770 matches
-
a formei cazuale de genitiv sau ablativ a determinantului substantival: *aboc(u)lis < [orbus] ab oc(u)lis (ablativul lui oc(u)lus), martis < [dies] Martis (genitivul lui Mars), jovis < [dies] Jovis (genitivul lui Juppiter) etc. Prezervarea formală a cazului genitiv se întâlnește și în română, în exemplele de condensare primară conjuncturală, strâns legate de contextul lingvistic și extralingvistic, de tipul Baicului < [Cartierul] Baicului, Eroilor < [Bulevardul sau Stația] Eroilor, Moșilor < [Calea] Moșilor, Victoriei < [Calea] Victoriei etc. Trebuie precizat însă că genitivul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
genitiv se întâlnește și în română, în exemplele de condensare primară conjuncturală, strâns legate de contextul lingvistic și extralingvistic, de tipul Baicului < [Cartierul] Baicului, Eroilor < [Bulevardul sau Stația] Eroilor, Moșilor < [Calea] Moșilor, Victoriei < [Calea] Victoriei etc. Trebuie precizat însă că genitivul acestor cuvinte condensate se manifestă numai formal, nu și în substanță: ele nu mai îndeplinesc aceleași funcții sintactice, specifice genitivului (de regulă atribute), ci funcții care aparțin acuzativului sau nominativului, preluate de la regentul lor din sintagmă. Menținerea unor caracteristici morfologice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tipul Baicului < [Cartierul] Baicului, Eroilor < [Bulevardul sau Stația] Eroilor, Moșilor < [Calea] Moșilor, Victoriei < [Calea] Victoriei etc. Trebuie precizat însă că genitivul acestor cuvinte condensate se manifestă numai formal, nu și în substanță: ele nu mai îndeplinesc aceleași funcții sintactice, specifice genitivului (de regulă atribute), ci funcții care aparțin acuzativului sau nominativului, preluate de la regentul lor din sintagmă. Menținerea unor caracteristici morfologice ale termenului reținut, și nu ale etimonului sintagmatic (mai exact ale capului acestuia), determină, de fapt, o reducere a dependenței
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
preparată din grâu", din compusul Weizen[bier] "idem" (Bier s.n. "bere"); ceea ce s-a întâmplat în latină, unde unele cuvinte condensate au rămas la forma cazuală din sintagmă, nu are loc și în greacă, limbă în care determinantul substantival la genitiv, odată condensat, revine la nominativ: ngr. πληροφορίες "birou de informații" (literal: "informații") < [γραφείο] πληροφορίας. Aglutinația, în cursul condensării, a prepoziției și modificatorului substantival menținut se întâmplă extrem de rar: lat. *aboculis "orb" < [orbus] ab oculis (literal: "lipsit de ochi"), cu perpetuarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fırça + suf. -sı). Atât perpetuarea formelor gramaticale ale determinanților detașați, care pot părea aberante în raport cu semnificația și valorile morfologice noi dobândite în urma izolării (de pildă, pluralul rom. Externe, care exprimă totuși o noțiune singulară, "Ministerul de Externe", sau lat. jovis, genitiv care a devenit nominativ), cât și modificarea formelor de gen, număr și caz, în funcție de condițiile și nevoile de adaptare specifice unei limbi sau alteia, demonstrează o dată în plus calitatea și capacitatea condensării de a forma noi cuvinte, și nu de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
electronice, 117, 138 Eroilor, 114, 130, 201 europene, 117 Externe, 116, 173, 201, 202, 203 falț, 129, 139, 186 fecale, 118 fier, 77, 115 Filo, 115 (a) firui, 142 fixativ, 119 flagrant, 121, 137, 173, 203 funduc, 129 general, 124 genitiv, 118 ghionghionea (ghiunghiunea), 146, 188, 197, 199 ghiveci, 127, 188 glet, 129, 187 gren, 186, 198 grep, 65, 90, 103, 118, 129, 156 Grigorescu, 132 hard, 107, 137, 173 havaiană, 186, 198 hurmuz, 133, 188, 191 huscă, 127, 188, 191
