717 matches
-
într-o viață de dor, într-o viață de viață, când pământul meu de iubire e desprins dintr-un SOR, Pământul meu de dor, așternut peste acest început de iubire stelară. PLAPUMĂ A NORILOR Soarele mi-a zâmbit prin perdeaua geroasă de vremi. Trezită la viață din acele muribunde zile în care nu a fost nimeni să-mi aline moartea, să o facă mai blândă și mai iertătoare cu mine. Nu a fost nimeni să-mi dezghețe trupul ce mi-a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
dintr-un anotimp în altul, dintr-o noapte în alta, dintr-un ținut în altul, dintr-o iubire în altă iubire, dar astăzi unde va trebui să alerg, dacă totuși sunt vie și am scăpat așa de greu de la moartea geroasă a acestui timp sfidător de geruri sfidătoare. Doamne , în mine, mi-e frig și trupul îmi arde, mă doare. Dar poate va veni noaptea să-mi alunge tăcerea, să-mi alunge visul în alt vis, dorul în alt dor, și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
viață plină cu absurditățile unui învingător în iubirea plânsă a nopților. Când la o masă de CER hăituit, mâna continuă să scrie pe un nor de CEAȚĂ la fel de ARSĂ ÎN MEMORIA CORALILOR de unde o mare de doruri învinge în capcanele geroase ale întâmplărilor Dar și ciudățenia de chipuri albastre și de cuvinte albastre răstignite în amorțeala licorilor aglomerate-n extazuri mâloase de lumi. Și lumea e o CONTEMPLARE DE SPIRIT de lumini și infernale iubiri, iubiri separate de glasuri, iubiri separate
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
e frig în iubire, ca o poveste calmă, Cum miri de zăpezi de amor se mprumută, II Și se trec în răsfirate iubiri de cuvânt Până nopțile plâng și se ning în veșmânt Și florile la ferestre își trag draperiile geroase Pân’ce se contopesc legendele în trăiri mormoroase. Și astfel o lume de dragoste se combină, Sub un cer de iubire flămândă ciudată Cu trupul de ceți prin rodii aromate Sunt ziua înghețată, sunt lacrima nopții uitată. Și așa o
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
astăzi debutant în literatură și de la care așteptăm și alte lucrări literare, oferite nouă, pe măsura experienței sale de viață. Ion N. Oprea, revista „Elanul”, Nr.60, febr. 2007 *** Mihai, prietenul și fratele meu din război Într-un trist și geros februarie 1942, aflat temporar la școala din Râfov, de lângă Ploiești, primesc vizita unui inspector școlar care-mi aduce ordinul de remobilizare. În ziua următoare eram în drum spre Focșani, la unitatea de care aparțineam. Cum detașamentul nostru era deja constituit
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
unui inspector școlar care-mi aduce ordinul de remobilizare. În ziua următoare eram în drum spre Focșani, la unitatea de care aparțineam. Cum detașamentul nostru era deja constituit, iau în primire un pluton și la 22 februarie, pe o promoroacă geroasă, treceam Nistrul staționând provizoriu la Tiraspol. Am rămas cantonați într-o cazarmă sovietică, sperând să facem Paștele în această localitate, însă un ordin scurt ne pune în mișcare spre Răsărit, în necunoscut. Ne-am deplasat prin Dalnik și Vacarjani, localități
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
călătorește în spațiu ca și celelalte planete și galaxii, de miliarde de ani. În același timp și noi călătorim prin spațiu chiar și în cea mai perfectă stare de nemișcare în care ne aflăm. 27 noiembrie 2006. O dimineață rece, geroasă. Au căzut toate frunzele pomilor, e o toamnă târzie. Iarna bate la ușă. De n-am avea necazuri cu gazul metan. Guvernanții din P.S.D. ne-au vândut avuțiile țării. Mai rău ca niciodată. Vorbim mereu de corupți, apar dezvăluiri șocante
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mă întrece în frumusețe în bogăție! Nu credeți că peste tot, pe unde trec, pamântul îmi dăruiește rodul? Am din belșug struguri, mere, zarzavaturi și legume. Hambarele sunt pline cu porumb!” POVESTITOR II A plecat toamna! Iată, a sosit iarna geroasă, împodobită cu o coroană de țurțuri de gheață. Ea a colindat toată lumea-n lung și-n lat și a acoperit pământul cu o pătură groasă de zăpadă, ca să nu înghețe firele de iarbă, rădăcinile florilor și ale grânelor. Acum priviți
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cu o pătură groasă de zăpadă, ca să nu înghețe firele de iarbă, rădăcinile florilor și ale grânelor. Acum priviți cum fuge, fuge, ca să n-o ajungă din urmă primăvara. Cine vine cu steluțe Albe-n frunte de la munte? Iarna cea geroasă a sosit acum Bulgări de zăpadă îți fac loc pe drum Veselia-i mare pentru noi cei mici C-alergăm pe strada ca niște voinici Iarnă mult frumoasă, la noi sa mai vii Caci întotdeauna ne-aduci bucurii! Vine-o
