675 matches
-
ca să conduci o țară, un guvern, un spital sau o școală, și inspirația s-a trivializat la rândul ei, devenind o facultate administrativă comună, o capacitate necesară conducerii oricărei activități. Înainte de a examina mai îndeaproape mecanismul de producție al acestei genialități, să mai observăm că saint-simonismul a impus un mod de investire a indivizilor bazat pe capacitățile cognitive. Geniali sunt cei inițiați în ordinea lumii, care îi înțeleg logica internă sub una dintre expresiile ei fenomenale: lege, fire, natură, sens etc.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
distrugă legea, fiind împilătoare, și să imite apoi niște popoli ca ai noștri... Franța avea dreptate în binele popolului de a fi destructoare; România, în binele popolului, avea dreptate de a fi conservatoare 77. Ceea ce trebuie remarcat e faptul că genialitatea e astfel condiționată din exterior. Individualitatea excepțională nu presupune un joc al facultăților interioare, ci raportul cu o realitate obiectivă și cu cunoașterea ei profundă. În lumea "sacralizării" nu e nevoie de singularități ireductibile, de structuri psihologice abisale care să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
excepțională nu presupune un joc al facultăților interioare, ci raportul cu o realitate obiectivă și cu cunoașterea ei profundă. În lumea "sacralizării" nu e nevoie de singularități ireductibile, de structuri psihologice abisale care să caracterizeze în mod absolut indivizii. Definiția genialității condiționează excepționalitatea de cunoașterea unui dat, nu de o dispoziție interioară. Este cea de-a doua caracteristică, după perspectiva cantitativă asupra genialității, care face modelul atractiv pentru o cultură emergentă. Heliade Rădulescu nu trebuie să opereze cu interioritățile fragile, slab
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu e nevoie de singularități ireductibile, de structuri psihologice abisale care să caracterizeze în mod absolut indivizii. Definiția genialității condiționează excepționalitatea de cunoașterea unui dat, nu de o dispoziție interioară. Este cea de-a doua caracteristică, după perspectiva cantitativă asupra genialității, care face modelul atractiv pentru o cultură emergentă. Heliade Rădulescu nu trebuie să opereze cu interioritățile fragile, slab definite ale poeților care populează câmpul la începuturile literaturii. Nu e silit să le cunoască resorturile psihologice, nu are nevoie să le
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acest caz tradiția unei comunități și ordinea internă a unei națiuni. Chiar mai mult, în măsura în care această cunoaștere a instituțiilor națiunii e acceptată și se răspândește - ceea ce stă în destinul ei - diferența lor e menită să se neutralizeze. Distanța care califică genialitatea nu e din acest punct de vedere decât temporară: între poetul profet și cei care îl urmează nu e decât un interval reductibil. Saint-simonismul oferea astfel în același timp o formulă prin care optimismul progresist al iluminismului era aplicat în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor în societate. Saint-simonismul lărgise infinit câmpul pretențiilor oamenilor de spirit: ca deținători ai unei cunoașteri, poeții și savanții se calificau pentru orice demnitate, puteau fi guvernanți, îndrumători ai națiunii ori trimiși ai providenței. Apoi, o definiție foarte îngăduitoare a genialității, care admitea "sacrarea" oricui. Pentru că fabricarea unui geniu în România acelui moment nu impunea exigențe valorice intangibile. Nu trebuia să inventezi marele, unicul punct de reper care să se bucure de recunoaștere indiscutabilă și eventual internațională. Nu însemna să reinventezi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
difuza o știință deja existentă sau dacă o descoperea, dacă publica un set de documente inedite referitoare la istoria patriei sau dacă transmitea o cunoaștere istorică dată: toate dovedeau o capacitate de înțelegere și de "anticipație" suficientă pentru a califica genialitatea. Cei care știu legile după care se conduce lumea, neamul și națiunea pot prezice viitorul, și asta e tot ce se cere de la un geniu: să fie în stare să anticipeze sensul în care se îndreaptă istoria, ca să poată conduce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aleatoriu seria articolelor publicate în Familia. Panteonul român se putea prezenta la fel de bine publicului ca o colecție de biografii contemporane în mai multe volume alcătuite mecanic, în ritmul publicației periodice - cu riscul desigur de a expune ridicolului calificarea neobosită a genialității. Pentru că recrutarea de genii e un proces în curs, realizat prin captarea unei surse neîncetat productive. La capătul biografiilor, Vulcan e preocupat să menționeze continuarea activității geniale: "Activitatea penei acestui scriitoriu e atât de mare încât în momentul de față
