4,667 matches
-
o agendă din 1940 (Agenda Galeries LaFayette Socec & Co SA) se poate vedea foarte bine cum, pe aceeași pagină, se făcea reclamă la „Cerneala Pelikan pentru tocuri rezervor” și la „Pelikanol - Pastă albă de lipit”. Etichetele produselor erau integral în germană, pentru că aparțineau celebrei firme germane Pelikan AG. Din Wikipedia aflăm că produsul Pelikanol a fost lansat în 1904. În alte limbi, Pelikanol nu pare să fi devenit termen comun. Alte imagini din internet (de pe site-ul latrecut.ro) arată că
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]
-
sau a interdicției de a purta în spațiul public anumite piese vestimentare islamice care acoperă fața femeilor au pus în circulație, prin mass-media, termenul arab burqa. Cuvântul apare mai ales în această ortografie, dar și în forma burka (preferată în germană și în spaniolă); se mai înregistrează, sporadic, și scrierea bourka(în franceză), burca (în portugheză) etc. Limbile romanice nu au adaptat substantivul în mod unitar din punct de vedere morfologic: articolele cu aceeași temă din Wikipedia și paginile ziarelor arată
Burqa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6261_a_7586]
-
cei mai importanți În acest cor de talente deja se aud glasurile tot mai evidente și mai puternice ale viitorului. LUCIAN BLAGA Trebuie spus că însemnările de mai sus: succinte, sincere și colegiale, semnate de Lucian Blaga, scrise, probabil, în germană și traduse, din această limbă, în polonă, aduceau în țara lui Mickiewicz și Staff un spor de informație larg accesibilă, ce putea trezi interesul pentru lectura autorilor enumerați. Acest lucru nu va întârzia să apară, cunoscut fiind că la începutul
Lucian Blaga despre lirica interbelică românească by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/6172_a_7497]
-
bine tradusă, încât caracterul inedit al temei abordate și frumusețea scriiturii cântăresc deopotrivă de greu. Mai greu decât intriga subțirică a „romanului". Leagănul respirației este la locul lui în rubrica intitulată „Cartea străină" din două motive: A fost scris în germană, așadar o limbă străină, iar în românește a apărut sub formă de traducere. Deși naratorul s-a născut în același an cu mine și, nominal, în aceeași țară, n-am recunoscut țara din paginile despre țara copilăriei lui. In țara
O carte cum nu s-a mai scris by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6203_a_7528]
-
masculin, jumătate din această cantitate 330 ml dacă vorbim de o persoană de sex feminin". Însă, trebuie avut în vedere și sortimentul berii alese, deoarece, de mult timp, berea nu mai conține doar apă, orz și hamei, așa cum prevedea legea germane a purității berii, apărută în 1516. Care bere este cea mai sănătoasă La capitolul proprietăți, cea mai indicată este berea nefiltrată. O bere la fel de sănătoasă, dar mai scumpă, este berea de manufactură, adică o bere artizanală produsă acasă sau în
Berea, sănătate curată. Cât ar trebui să bea o femeie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62072_a_63397]
-
a culorii, dar pronunțând-o greșit. Forma rostită (burgunde, cu un accent pe finală) e totuși derutantă și puțin credibilă; nu se explică nici prin engleză (unde echivalentul, denumirea culorii vinului de Burgundia, este Burgundy), nici prin franceză (Bourgogne); în germană există forme asemănătoare (Burgund, Burgunder), dar pentru numele de culoare se folosește mai curând denumirea Weinrot. O altă serie de clipuri (Vodafone) pun în scenă o tânără familie cu personaje „de cartier", cu un limbaj familiar-argotic specific, marcat mai ales
Comic de limbaj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6214_a_7539]
-
tip de mașină. Probabil că așa s-a și întâmplat, în uzul curent, dar procesul nu a fost validat de dicționare, care nu au înregistrat sensul modern. In aceste condiții, unii vorbitori preiau astăzi (mai ales din engleză și din germană) termenul cabriolet și abrevierea sa cabrio,introducându-i ca atare în limbă, poate și cu intenția de a produce o specializare, de a marca suplimentar deosebirea dintre trăsură și mașină. Istoria poate fi luată de departe: în română, împrumutul cabrioletă
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
dicționarul său român-francez din 1893, Frédéric Damé considera că termenul românesc era neutru, înregis-trându-l în forma cabriolet. Cuvântul avea și varianta gabrioletă, pe care Alexandru Graur (Alte etimologii românești, 1975, p. 52) o punea în legătură cu o posibilă pătrundere și prin germană (și deci cu pronunțarea germană a oclusivelor). Sensul „mașină decapotabilă" nu apare, în majoritatea dicționarelor noastre, la termenul cabrioletă. Îl găsim doar în recentul DEXI (Dicționarul explicativ ilustrat, 2007). Varianta cabriolet fusese totuși înregistrată în Marele dicționar de neologisme, cu
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
Între timp, turbinele au ajuns și la noi, iar terminologia tehnică a rămas în domeniul romanic: în franceză, referirile curente sunt la énergie éolienne, în spaniolă la energia eòlica (în italiană - energia eolica), în vreme ce engleza are windpower și wind energy, germana Windenergie etc.; la stabilizarea terminologică au contribuit, probabil, și căile de pătrundere a investițiilor străine (în care o pondere mare par să aibă companiile spaniole). În prezent, adjectivul eolian se folosește și substantivizat, în forma feminină: „Dobrogea, tărâmul unde eolienele
