835 matches
-
stat ale Republicii Austria. Depozitarul transmite o copie certificată pentru conformitate tuturor părților semnatare. TEME PRIORITARE DE CERCETARE ȘI DE FORMARE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLELE 17 ȘI 18 Cercetare Definirea și clasificarea zonelor de munte pe baza altitudinii acestora, a condițiilor climaterice, geomorfologice, economice și de infrastructură din diferite locații. Verificarea efectelor măsurilor adoptate la diferite niveluri politice de luare a deciziilor cu privire la agricultura montană (UE/PAC, state, regiuni, colectivități teritoriale) și a funcțiilor ecologice (compatibilitate socială și de mediu). Evaluarea funcțiilor economice
22006A0930_01-ro () [Corola-website/Law/294556_a_295885]
-
a) necesitățile energetice repartizate pe teritorii întinse și care sunt de o mare diversitate, în funcție de altitudine, anotimp și cererile din turism; (b) disponibilitatea locală a resurselor energetice regenerabilă; (c) impactul special al imixtiunilor atmosferice în bazine și văi datorită configurației geomorfologice a acestora. (2) Părțile contractante caută să amelioreze caracterul ecologic al utilizării energiei și promovează cu prioritate economisirea și utilizarea rațională a energiei, în special cu privire la procesele de producție, serviciile publice și marile ansambluri hoteliere, precum și instalațiile de transport și
22005A1222_02-ro () [Corola-website/Law/293374_a_294703]
-
a evenimentelor, ceea ce ar atrage consecințe viitoare negative similare; ... d) evaluarea consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, analizând probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, incluzând albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurii de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziționarea zonelor populate, zonele cu activitate economică, zonele favorabile dezvoltării pe termen lung, luând în considerare efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. ... (3) Pentru
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
și procedurile de instituire a regimului de protecție pentru alte arii naturale și bunuri ale patrimoniului natural; ... g) măsurile pentru protecția și conservarea speciilor de animale și plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice și/sau rare, precum și cele pentru protecția formațiunilor geomorfologice și peisagistice de interes ecologic, științific, estetic, cultural-istoric și de altă natură, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic și a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate și/sau în afara
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
acele habitate în care există și alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită măsuri de protecție și conservare in situ; ... c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, științific, educațional, sanogen și recreativ; ... d) elementele și formațiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice și altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural; ... e) tipurile de habitate naturale, precum și pentru speciile de plante și animale de interes comunitar, prevăzute în anexele nr. 2-5; ... f) coridoarele ecologice definite și
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
2) Autoritatea competentă pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 92/43/ CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv pe��teri, depozite fosilifere, formațiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolați și altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
I, nr. 403 din 29 mai 2008, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 8, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: "a) lucrări de prospecțiune și explorare, respectiv: - cercetări geologice și geomorfologice; - cercetări hidrogeologice și hidrologice, efectuate pe o perioadă de cel puțin un an, cu excepția apei geotermale, explorate prin foraje, pentru care perioada este de cel puțin 3 luni; - investigații geofizice; - ridicări topografice; - investigații hidrochimice și microbiologice, efectuate pe o perioadă
ORDIN nr. 116 din 20 mai 2016 pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoţesc şi de gaze necombustibile, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 87/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272078_a_273407]
-
datorită alunecării produse pe versantul drept al văii, în locul "Rupturile de la Focul lui Ivan". Se extinde pe fundul pârâului și are un grad de colmatare ridicat, ca urmare a absenței lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor. 1.3.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punctul de vedere al raionării geomorfologice, teritoriul se încadrează în ținutul Carpaților Orientali, subținutul munților flișului. 1.3.3. Potențialul hidrogeologic și hidrologic Lacul Bălătău este alimentat de pârâul Izvorul Negru, iar o cantitate echivalentă de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