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Limbile aglutinante se aseamănă cu cele flexionare prin faptul că un cuvînt ia forme diferite în funcție de diferite valori gramaticale, dar morfemele lexicale și gramaticale care se aglutinează exprimă categorii distincte. Iată cîteva exemple 168: - în turcă: ev = casă, ev-in = casă + genitiv (casei), ev-ler = casă + plural (case), ev-ler-im = casă + plural + posesiv de persoana I (casele mele), ev-ler-im-in = casă + plural + posesiv + genitiv (caselor mele) - în kazaha: ara = albina (N sg.), ara-ga (D sg.), ara-lar (N pl.), ara-lar-ga (D pl.) - în maghiară: kert = grădină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dar morfemele lexicale și gramaticale care se aglutinează exprimă categorii distincte. Iată cîteva exemple 168: - în turcă: ev = casă, ev-in = casă + genitiv (casei), ev-ler = casă + plural (case), ev-ler-im = casă + plural + posesiv de persoana I (casele mele), ev-ler-im-in = casă + plural + posesiv + genitiv (caselor mele) - în kazaha: ara = albina (N sg.), ara-ga (D sg.), ara-lar (N pl.), ara-lar-ga (D pl.) - în maghiară: kert = grădină, kert-ek = grădină + plural, kert-ben = grădină + locativ, kert-ek-ben = grădină + plural + locativ - în swahili: ki-su = singular + cuțit, vi-su = plural + cuțit
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numeroase morfeme gramaticale au sau pot avea valori gramaticale multiple. De exemplu 169, în lat. roșa, rosae morfemul -a are diverse valori gramaticale exprimînd categoria cazului (nominativ sau vocativ), dar și a numărului (singular), în timp ce morfemul -ae exprimă nominativul plural, genitivul singular și vocativul plural; în lat. boni, i este simultan morfem de plural, de nominativ și de masculin. În română, diversele morfeme adăugate radicalului cas- formează paradigmă cuvîntului: casă, casa, casei, case, caselor etc. De pildă, morfemul -a din cas
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fie efectul unui simplu hazard"185. În privința acordului, putem avea acordul adjectivului cu numele (da/nu) sau acordul verbului cu numele (da/nu). Din perspectiva topicii mai pot fi avute în vedere: locul adjectivului (AN, NA, NA și AN), locul genitivului (GN, NG), natura adpozițiilor (prepoziții, postpoziții, prepoziții și postpoziții etc.), locul auxiliarului (AuxV, Vaux) etc. Compararea unor structuri sintagmatice elementare poate constitui un teren de aplicații practice pentru diferite taxinomii teoretice: română nu știu 3 2 italiană non șo 3
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
etc., etc., stau la baza acestei uniuni lingvistice. Trăsăturile comune privesc fenomene fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, textuale. Sînt amintite, în acest sens, prezența fonemului a și închiderea lui o neaccentuat la u, prezența unor sufixe comune, articolul hotărît postpus, omonimia genitivului cu dativul, structura numeralelor de la 11 la 19, înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, grade de comparație analitice, păstrarea vocativului, forme de viitor cu a vrea și a avea, reduplicarea complementului direct și indirect etc.; li se adaugă numeroase similitudini lexicale și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
gramatical, deși unele dintre ele o restrîng (engleză), iar altele o elimina complet (armeana, bengali); limbile indo-europene sînt limbi acuzative, spre deosebire de cele ergative (sau neacuzative), cum ar fi cele ibero-caucaziene, australiene aborigene etc.; dacă în sanscrita întîlneam opt cazuri (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ, ablativ, locativ și instrumental), acest număr s-a redus permanent în limbile indo-europene: șase cazuri în latină și rusă, cinci cazuri în greacă veche, trei cazuri în hindi-urdu, două cazuri în franceză veche; în limbile sintetice cazul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
