723 matches
-
și anuale înregistrează fluctuații uneori impresionante constituind, și acestea, dovezi ale climei continentale. Cantitatea maximă căzută în 24 de ore a fost de 122,0 mm la Independență, în 26 iunie 1935. Verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din sud și sud - vest. Zona aferentă comunei Independența aparține în totalitate bazinului hidrografic al râului Siret, care primește afluenți pe partea stângă
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
foarte mult cu o specie existentă în Asia și Africa. În marginea vestică a satului au fost descoperite urme de cultură neolitică, iar în vatra satului, fragmente ceramice din epoca migrațiilor și din cea feudală. Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperatura medie anuală este de 9,6 °C, iar media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml. Fondul funciar este de 3900 ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100 ha). Satul este înconjurat de
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
pentru agricultură, căi de comunicație și așezări, dar și zone de versanți cu pante accentuate și cu degradări care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare. Clima are un caracter continental de nuanță excesivă, caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase cu viscole. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9C și 10C, având un maxim în luna ianuarie de sub 4C. Aceste valori dau amplitudine termică anuală de peste 25C, ceea ce demonstrează existența unui continentalism foarte accentuat. Același caracter puternic continental este dat
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai geroase coboară din codru și lupul. Se întâlnesc mai rar rațe sălbatice, găina sălbatică și fazanul precum și prepelițe. Despre hărnicia oamenilor amintim că este perpetuă și provine din trecut din vremurile comuniste. Într-un sat mic erau șapte familii nescrise în
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
5 grade Celsius, iar valorile minime și maxime înregistrate până în anul 2006 au fost de -30 grade Celsius la 25 ianuarie 1942 și respectiv de +39,4 grade Celsius la 10 august 1945. În medie pe an sunt 17 zile geroase, 26 de zile reci, 99 de zile calde, 30 de zile tropicale, restul fiind zile cu o temperatura moderată. Pe an sunt în medie 67 zile cu precipitații lichide, 26 de zile cu ninsoare, 86 zile cu cer senin, 98
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
octombrie până la începutul verii, depășind 80 %, dar și în luna iunie este de cel puțin 70 %. De aceea, formarea ceții este foarte probabilă și durează mult. Media anuală a zilelor însorite este de numai 80 de zile, iar a zilelor geroase poate ajunge la 160. Sunt frecvente gerurile de primăvară târzii, deseori și în luna iunie. Gerurile timpurii de toamnă pot apărea la începutul lunii septembrie. Toate acestea sunt însă contrabalansate de o toamnă lungă și însorită. Cantitatea medie a precipitațiilor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
sat în comuna Cochirleanca din județul Buzău, Muntenia, România. Satul Gara Bobocu este situat în Câmpia Râmnicului, la o altitudine medie de 125 metri. Satul se încadrează la climatul temperat-continental, cu veri călduroase (o medie de 25 C) și ierni geroase (-3 C).Iarna se manifestă crivățul, un vânt geros și uscat ce bate dinspre nord-est, iar pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
Satul Gara Bobocu este situat în Câmpia Râmnicului, la o altitudine medie de 125 metri. Satul se încadrează la climatul temperat-continental, cu veri călduroase (o medie de 25 C) și ierni geroase (-3 C).Iarna se manifestă crivățul, un vânt geros și uscat ce bate dinspre nord-est, iar pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
împrejurimi, iar priveliștea deschisă-n fața ochilor, aflându-te acolo, îți fașcinează privirea. Coama dealului de la "Pârâul Ciociului" de-a lungul coastelor până la "Ruji", desparte Valea Galpâii de "Valea Făgetului" și leagă "Dealul Brusturilor" de "Dealul Cățănaș", iar în iernile geroase (precum un baraj natural) împiedică formarea curenților de aer rece care se formează pe Valea Almașului și Valea Agrijului. Aceasta face ca temperaturile iernii să fie mai ridicate cu 4-6 °C, comparativ cu cele două văi. Săpăturile arheologice făcute de-