pe versantul drept al văii, în locul "Rupturile de la Focul lui Ivan". Se extinde pe fundul pârâului și are un grad de colmatare ridicat, ca urmare a absenței lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor. 1.3.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punctul de vedere al raionării geomorfologice, teritoriul se încadrează în ținutul Carpaților Orientali, subținutul munților flișului. 1.3.3. Potențialul hidrogeologic și hidrologic Lacul Bălătău este alimentat de pârâul Izvorul Negru, iar o cantitate echivalentă de apă iese din
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
de la Focul lui Ivan". Se extinde pe fundul pârâului și are un grad de colmatare ridicat, ca urmare a absenței lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor. 1.3.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punctul de vedere al raionării geomorfologice, teritoriul se încadrează în ținutul Carpaților Orientali, subținutul munților flișului. 1.3.3. Potențialul hidrogeologic și hidrologic Lacul Bălătău este alimentat de pârâul Izvorul Negru, iar o cantitate echivalentă de apă iese din lac și se dirijează spre râul Uz
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
Din punct de vedere geologic, substratul petrografic este constituit numai din roci sedimentare. Principalele formațiuni sunt: a) depozite loessoide formate pe loessuri; ... b) depozite alcătuite din marne, argile, gresii, nisipuri, molasă; ... c) depozite din gresii, marne. ... 2.4.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punct de vedere geomorfologic, Rezervația Naturală Codrul secular Runc este situată în regiunea de dealuri și podișuri, în zona dintre Siret și Bistrița. Procesele geomorfologice actuale de modelare a versanților au o mare răspândire, intensitatea lor
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
vedere geologic, substratul petrografic este constituit numai din roci sedimentare. Principalele formațiuni sunt: a) depozite loessoide formate pe loessuri; ... b) depozite alcătuite din marne, argile, gresii, nisipuri, molasă; ... c) depozite din gresii, marne. ... 2.4.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punct de vedere geomorfologic, Rezervația Naturală Codrul secular Runc este situată în regiunea de dealuri și podișuri, în zona dintre Siret și Bistrița. Procesele geomorfologice actuale de modelare a versanților au o mare răspândire, intensitatea lor fiind mai accentuată
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
constituit numai din roci sedimentare. Principalele formațiuni sunt: a) depozite loessoide formate pe loessuri; ... b) depozite alcătuite din marne, argile, gresii, nisipuri, molasă; ... c) depozite din gresii, marne. ... 2.4.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punct de vedere geomorfologic, Rezervația Naturală Codrul secular Runc este situată în regiunea de dealuri și podișuri, în zona dintre Siret și Bistrița. Procesele geomorfologice actuale de modelare a versanților au o mare răspândire, intensitatea lor fiind mai accentuată acolo unde rocile sunt moi
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
nisipuri, molasă; ... c) depozite din gresii, marne. ... 2.4.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punct de vedere geomorfologic, Rezervația Naturală Codrul secular Runc este situată în regiunea de dealuri și podișuri, în zona dintre Siret și Bistrița. Procesele geomorfologice actuale de modelare a versanților au o mare răspândire, intensitatea lor fiind mai accentuată acolo unde rocile sunt moi. Unitatea de relief predominantă este versantul de înclinare mică 6° și platourile, cu expoziție majoritară parțial-însorită și însorită. Altitudinea medie este
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
precum și să se prevadă o reducere a acestor eforturi de pescuit, dacă evoluția resurselor impune o diminuare generală a posibilităților de pescuit; întrucât este necesar să se țină seama de complexitatea activităților de pescuit și de caracteristicile biologice, geografice și geomorfologice ale resurselor; întrucât trebuie să se țină seama, în special, de necesitatea menținerii echilibrului acestor resurse în zonele deosebit de sensibile; întrucât reglementarea eforturilor de pescuit revine statelor membre de pavilion; întrucât, în consecință, este necesară asigurarea transparenței și a echității
jrc2777as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87932_a_88719]
-
din regulamentul menționat. (35) Denumirea "Feta" constituie o denumire tradițională negeografică, în sensul art. 2 alin. (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92. Termenii "regiune" și "loc" menționați la alineatul respectiv nu pot fi interpretați decât din punct de vedere geomorfologic și neadministrativ, în măsura în care factorii naturali și umani inerenți unui produs dat pot transcende frontierele administrative. Cu toate acestea, în conformitate cu alineatul susmenționat, aria geografică inerentă unei denumiri nu poate acoperi întreg teritoriul unei țări. În cazul denumirii "Feta", s-a observat