trăsături comune ale limbilor romanice: 1. Existența prepozițiilor și nu a postpozițiilor 2. Auxiliarul se așază în fața verbului lexical 3. Pronumele interogativ se așază în fața verbului 4. Adjectivul atributiv manifestă tendința de a-si urma determinatul 5. Complementul numelui în genitiv urmează după determinatul sau 6. Demonstrativele și numeralele preceda determinatul 7. Adverbul se așază în fața adjectivului pe care-l modifică 8. Existența secvenței adjectiv - particulă comparativa - termen secund de comparație 9. Substantivul comun determinat se așază în fața substantivului propriu determinant
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al afixelor putem obține: hamala "a purtat, a dus", hammala " a face să poarte, a încărca cu o povară", ihtamala "a suportat", himl "povară", haml "sarcina", hamlet "încărcătură dusă odată", hammal "purtător de povară, hamal" etc.266 - trei cazuri: nominativ, genitiv și absolutiv/acuzativ. - două genuri, femininul fiind marcat prin sunetul ț sufixat și/sau prefixat. - tipologie sintactica VSO cu tendința spre SVO. Exemplificam 267 prin evoluția rădăcinii afro-asiatice *mwt: EGIPTEANĂ egipteană mwt copta muu SEMITICA akkadiana maat ugaritică mt feniciana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a cuvîntului: wasi-p, literal "casă, în" = "în casa", wasi-cuna-p, literal "casă, plural, în" = "în casele", wasi-yki-cuna-p, literal "casă, tău, plural, în" = "în casele tale". Nu are genuri. Pluralul se formează uneori cu sufixul -kuna care se adaugă la sufixele cazuale. Genitivul se antepune. Distincție între "noi" inclusiv și exclusiv. Valorile verbului (cauzativ, reciproc, frecventativ) marcate prin sufixe. Conjuncția "și" este enclitica și are diverse forme, de origini diferite. Sistem de numărare zecimal."331 În cazul niciunei altei macrofamilii nu există atît
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dar nu cu alte cuvinte din text, ci prin proiectarea cuvintelor respective pe niște coordonate logice (numărul, sexul, autorul etc.) sau situaționale din "lumea exterioară", adică din afara textului. 116 Autorul se referă la română actuala, în care formele "analitice" de genitiv și dativ (de ex. dat. la oameni în loc de oamenilor) cîștiga din ce in ce mai mult teren. Dativul cu prepoziția la a fost semnalat demult de către Iorgu Iordan (Limba română actuala. O gramatică a "greșelilor", Iași, 1943, p. 282) că fapt caracteristic romanei vorbite
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
metaforică, categorială și expresivă. Prin urmare, individualitatea limbajului filosofic nu este conferită de utilizarea unei terminologii specializate, ci de întrebuințarea particulară a lexemelor: "vizând universalul, limbajul filosofic este mult mai bogat în substantive decât în verbe, în nominative decât în genitive, în propoziții atributive decât în cele relaționale; verbul A FI e mai des întâlnit în sensul lui copulativ, care vizează esența, decât sub forma indicativului prezent, care vizează existența"92. O deosebire de substanță dintre cele două tipuri de limbaj
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
le poète". 38 Ion Barbu, "Paul B. Marian: De vorbă cu Ion Barbu", în Versuri și proza, p. 142. 39 Ion Barbu, "Joc secund", în Versuri și proza, 1984, p. 27. 40 De remarcat corectitudinea formulării prin folosirea dativului (în locul genitivului așteptat) pentru că relația avută în vedere aici este una de cauzalitate și nu una de apartenență. 41 Cf. Jean Hyppolite, "Aspects divers de la memoire chez Bergson (Various Apsects of Memory în Bergson)", 2003, pp. 112-113. 42 În sensul special pe
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
marcat de fonemul în discuție - Sergiu. Celălalt nume, Andronic, este unul fanic: andros- bărbat, nike-victorie și asupra acestei semnificației avertizează Matei Călinescu 160, Lăcrămioara Berechet 161 și Ștefan Borbely. Cercetătorul clujean explică numele lui Andronic, prin trimitere la grecescul aner, genitiv andros "om", și la scenariul gnostic, ca fiind mesagerul de lumină chemat să înfăptuiască nunta 162. Andronic nu este o persoană, ci "o forță impersonală, un principiu, manifestarea unei forțe sacre"163, "ființă primordială, telurică, fascinantă pentru că reactualizează trăirile primordiale