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
bine? Ia gîndește-te mai bine! Radu: Dacă stau și mă gândesc În țări calde nimeresc Așa-i oare? Prezentator: Așa-i. Acolo au plecat păsările călătoare. Radu: Dacă trece iarna grea Sigur le vom revedea. Prezentator. Au trecut trei luni geroase, vin și zile mai frumoase și, la poarta timpului bate încet-încetinel, delicatul clopoțel. Radu: Cine e? Prezentator: E gingașul ghiocel care anunță negreșit: Primăvara a sosit!” Alina: Oare vine singurel? Prezentator: Nicidecum, el aduce după sine, flori și gâze și
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Ca să-și spun drept, dragă furnică, Prea ești mică, subțirică. Furnica: -Ce folos că ești mai mare Și-mi ceri iarna de mâncare? Dacă nu muncești un pic, Vei rămâne de nimic. Nu-i mereu vreme frumoasă, Va veni iarna geroasă. Greierele: -Cri, cri, cri, ciudat vorbești Dar poate mă dovedești. Voi începe chiar acuș Las deoparte pe arcuș, Strâng îndată și-eu ceva Să nu mai cer la dumneata. Furnica: De cuvânt de te vei ține Voi lucra și eu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
râs. Chiar și prăpăditul de Onisei, aflând de toate astea, se apucă Într-o zi s-o Înghesuie pe Mașa sumețindu-i fustele În șură, dar după ce primi o scurtă scatoalcă peste ceafă se lăsă păgubaș. Ce-i drept, În zilele geroase de iarnă, când Încălzeau baia de aburi, Înainte de a-i pune ventuzele, folosindu-se de un mănunchi de pene de gâscan, Fedot nu se dădea În lături să-i ungă spatele cu ulei amestecat cu gălbenuș de ou și, chipurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
unui tablou de iarnă nu pot lipsi țurțurii de diamant ce împodobesc streșinile caselor, amenințători ca sabia lui Damocles. Peste toate acestea tronează cerul de un albastru pronunțat în zilele senine sau împodobit de stele ce „par înghețate” în nopțile geroase. Acest anotimp își sporește frumusețile și prin sărbătorile de iarnă. În Germania, cea mai mare sărbătoare este Crăciunul. Cecilia avea ocazia să-l petreacă de data aceasta acolo, departe de ai săi, departe de omul drag. Într-o zi primește
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
merge să ne întâlnim pe vecie cu cei plecați mai demult. Despre noi vor rămâne doar amintirile scrise în această povestire. Enterobius Vermiculari și Ascaris Lumbricoides Ultimele zile ale lunii decembrie 1975. Asupra Bârladului se abătuse o iarna grea și geroasă. Sâmbătă, ultimele minute de serviciu pentru săptămâna ce se încheia. Mai erau trei zile până la Sfântul Ignatie Teoforul. Zi hărăzită pentru sacrificarea porcilor. Apoi începeau sărbătorile de Crăciun și Anul Nou, prilej de petrecere și desfătare pentru cei care
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
întâlnit niciodată. Am scris această poveste adevărată pentru cunoștințele de o seară, pentru prieteni și rude. Cumătrul Felea Constantin a plecat de mult spre alte tărâmuri și nu mai are cum să-și amintească de cele petrecute într-o zi geroasă de iarnă. Dar când voi merge în veșnica tăcere, poate îi voi aminti de cele petrecute pe pământ. Povestea va fi citită de prieteni, rude și copii, prilej de aducere aminte, pentru a ne aprinde o lumânare care să ne
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
fiind „creația hulitorului, scrisă sub dictatul Necuratului, căruia i se arătase felul În care puteau fi distruse statele creștine și modul În care putea fi stăpânită Întreaga lume“. În privința prințului Jevahov, mă Întreb dacă nu l‑am Întâlnit În iarna geroasă a anului 1965, la Novi Sad, Într‑un lacto‑bar din preajma catedralei catolice. Era un tip Înalt, uscățiv, cu pince‑nez, puțin adus de spate, Într‑un sacou uzat și cu o lavalieră neagră, soioasă. Întocmai cum va fi descris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
spuziți De dreaptă ziua-aceasta suitoare. - Ei vor sălta, la drum cu Novalis, Prin Șvabii verzi, țipate în castele. Să prade tremuratul plai de vis, Prielnic potrivirilor de stele! EDICT Această pontifică lună Cuvânt adormiților e, Din roua caratelor sună Geros, amintit: ce-ru-le. O sobă, cealaltă mumie. Domnește pe calul de șah, La Moscova verde de-o mie De turle, ars idol opac. Dogoarea, podoabă: răsfețe Un secol cefal și apter. - Știu drumul Slăbitelor Fețe Știu plânsul apos din eter. UVEDENRODE