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a admirației care trebuie să dea "senzația" de geniu, indiferent de cariera pe care o evocă, de operă, sau de destin. Portretele se bazează pe un aparat imaginar simplificat, menit să coreleze rapid activitatea sau existența personalității cu ideea de genialitate. Sunt câteva fraze pe care le reia la începutul fiecărui portret și care spun în esență "da, acesta e cu adevărat un geniu". Cum? Calificându-l ca apostol sau luceafăr, asigurându-i adică pe cititori că exercită o acțiune orientată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
postura publică. Nu e nevoie ca poeții să trăiască în mizerie, ca revoluționarii să fie martiri, ca oamenii politici să fie persecutați sau ca savanții să nu fie recunoscuți. Schema imaginară funcționează ca un clișeu, invariabil, raportând carierele la sfera genialității fără să adapteze. Apostolatul nu se aplică restrictiv unui anume tip de carieră sau destin. Câtă vreme în exercițiul activității e implicată ideea de anticipare 84 - și ce postură publică nu angajează o proiecție oarecare în viitor? - raportarea la genialitate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
genialității fără să adapteze. Apostolatul nu se aplică restrictiv unui anume tip de carieră sau destin. Câtă vreme în exercițiul activității e implicată ideea de anticipare 84 - și ce postură publică nu angajează o proiecție oarecare în viitor? - raportarea la genialitate rămâne legitimă. Această formidabilă aplicabilitate pe care Vulcan o descoperă stă în centrul mașinii lui de făcut genii. De fapt, putem distinge felul în care în această imagine se insinuează vectorul democratic, posibilitatea unei extrapolări nelimitate. Când Vulcan spune, la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a făcut milă de suferințele lui și i-a stins viața. E bine cel puțin la înmormântare datu-i-s-au onorurile cuviincioase!"94. Ceea ce trebuie subliniat e faptul că luceafărul a fost construit pe un suport democratic care era menit să reprezinte genialitatea ca o latență difuză a corpului social; și în plus, că Eminescu n-a fost decât un produs între altele, al unei mașini de recrutare a capacităților care îl prinsese odată și pe un Iosif Hodoș. 2.7. Poezia încarnată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu numai un vers proiectat asupra altui vers, ci și un erou asupra unui personaj fictiv, un model asupra unui discipol, tatăl asupra fiului, o generație asupra alteia. Heliade Rădulescu avea nevoie de un dispozitiv care să îi permită, în numele genialității, să articuleze între ele formele de viață pentru că numai astfel putea să își închipuie, în lumea săracă și rudimentară a unui popor la început de drum, nașterea valorilor spirituale. Câteva lucruri mi se par notabile aici. Mai întâi, confuzia în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nici cei mai mari scriitori ai momentului, pot face niște anonimi. Și aici se vede perversitatea raționamentului conceput de Heliade Rădulescu: evacua instituția scriitorului și o întreagă literatură a momentului, admițând virtual pe oricine. Îi scotea pe autori din spațiul genialității, ca să îi lase înăuntru pe toți ceilalți. Cea de-a doua observație decurge oarecum din prima. Poezia încarnată în viață subîntinde o logică a imitației. Un ins devine "poetic" în măsura în care identitatea lui devine reproductibilă, susceptibilă de a fi proiectată asupra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prodigioasă e determinată de ceea ce se descoperă ca un eveniment al materiei, în obscuritatea unei lăzi, în pământ sau în disponibilitatea unei limbi ori a unei spiritualități colective. Între figura colecționarului și aspirația la "bogăție" pe care o implică mitologia genialității există astfel o relație strânsă. Și nu e întâmplător faptul că în universul de reprezentări al epocii "comoara", "tezaurul", colectabilele în general se asociază automat geniului 14. * * * Nu pot să închei această trecere în revistă a gesturilor și tipologiilor colecționării
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Dacă se poate, cât e de adâncă, cât e de bogată comoara poeziei românilor"39. În acest context s-a schimbat și conținutul ideii de geniu. Alecsandri nu mai vrea să denumească o atitudine specifică unei comunități, un aspect caracterial. Genialitatea e direct determinată de "originalitatea" frumuseții, de gradul de inventivitate estetică: "Poezia românilor este o comoară nesfârșită de frumuseți originale, care le dovedesc geniul poporului"40. De aceea geniul îl face să se gândească la ingeniozitate: "poetul cel mai ingenios
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poporului"40. De aceea geniul îl face să se gândească la ingeniozitate: "poetul cel mai ingenios nu ar putea să sfârșească un poem mai bine și mai frumos"41. Ingeniozitatea, ca derivat direct al ingenium-ului, e o evocare diferită a genialității 42, care trimite nu la sfera atributelor caracteriale, ci în mod precis, la calitățile artistice, la virtuozitate și la talentul care se dobândește ca o abilitate universală. Alecsandri a descoperit că folclorul face literatură, în sensul cel mai tehnic și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