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
și NE, cu cele de origine tropicală dinspre S și SV și cu masele de aer oceanic care, în deplasarea lor spre E, ajung deasupra teritoriului județului încă suficient de umede. Verile sunt calde și secetoase, iar iernile aspre și geroase, cu zăpadă în cantități potrivite, rareori stratul de zăpadă depășind 50-60 cm. Teritoriul comunei Peretu corespunde în linii mari zonei de vegetație de silvostepă, care este un mediu neprielnic pentru vegetația arborescentă și face trecerea de la păduri la pajiști. Odată cu
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
de județ, centrul urban cel mai dezvoltat din județul Teleorman. Comuna Țigănești este situată în centrul Câmpiei Burnazului, care este înclinată de la N-NV către S-SV, în zona temperat continentală cu unele excese - veri călduroase cu ploi torențiale, ierni geroase (adâncimea de îngheț este de 0,80-0,90 m), primăveri și toamne prelungite - specific zonei câmpiei sudice, cu temperatura medie +10,9 °C și perioade lungi de secetă în tot timpul anului. Cantitatea medie de precipitații este de 536 l
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
Ostrov este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată din satele Ostrov (reședința) și Piatra. Suprafața administrativă a comunei este de 11879,60 ha. Clima este temperat continentală, cu veri fierbinți și cu precipitații slabe; ierni geroase, cu vânturi puternice. Temperatura medie anuală: 11,1 °C. Cantitatea medie de precipitații: 457 mm anual. În punctul „Piatra Frecăței” (toponim: „Beroe”) se găsesc ruinele parțial dezvelite ale unei fortificații romane și bizantine (secolele I-VI și X-XII) și, in
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
rutieră, distanța dintre Pardina și Tulcea fiind de . Foarte firav dezvoltat este agroturismul; există o societate cu acest profil, cu 24 de locuri ce oferă condiții normale pentru a petrece timpul liber. Sub raport climatic - climă continentală: veri călduroase; ierni geroase cu vânturi puternice; temperatura medie anuală 11 °C cantitatea medie de precipitații 440mm/mp anual. Comuna Pardina este situată pe o lungime de pe malul drept al Dunării, pe Brațul Chilia, între localitățile Chilia Veche și Lascăr Catargiu (actualmente Plaur) care
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
ha. Satul este străbătut de două pârâuri, Mărășeni și Fundoaia, care seacă în anii secetoși. La nord curge pârâul Telejna iar la sud pârâul Ulmului. Clima este cea predominantă în această zonă și anume temperată cu extreme caniculare vara și geroase iarna. Din punct de vedere geo-structural, teritoriul satului este inclus în partea sudică a Platformei Moldovenești, ce reprezintă o parte a Platformei est-europene cunoscută sub numele de Platforma Moldo-Podolică, având la etajul inferior depozite precambriene și la cel superior sedimente
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
Mare are următoarele vecinătăți: Din punct de vedere fizico-geografic satul Ștefan cel Mare este așezat în zona Podișului Central Moldovenesc, partea estică a sa fiind străbătută de râul Bârlad. Clima este moderată dar, uneori, verile sunt extrem de secetoase iar iernile geroase. Nu putem face nici o referire asupra faunei și florei deoarece împrejurimile satului sunt complet lipsite de păduri. Uneori, își mai fac apariția prin gospodăriile oamenilor vulpile și păsările răpitoare (ulii). Satul are 1323 ha de teren arabil și 168 ha
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
joasă, reprezentată de "Valea Mozolea" care se deversează în Dunăre. Această vale este uscată o mare perioadă a anului. Localitatea Giuvărăști se încadrează în climatul temperat cu slabe influențe mediteraneene, specific sudului Câmpiei Române. Iernile relative blânde, cu scurte perioade geroase, iar verile în general călduroase și uscate. Temperatura medie anuală se situează în jurul a 21 °C. Temperaturile maxime se situează între 38-40 °C. Cantitatea medie de precipitații este de aproximativ 500 mm pe an dar repartizată mai ales în lunile
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