jrc5833as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91005_a_91792]
-
a estima acoperirea în procente (aceste clase de habitat sunt pre-formulate în câmpul corespunzător). Împreună, toate clasele de habitat trebuie să acopere 100% situl și să corespundă ariei suprafeței totale a sitului. Aici trebuie descrise cele mai importante trăsături geologice, geomorfologice și peisagistice. Dacă este relevant, se indică tipul dominant de vegetație. De asemenea, se menționează alte habitate neincluse în anexa I, dar importante pentru conservarea sitului. Dacă este relevanță detalierea informațiilor pe clase de habitat pentru conservarea sitului (dacă există
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
mai bun grâu dur, cultivat într-o zonă care prezintă factori geografici și de mediu specifici regiunii de nord-est a Murgiei, și din apa potabilă utilizată în zonă. Zona respectivă este singura parte din regiunea Puglia care păstrează caracterele structurale, geomorfologice și de mediu apropiate de caracterele originare. Aceste caracteristici sunt: - o zonă neacoperită niciodată de mare, - forme și sisteme carstice cu epigee și hipogee rare, - hidrografie autohtonă, - temperatura pătrunderii apei în subsol are o valoare medie de 12ș C, - climat
jrc6132as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91304_a_92091]
-
zona cerealieră respectivă coincide cu platforma "apula", care n-a fost acoperită de mare și a rămas totdeauna deasupra, de la sfârșitul mezozoicului până astăzi, ceea ce constituie o primă particularitate în măsura în care este singura parte din teritoriul Puglia care păstrează caracterele structurale, geomorfologice și de mediu apropiate de cele originare. A doua particularitate de mediu se datorează rarității sistemelor carstice, epigee și hipogee, ceea ce conduce la o influență minimă sau inexistentă asupra actualei rețele hidrice subterane. A treia caracteristică se datorează hidrografiei autohtone
jrc6132as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91304_a_92091]
-
cu păduri și platouri bogate în pășuni. Dintre munceii care salța brusc deasupra depresiunii se remarcă Dealul Murgau (633m), Dealul Florilor (367m), Dealul Crucii (501m), Piatra Bulzului, Rotundă, Pleașca Mare, Ignis (1307m), Iezurele ș.a. Lanțul munților Gutâi formează o unitate geomorfologica mai aparte, cu roci eruptive, care pun în evidență piscurile Mogosa (1.246m), Gutâi (1.443m) și Creasta Cocosului (1.428m). Această din urmă este o rămășită dintr-un vechi crater vulcanic, cu stânci golașe, dispuse sub formă de fălii
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
cei naturali și social-istorici. Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 - 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 - 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 - 20 m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile suburbane
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către sud și sud-vest, lăsând în partea opusă vechi albii sub formă de terase. Un rol important atât în evoluția văii principale, cât și a celor afluente l-au avut procesele geomorfologice de modelare a versanțiior. Râul Suceava primește pe partea dreaptă pâraiele Șcheia și Târgului, cu versanți asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana și Morii. Apele stătătoare, sunt, în general, puțin răspândite, ele fiind recente creații artificiale (lacul de acumulare de la
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
sedimentarăe (nisip și pietriș). Fertilitatea solului este asigurată de însușirile fizice, hidrofizice și biochimice, având un conținut ridicat de humus de bună calitate, reacție neutră sau slab acidă și o bună aprovizionare cu elemente nutritive asimilabile. Din punct de vedere geomorfologic Municipiul Onești face parte din unitatea dealurilor subcarpatice, fiind așezat la confluența râurilor Tazlău și Trotuș, cu afluenții Oituz și Cașin. Pe partea dreaptă a râurilor Trotuș șiTazlău sunt dezvoltate terase neexistând pericol de inundații, singurele zone cu risc de
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
complexitate mare și resurse naturale (păduri, ape minerale, resurse balneoclimatice, agro-pedologice și minerale. Parcul National Munții Rodnei este situat în proximitate. Rezervatia naturală ˝Pietrosu Mare˝ se află în imediata vecinătate a orașului Borșa; este cea mai mare rezervație naturală complexă (geomorfologica, floristica și faunistica) din nordul țării. Din 1979 ea a fost inclusă în rețeaua mondială de rezervații ale biosferei. În perimetrul de protecție a fost inclus golul de munte cu vegetație alpina și subalpina, precum și bradul de pădure din regiune
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]