câmpul literaturii. 4.7. Geniile de dinaintea geniului Ultima întrebare la care aș vrea să răspund privește modul în care realitatea interioară definită de reprezentările vocaționale a justificat utilizarea noțiunii geniului. Vremea biografiilor a coincis și cu o explozie a calificărilor genialității: e momentul în care eticheta se distribuie în tiraj mare, acordându-se unei serii numeroase de scriitori; e și ultimul moment în care această practică a calificării mai are greutate. Câte genii au existat înainte de Eminescu? Dacă am încerca un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ciudat în felul său"130. Pantazi Ghica, cel care a inclus în romanul Un boem român câteva pagini despre literatura națională, identifică geniul la V. Cârlova, la Grigore Alexandrescu și la Vasile Alecsandri 131. G. Sion confirmă, cam în silă, genialitatea lui Bolintineanu în prefața postumă la Operele acestuia din 1874: "Bolintineanu, măgulit, lăudat, respectat de toată lumea, necriticat niciodată de nimeni, îngâmfat poate de talentul său, ajunsese a se crede geniul necomparabil al României"132. Odobescu, publicându-l pe Cârlova la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Cârlova, Mureșanu, Bolintineanu sau Alecsandri 134. Altele sunt propuneri experimentale de noi "genii" prin extrapolarea unei figuri deja încercate. Să observăm însă o particularitate ce ține de stilistica acestei abundențe de genii. Oricare ar fi rețeta de calificare, tabloul genialității apare întotdeauna plural. Biografii nu numai că nu au ezitări să folosească aprecierea supremă în mai multe situații, par chiar determinați să înmulțească exemplele. Pentru Vulcan și Pantazi Ghica sunt trei genii, pentru Pumnul există vreo șase. Fiecare lucrează cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
apare întotdeauna plural. Biografii nu numai că nu au ezitări să folosească aprecierea supremă în mai multe situații, par chiar determinați să înmulțească exemplele. Pentru Vulcan și Pantazi Ghica sunt trei genii, pentru Pumnul există vreo șase. Fiecare lucrează cu genialitatea ca și cum aceasta ar fi distribuită în mod necesar într-o configurație rizomică. Mi se pare că, dacă rămânem la acest punct de interogație, putem căpăta o perspectivă mai justă asupra regimurilor de utilizare a genialității și a felului în care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vreo șase. Fiecare lucrează cu genialitatea ca și cum aceasta ar fi distribuită în mod necesar într-o configurație rizomică. Mi se pare că, dacă rămânem la acest punct de interogație, putem căpăta o perspectivă mai justă asupra regimurilor de utilizare a genialității și a felului în care acestea s-au concurat și înlocuit la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aș reduce așadar întreaga problemă la enigma cantitativă: ce s-a schimbat în economia genialității pentru ca, dintr-o dată, autorii să treacă de la calificări
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
perspectivă mai justă asupra regimurilor de utilizare a genialității și a felului în care acestea s-au concurat și înlocuit la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aș reduce așadar întreaga problemă la enigma cantitativă: ce s-a schimbat în economia genialității pentru ca, dintr-o dată, autorii să treacă de la calificări multiple la calificări solitare? De ce, din momentul în care genialitatea i s-a atribuit lui Eminescu, ceilalți au pierdut-o? De ce trebuia să fie singur? De ce, după mulți ani de largă toleranță
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și înlocuit la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aș reduce așadar întreaga problemă la enigma cantitativă: ce s-a schimbat în economia genialității pentru ca, dintr-o dată, autorii să treacă de la calificări multiple la calificări solitare? De ce, din momentul în care genialitatea i s-a atribuit lui Eminescu, ceilalți au pierdut-o? De ce trebuia să fie singur? De ce, după mulți ani de largă toleranță față de seria autorilor "geniali", societatea a decis brusc să restricționeze utilizarea cuvântului, retrăgând acest privilegiu nu numai vechilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e universal în raport cu o pleiadă de poeți naționali). Nici nu știu dacă asemenea argumente sunt date dinăuntrul sau dinafara mitologiei eminesciene... Un lucru se reține totuși de aici: faptul că singularitatea nu se poate explica prin simpla analiză a mitului genialității și a componentelor sale. Portretul geniului care i s-a aplicat lui Eminescu a fost încercat înainte, asupra altor autori, fără să implice insolitarea lui. Bolintineanu și-a trăit ultimii ani în mizerie 137, Andrei Mureșanu era coleric și avea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]