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
se realizase cu adevărat. Pe de altă parte, deceniul petrecut în străinătate n-a fost exclusiv parizian: călătoriile întreprinse în Italia, Spania, Germania etc. l-au familiarizat pe Anghel cu poezia și limba acestor țări; pe lîngă franceză, a învățat germana (vezi traducerile din Heine, Lenau ori Goethe), ca și italiana; numeroase prelucrări în stil popular pe motive italiene sau spaniole ne înfățișează un versificator care avea acces la aceste limbi. După revenirea silită în țară, ca om aproape sărac, lui
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
mărturisește editorul în Cuvânt înainte, surpriza a fost enormă nu numai pentru el, ci și pentru urmașii lui Wolfgang Kraus. Cu multă amabilitate, aceștia și-au dat acordul pentru ca profesorul Guțu să alcătuiască prezenta ediție, care a apărut înaintea celei germane (premieră ce demonstrează, odată în plus, excelența Editurii Humanitas). Trebuie spus de la bun început că, deși George Guțu nu este un specialist în Cioran sau în literatura română (după cum el însuși recunoaște în pomenitul Cuvânt înainte), ne aflăm în fața unei
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
Cioran și i-a tradus inspirat dicțiunea ideilor, într-un mod care ne face să descoperim în text, la tot pasul, fraze și formulări la fel de reușite ca acelea din eseistica sa. Îl recunoști pe Cioran în aceste epistole redactate în germană, iar aceasta este, cred, dovada cea mai elocventă că ne aflăm în fața unei traduceri de calitate. Și totuși, cum scria Cioran în germană? Editorul dă, la această întrebare, două răspunsuri contradictorii. Mai întâi declară răspicat: „Marele stilist al limbii franceze
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
formulări la fel de reușite ca acelea din eseistica sa. Îl recunoști pe Cioran în aceste epistole redactate în germană, iar aceasta este, cred, dovada cea mai elocventă că ne aflăm în fața unei traduceri de calitate. Și totuși, cum scria Cioran în germană? Editorul dă, la această întrebare, două răspunsuri contradictorii. Mai întâi declară răspicat: „Marele stilist al limbii franceze se dovedește a fi în aceste scrisori concepute în limba germană un virtuoz al limbii lui Goethe (s.m.)" (Cuvânt înainte, p. 6). După
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
concepute în limba germană un virtuoz al limbii lui Goethe (s.m.)" (Cuvânt înainte, p. 6). După numai câteva pagini, însă, adaugă un semnificativ bemol virtuozității cioraniene în „limba lui Goethe": „Am avut tot timpul sentimentul straniu că Cioran era în germană mult mai aproape de limba română decât, poate, și-ar fi dorit el însuși. Traducerea nivelează, prin forța lucrurilor, o serie de devieri de la canoanele gramaticale, lexicale sau sintactice ale limbii germene, prezente în textele originale (s.m.)" (p. 13). George Guțu
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
prin forța lucrurilor, o serie de devieri de la canoanele gramaticale, lexicale sau sintactice ale limbii germene, prezente în textele originale (s.m.)" (p. 13). George Guțu confirmă, deci, cu jumătate de gură, că declarațiile lui Cioran despre neajunsurile exprimării sale în germană nu erau doar o cochetărie... Filosoful gândea bine nemțește, dar scria cu greșeli: câte, ne va spune ediția germană. Am lăsat la urmă conținutul acestei corespondențe. Ea îi va interesa, cu siguranță, pe cercetătorii operei și personalității lui Cioran, și
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
director adjunct al ICR Viena, aceasta primind și avizul Comisiilor de cultură și de politică externă din Senat. Totuși, aspiranta la funcția ICR de la Viena are un "handicap": cunoaște limba germană la nivel "elementar" și a refuzat să răspundă în germană întrebărilor jurnaliștilor. În timpul audierii, aceasta a fost întrebată de președintele Comisiei pentru cultură a Senatului, Georgică Severin, dacă apreciază că nivelul său de cunoaștere a limbii germane reprezintă un handicap. "Nivelul dumneavoastră de limbă germană, pentru că totuși vorbim de Viena
Candidatul pentru funcţia de director adjunct al ICR Viena nu ştie germana by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63054_a_64379]
-
de lucru au fost engleză și, în planul doi, limba franceză, însă acest lucru "nu este un impediment". Sunt la un nivel bun al limbii germane și studiez în continuare", a dat asigurări candidata. Întrebată de unul dintre reporteri, în germană, ce intenționează să facă în calitatea pe care o va avea la conducerea ICR Viena, ea a râs stânjenită și a răspuns: "Vă place să...". " Aceasta este o întrebare legitimă", a continuat, în germană, reporterul, care i-a oferit și
Candidatul pentru funcţia de director adjunct al ICR Viena nu ştie germana by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63054_a_64379]
-
Întrebată de unul dintre reporteri, în germană, ce intenționează să facă în calitatea pe care o va avea la conducerea ICR Viena, ea a râs stânjenită și a răspuns: "Vă place să...". " Aceasta este o întrebare legitimă", a continuat, în germană, reporterul, care i-a oferit și traducerea spuselor sale. " Da, dar nu aș vrea să vorbesc în germană acum cu dumneavostră. Nu, nu, nu vreau să vorbesc", a afirmat candidata pentru un post de conducere la ICR Viena.
