în lupta pentru existență. Atât creaționismul, cât
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și explicația prin selecție naturală, caracterizând selecția naturală drept un proces de „filtrare a informației“. Principiul selecției naturale, un principiu care ar putea fi cel mai bine înțeles drept o generalizare cu privire la „orientarea transmiterii informației genetice“, a premers atât dezvoltarea geneticii, cât și a teoriei informației. În mod firesc, acest principiu a fost greu de acceptat într-o lume înclinată să ridice reprezentările metodologice clasice cu privire la cerințele unei explicații științifice satisfăcătoare la rangul de standarde de excelență ale explicației științifice în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nu au afirmat însă niciodată așa ceva. Ei vedeau apariția unor noi varietăți și specii drept un proces în doi pași. Primul pas, producerea variației, este în mare măsură independent de necesitățile de adaptare ale organismelor și, în acest sens, întâmplător. (Genetica și biologia moleculară au identificat ulterior substratul acestor variații de caractere - genele - și mecanismul producerii lor - mutațiile genetice.) Al doilea pas - favorizarea indivizilor mai bine adaptați în lupta pentru supraviețuire și pentru reproducere - se realizează însă printr-o corelație probabilistică
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în care Darwin și-a numit teoria „teoria selecției naturale“. Darwinismul secolului XX, în configurația pe care a primit-o prin așa-numita „teorie sintetică a evoluției“, s-a sprijinit în primul rând pe realizările unei științe necunoscute lui Darwin, genetica. Sinteza care a fost înfăptuită în anii ’30-’40 ai secolului trecut, devenind general acceptată în jurul anului 1950, a întregit teoria formulată de Darwin cu o explicație a cauzelor ce determină variațiile caracterelor organismelor și a mecanismelor transmiterii acestor variații
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unificarea principiilor de explicare a microevoluției, domeniu de cercetare al geneticienilor, și a macroevoluției, de care se interesau, în primul rând, paleontologii. Poziția cea mai radicală în această privință a fost formulată deja de Theodosius Dobzhansky în lucrarea lui despre genetică și originea speciilor din 1937. El susținea că trebuie să punem „un semn de egalitate“ între mecanismele macroevoluției, pe care le discuta Darwin, și cele ale microevoluției, care au fost studiate mai târziu de geneticieni. Acele procese ale variabilității și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care duce la schimbarea frecvenței genelor, și în cele din urmă, la constituirea fondului genetic al unei noi specii. Dawkins credea că Darwin ar fi salutat o asemenea explicație, explicație pe care a făcut-o posibilă dezvoltarea noii științe a geneticii, chiar dacă ea i-a fost străină. „Dacă Darwin ar citi această carte, abia dacă și-ar putea recunoaște în ea propria lui teorie originală, dar sper că i-ar plăcea felul în care am formulat-o.“ Ernst Mayr, unul din
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
singur nivel, cel al organismelor individuale, explicațiile evoluționiste urmează să fie elaborate ținând seama de acțiunea selecției la mai multe niveluri, de la gene până la specii. Dată fiind dezvoltarea pe care au cunoscut-o până în zilele noastre discipline ca biologia moleculară, genetica sau ecologia, este firesc ca înțelegerea acțiunii selecției naturale să difere de cea pe care a putut-o avea Darwin. „Darwinismul strict este o teorie cu un singur nivel pentru interpretarea bogăției ierarhice a naturii. Critica majoră a celor ce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de acea abordare „strict darwinistă“ care reduce explicația schimbărilor ce au loc în procesul evoluției la schimbările cu funcție adaptativă directă. Gould propune, prin urmare, o abordare care diferă sensibil de cea proprie cercetărilor evoluției inspirați în mod unilateral de genetică, acei cercetători care cred că toate aspectele fenotipului organismelor ar putea fi explicate pe deplin drept adaptări promovate de selecția naturală. Este subliniată însemnătatea explicațiilor morfologice ale caracteristicilor organismelor, a acelor explicații care se plasează în afara domeniului „funcționalismului darwinian“. În
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
hiperdarwinism“ sau „fundamentalism darwinian“, cu referire la autori ca Maynard Smith sau Dawkins. Principalele lor argumente împotriva unui program de cercetare a evoluției vieții centrat în mod exclusiv pe selecția naturală care acționează asupra organismelor individuale provin din discipline ca genetica populațiilor, biologia dezvoltării, paleontologia și ecologia. Numeroase rezultate ale cercetarilor întreprinse în aceste discipline, afirmă ei, indică tot mai clar că selecția naturală nu reprezintă factorul omniprezent și exclusiv al evoluției. Și aceasta deoarece nu toate caracteristicile organismelor vor putea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Numeroase rezultate ale cercetarilor întreprinse în aceste discipline, afirmă ei, indică tot mai clar că selecția naturală nu reprezintă factorul omniprezent și exclusiv al evoluției. Și aceasta deoarece nu toate caracteristicile organismelor vor putea fi explicate prin funcțiile lor adaptative. Genetica populațiilor a pus în evidență rolul mutațiilor neutre, lipsite de semnificație adaptativă, în evoluția nucleotidelor sau a unităților individuale ale programelor DNA. Multe substituții ale unei nucleotide cu alta nu au nici un rol în adaptare. Tocmai prin evidențierea faptului că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
luat naștere în Uniunea Sovietică stalinistă, aprecierile și rezervele lui critice au putut fi utilizate pentru a justifica condamnarea și reprimarea reprezentanților științei darwiniene autentice. Anii ’30-’40 ai secolului trecut sunt cei în care s-a produs sinteza dintre genetică, știința ale cărei baze au fost puse de Gregor Mendel, Augustus Weismann și Thomas Morgan, și principiul darwinian al selecției naturale. În aceeași perioadă, în Uniunea Sovietică, un grup condus de agronomul Trofin Denisovici Lîsenko contesta geneticii dreptul la existență
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
produs sinteza dintre genetică, știința ale cărei baze au fost puse de Gregor Mendel, Augustus Weismann și Thomas Morgan, și principiul darwinian al selecției naturale. În aceeași perioadă, în Uniunea Sovietică, un grup condus de agronomul Trofin Denisovici Lîsenko contesta geneticii dreptul la existență ca știință în numele a ceea ce s-a numit „darwinismul creator sovietic“. „Cazul Lîsenko“ ilustrează, probabil mai bine decât oricare altul, ravagiile pe care le poate produce ștergerea oricărei distincții dintre cercetarea științifică și ideologie. În cercetarea științifică
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a segregării caracterelor. Nu faptele, observații și experimente, urmează să decidă asupra caracterului științific al enunțurilor cercetătorilor, ci acordul lor cu principiile ideologiei oficiale. În timp ce Lîsenko și susținătorii lui invocau fără nici un fel de reținere acest argument, cei care apărau genetica erau siliți să admită că în Uniunea Sovietică un asemenea argument este invincibil, că el poate determina deznodământul unei dispute pe teme științifice. Referindu-se la o consfătuire cu privire la problemele geneticii și selecției, care a avut la Moscova în octombrie
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]