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
două personaje, Sanda Irineu și Pantelimon, sunt concentrate trei dintre Fericiri: "fericiți făcătorii de pace" (numele celei care transmite mesajul este Irineu, etimologic din gr. eiréne care înseamnă pace736), "fericiți cei milostivi" (Pantelimon, nume compus din pant-, de la forma de genitiv pantós a lui pan, "tot" și eleémon, "milos"737; este destinatarul și decodificatorul mesajului). O a treia Fericire este conținută în mesajul trimis de către fosta logodnică a lui Pantelimon, mesaj care poate fi decriptat folosind calendarul lunar din Uganda: "Fericiți
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
manifestare a unei boli", în sens larg, în metafore polilexicale libere de domeniu și/ sau în sintagme patronimice: • "semn", determinat în N + determinant în G: semnul declicului, semnul evantaiului, semnul crenelului; • ,,semn", determinat în N+ dublu determinant in G (adesea genitive în lanț și// sau genitiv cu adjectiv acordat): semnul fosetei linguale, semnul hipocratismului digital etc; • ,,semn", determinat + determinant în noninativ (de regulă, nume propriu): patronimul personalităților științifice: Semnul Aaron (Charles D. Aaron, medic american, 1866-1951), Semnul Motte, semnul Orton, Semnul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sens larg, în metafore polilexicale libere de domeniu și/ sau în sintagme patronimice: • "semn", determinat în N + determinant în G: semnul declicului, semnul evantaiului, semnul crenelului; • ,,semn", determinat în N+ dublu determinant in G (adesea genitive în lanț și// sau genitiv cu adjectiv acordat): semnul fosetei linguale, semnul hipocratismului digital etc; • ,,semn", determinat + determinant în noninativ (de regulă, nume propriu): patronimul personalităților științifice: Semnul Aaron (Charles D. Aaron, medic american, 1866-1951), Semnul Motte, semnul Orton, Semnul Pastia etc; • ,,semn", determinat în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pluti - balastul majoritar îi amintește regulile nemiloase ale gravitației politice. A venit iarna. Argoul în care comunică ciolanele cu oscioarele struțo-cămilelor politice este un esperanto în care primele au grijă ca substantivele să fie defective de toate celelalte cazuri în afara genitivului - ce-i al tău e și-al meu, ce-i al meu e doar al meu - iar celelalte asigură verbelor desinențe economice neașteptate. Dl Băsescu a dat turma guvernamentală în păstorit dlui Tăriceanu, afacerist prosper și politician mai șters decât
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și exista, deci, o mare bogăție de forme cazuale, în latina vorbită se uza în paralel și de construcții prepoziționale cu același conținut, care au fost preferate tot mai mult și au permis renunțarea la desinențele cazuale. Ca atare, dacă genitivul arăta proveniența, descendența sau originea, aceste raporturi se exprimau și cu ajutorul prepoziției de urmate de cazul ablativ, structură care, fiind mai relevantă, s-a impus și a substituit forma sintetică. Limbile romanice au continuat această situație încît de a devenit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
raporturi se exprimau și cu ajutorul prepoziției de urmate de cazul ablativ, structură care, fiind mai relevantă, s-a impus și a substituit forma sintetică. Limbile romanice au continuat această situație încît de a devenit, în cazul celor occidentale, marcă a genitivului, iar, în română, deși se construiește cu acuzativul, exprimă tot conținutul genitivului: margine de pădure = marginea pădurii; în celelal-te limbi romanice nu există însă un asemenea paralelism: it. parco di divertimenti, fr. la famille de notre ami, sp. la casa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]