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pentru o vreme. într-adevăr, acum se despărțeau mai greu. în poartă Radu încearcă să fie vesel, cu ochii mijiți spre Ramona, încearcă să schițeze un zâmbet, dar acesta îi trădă melancolia. Era o seară mai blândă de ianuarie, nu geroasă, cerul era acoperit, doar căteva stele se arătară clipind, ca nu după mult timp să se ascundă și ele. începu să ningă, când Radu însoțit de această dată de Ramona și Andrei intră în curtea casei părintești. încă nu se
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Goldana, primarul, pe care îl chema tot Păun (fiind un văr de departe cu bunicul!), taica popa, învățătorul cel bătrân, Boureanu și alți fruntași ai Goldanei, cu frunțile încununate de flori și de broboane, au dispărut în numai câteva nopți geroase de iarnă. Au dispărut, tot atât de ușor și de pe nesimțite, ca firele de păr de pe capul chelului. Geaba temenea! explică, din nou, cailor săi, Petrea Păun, pe când cumpănește din mers lucrurile din căruța cu roți de cauciuc, legate cu o funie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o răbdare atât de statornică, încât îți venea să-i pupi de entuziasm. Rareori, bărbatul ascuns în disconfortul fetid din hasnaua dedesubt a closetului, mai rezista să nu iasă la iveală, de bună voie și nesilit de nimeni, în aerul geros de afară, pufnind, scuipând și înjurând rușinat și fără adresă. Ptiu, ptiu, ptiu! că tare mai pute, mărturisi, încurcat, Marin Tărniceru, leat din aceeași companie cu Nicanor, într-un rând, pe când ieșea, pe brânci, în hohotele găzarilor, de sub cabina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în monedă măruntă de argint, cu cap de rege în efigii tocite, unor clienți care cumpărau stafide, acadele și alte multe produse coloniale, escamotate de comerțul socialismului biruitor; cu țațe grăsune, care pipăiau perdelele de mătase de la ferestre, în serile geroase și vineții, căutând, cu o atroce duioșie, fisuri în morala nevestelor tinere, după părerea lor, prea frumoase, pentru un singur bărbat, având premoniția morții subite a elegantei și desfrânatei cartierului (ce purta numele neînțeles, dar repede acceptat, de Gala), deces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ca pe vremuri: noaptea se tânguiesc sfâșietor, implorând aleatoriu pe un partener de rendez-vous: Mirrrron, Mirrron! Mirrrron!... Până când motanul răspunde la apel: Mirrranda, Mirrranda! Pufni în râs, amintindu-și de dialogul pisicilor în călduri, Mirrranda, Mirrron! așa cum îl evoca, în geroase dimineți de ianuarie, copilăria cea neștiutoare în ale amorului, când băieței cu vagi și neînmugurite dorințe năvăleau să tragă spre ei și să le pupe pe acele fetițe roz, pufoase și grăsuțe, cum erau fetele vecinului Adler, care rămăsese, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
e firesc, se apucă să le tezaurizeze după străvechea metodă a inconștientului furtișag. Socoti, iarăși, în mintea ei schilavă, că nu se cădea să-l scoale pe ghiorlanul anonim din cuibarul pe care-l împărțiseră, fără să știe, în noaptea geroasă, ambii astrucați sub înveliș de omăt și în vânzoleală de frunze uscate sub ei. Firește că, în scurt timp, îl părăsi în zăpadă, pornind-o la treburile ei de hoinară. Rămânând absolut singur în acel peisaj de pietre tombale, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cunoscut, reverberat de bolțile sălii tronului, se rostogolea peste mine...” Curând ai săl cunoști pe celălalt Ștefan voievod, căruia tot omul îi va spune <cel Mare> Și pe bună dreptate...În curând va aduna divanul. Pentru el nu este iarnă geroasă, nu se află vară dogoritoare, nu sunt toamne cu ploi nesfârșite. Pentru el doar țara îi este mumă, doamnă și feciori...Parcă trăiește numai pentru țară. La cea mai mică primejdie din afară sare cu sabia în mână și cât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a impus, acolo, propria sa lege. Prin Stațiune patrulează soldați înarmați. Vilegiaturiștii s-au împuținat; asta nu înseamnă că nu sunt destui; înainte veneau în exces. Vremea a devenit neobișnuit de aspră: verile excesiv de reci și de ploioase, iar iernile geroase și tot mai lungi; nimic nu mai este ca altădată. Doar izvoarele sulfuroase, mereu fierbinți. Și Pajura albă care se rotește deasupra Stațiunii. E un vultur albinos. Are un secol. Unii locuitori spun - și aduc mărturii orale purtate de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]