Candidatul pentru funcţia de director adjunct al ICR Viena nu ştie germana by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63054_a_64379]
-
la conducerea ICR Viena, ea a râs stânjenită și a răspuns: "Vă place să...". " Aceasta este o întrebare legitimă", a continuat, în germană, reporterul, care i-a oferit și traducerea spuselor sale. " Da, dar nu aș vrea să vorbesc în germană acum cu dumneavostră. Nu, nu, nu vreau să vorbesc", a afirmat candidata pentru un post de conducere la ICR Viena.
Candidatul pentru funcţia de director adjunct al ICR Viena nu ştie germana by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63054_a_64379]
-
și tonusul meu vital, cu vorba ei tainică „universul" în care cred, e Dana Ranga, o excelentă poetă (a publicat și în România literară, a scos și un volum de versuri în România, l-a tradus pe Iordan Chimet în germană) și autoare a câtorva filme de scurt metraj, foarte bine primite. Dar eu, cum bine știți, mă simt cel mai bine cu bărbații. Există aici un domn adevărat, un grozav creator de atmosferă, distinsul Joachim Sartorius, directorul Instituției culturale Berliner
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
un gust de pustiu spiritual: lespezi inerte sub care informația se tîrăște solemn. Aici, alura seacă a plicticoșeniei de catedră nu există. Coșeriu se exprimă clar, doct și nuanțat, folosind drept șantier de lucru trei limbi: greaca veche, latina și germana, adică tocmai acele idioame pe care le consideră „limbi de profunzime”, în contrast cu „limbile de circulație”, engleza și franceza. În al doilea rînd, și aici se simte stofa savantului, oralitatea prelegerilor nu dăunează erudiției, căci Istoria filozofiei limbajului nu e un
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
apare lui Caragiale ca „o vasta paradă triumfală, un carnaval monstru cu nenumărate cortejuri de gândiri și patimi costumate în atribute sclipitoare, perindându-se sub o colosală ploaie vertiginoasă de scântei colorate”. În anii de ședere în Berlin, cunoștințele de germană fiindu-i șubrede, Caragiale se bucură de vizitele pe care i le făceau compatrioții, găzduindu-i cu generozitate. A locuit în cartiere aristocrate, în Willmesdorf și Schöneberg. Era încântat de binefacerile civilizației germane, admira calitățile poporului german, dar era nemulțumit
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
a programului pentru artiști la DAAD, unde i-a fost publicat eseul intitulat „Țeasta mea neagră” în 2003, un text tulburător despre aventurile unui „cranionaut”, declanșate de situații, experiențe livrești, amintiri și întîmplări bizare. În postfața acestui eseu tradus în germană, poetul Durs Grunbein schițează și un portret al lui Aris Fioretos, denumindu-l „prietenul meu însetat de cărți” și își amintește că, întrebîndu-l cum poate fi recunoscut un prieten, răspunsul primit a fost următorul: „Prin aceea că încearcă să facă
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
limba și patria nu se acoperă, au de-a face una cu cealaltă, dar nu sunt identice. Ceea ce a făcut ca multă vreme să nu știu exact cu ce limbă să mă identific. Prima limbă vorbită în familie a fost germana. Apoi, la frageda vîrstă de 4-5 ani, s-a introdus suedeza ca limbă de comunicare în familie, cred că din singurul motiv de a obține un echilibru între lumea exterioară și cea interioară. Nu purtam același nume precum amicii mei
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
gîndeam, ascultîndu-vă, și la Elias Canetti, la scriitorii care din rațiuni politice sau economice și-au părăsit locurile natale trăgînd după ei o valiză de amintiri și nostalgii. A apărut în Germania o tînără generație de scriitori care au ales germana ca limbă de expresie literară. Dar revin la dumneavoastră: în care dintre limbi vă simțiți, literar vorbind, acasă? A.F.: Este o întrebare extrem de interesantă. Scriu beletristică doar în suedeză. Lucrez foarte strîns cu traducătorul meu în germană (Paul Berf
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]