locale geografice. Climă în Comuna Marginea prezintă diferențieri între estul ei, care este parte din Depresiunea Radautiului, cu veri mai calde și ierni mai puțin reci, și partea vestică, aflată în zona montană, unde verile sunt mai răcoroase iar iernile geroase. Putem spune că este localitatea unde se pot întâlni, în aceeași perioadă, două anotimpuri. Climă este temperat — continentală cu influențe climatice scandinavobaltice și circulația maselor de aer polare în perioada de iarnă. Temperaturile medii anuale sunt repartizate pe unitățile de
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
două războaie mondiale și până la apariția colectivizării, satul a fost celebru prin Moara de măcinat grâu, care deservea toate satele din jur și asigura o calitate deosebită a făinii obținute . Clima este temperată, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse ca intensitate, iar precipitațiile sunt relativ numeroase, satul fiind una din zonele județului cu precipitații abundente și cu mare
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
mai apropiată cale ferată se află la circa 4 km de sat, respectiv stația Boj - Cătun, cale ferată construită în 1913 și care face legătura între Cluj-Napoca și Câmpia Turzii. Climă este una temperata, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
Valea Crișeniului, Valea Zorenilor, Botănaș, Heler, Valea Morii, Valea Roșieni, Valea Chesăului, Valea Ghirișului. În văi mai există încă mici ochiuri de apă, rămășițe ale fosturilor lacuri existente odată. Clima este una boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Temperatura maximă, măsurată în luna iulie, este de obicei app. 28 °C, temperatura minimă se înregistrează de obicei la Recea, Fântânița și Șușpătac. Vânturile sunt reduse ca și intensitate, vara vântul de vest aduce ploile, iar iarna bat vânturile de
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
se învecinează cu satul Bercheșiu, iar la vest cu satul Dâmburile. Predomina cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții excelente pentru cultura vegetală și creșterea animalelor. Climă este boreala, cu ierni relativ geroase și primăveri reci. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30 grade Celsius. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt relativ numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
deschidere mai mare spre sud-vest, ce oferă condiții bune pentru cultura vegetală. Satul dispune totodată de mari suprafețe de pășune pentru creșterea animalelor, cât și resurse importante de apă potabilă. Clima este boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în iulie și prima jumătate a lunii august circa 28°-30 °C. Vânturile în general sunt reduse ca intensitate. Precipitațiile sunt relativ numeroase. Satul este traversat de șoseaua de legătură Turda-Câmpia Turzii-Frata-Bercheșu, care se intersectează
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Cluj - Turda, plasa Mociu. În anul 1956 satul este inclus în Regiunea Cluj, raionul Cluj, iar în 1966 apare ca parte componentă a comunei Suatu, raionul Gherla, județul Cluj. Climă este una temperata, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu mari precipitații și cu mare
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
barca.Din păcate, odată cu apariția tirurilor importanța ei a scăzut dramatic. Despre clima din satul Covei se poate spune că se încadrează tipului climateric al Câmpiei Dunării, adică temperat-continentală, cu veri toride și secetoase, iernile fiind mai umede și uneori geroase.Având în vedere că la Băilești este polul căldurii din România, cu 45 de grade la umbră, apropierea de acest centru devine foarte sugestivă din acest punct de vedere. Vânturile dominante sunt Crivățul, care aduce iarna geruri destul de mari, pe când
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
prin Borsec - Pasul Creangă - Bilbor pe DJ174A . Munții care se găsesc în jurul localității sunt : Climă este una specifică zonelor montane, cu veri răcoroase a caror temperatura medie este de 14-16 grade Celsius în luna iulie și cu ierni nu prea geroase. Temperatura medie anuală variază între 5-6 grade Celsius, iar precipitațiile medii anuale ating 1000 mm/m².Zăpadă se menține 80-100 zile pe an. Grosimea medie a stratului de zăpadă este de cca. 250 cm în zona munților înalți. Datorită munților
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]