689 matches
-
de semne criptice în toate direcțiile. Pentru un străin, scena arată ca un balet cu o coregrafie specială a mâinilor sau ca o adunare a dirijorilor făcând repetiție fără baghete. Vizitatorii orașului s-au minunat întotdeauna de extraordinara grație a gesticii napolitane. Printre cei care ne-au lăsat impresiile lor se află Goethe, cardinalul Wiseman și Charles Dickens"63. La polul opus teatralității gesticii italienilor se află, după același autor, gestica lipsită de orice componentă a expresivității britanicilor, care pun accentul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adunare a dirijorilor făcând repetiție fără baghete. Vizitatorii orașului s-au minunat întotdeauna de extraordinara grație a gesticii napolitane. Printre cei care ne-au lăsat impresiile lor se află Goethe, cardinalul Wiseman și Charles Dickens"63. La polul opus teatralității gesticii italienilor se află, după același autor, gestica lipsită de orice componentă a expresivității britanicilor, care pun accentul mai mult pe oralitate decât pe limbajul corpului și nu se gândesc la efectele acestuia în interacțiunea socială. În momentul în care se
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Vizitatorii orașului s-au minunat întotdeauna de extraordinara grație a gesticii napolitane. Printre cei care ne-au lăsat impresiile lor se află Goethe, cardinalul Wiseman și Charles Dickens"63. La polul opus teatralității gesticii italienilor se află, după același autor, gestica lipsită de orice componentă a expresivității britanicilor, care pun accentul mai mult pe oralitate decât pe limbajul corpului și nu se gândesc la efectele acestuia în interacțiunea socială. În momentul în care se adresează celorlalți, britanicii nu își folosesc foarte
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Tobie", îngerul creează impresia de înălțime spațială, în ,,Răpirea lui Ganymede" zbaterea copilului creează impresia de vertij, iar în ,,Sacrificiul lui Abraham", mișcarea îngerului formează un fel de flacără răsucită. Nu putem să nu remarcăm în picturile lui Rembrandt diversitatea gesticii personajelor sale: gesturi de uniune, de supunere, de liniștire și de îmbrățișare în ,,Întoarcerea fiului risipitor", ,,Logodnica evreică", gesturi de rugăciune în ,,Haman implorând iertare Esterei", dar și privirea ,,pierdută" în ,,Suzana și cei doi bătrâni". Compozițiile pictorului sunt monumentale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și rezultatele școlare. De fapt, autorul accentuează influența stilului de predare al profesorului asupra climatului afectiv și relațional din sala de clasă, care este descifrat rapid de elevi pe baza comportamentului nonverbal al acestuia. Prin urmare, mișcările profesorului, postura și gestica acestuia, intensitatea și orientarea privirii, alături de nenumărate indicii, unele aproape insesizabile, contribuie din plin la identificarea stilului de predare al acestuia. Transformarea sălii de clasă într-un laborator de comunicare, specific stilului democratic de predare, este rezultatul pregătirii psihopedagogice, antrenamentului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Pentru ca școala să nu fie percepută de elevi ca fiind constrângătoare, autoritară și plictisitoare, profesorul trebuie să nu utilizeze excesiv prescriptorii. El își poate ,,camufla" adevăratele intenții, scopuri, obiective prin utilizarea secundară a celorlalte semne lingvistice (designative, apreciative) și nonlingvistice (gestică, mimică, postură, contact vizual etc.). De asemenea, poate apela la inflexiuni vocale, accente în predarea unităților de învățare, ruperi de ritm, pauze stimulatoare, parametri paraverbali care măresc forța mesajului verbal, creează emoții și sentimente, captează atenția și motivează elevii. Discursul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
conceptelor figurale, influențează negativ inteligibilitatea și aplicabilitatea cunoștințelor. ▪ credibilitatea profesorului: poate să fie demonstrată atât prin deținerea rolului de expert în domeniul său de specialitate și în managementul clasei de elevi, cât și prin poziția degajată a corpului, mimica și gestica convingătoare, contactul vizual direct și constant cu elevii. La rândul lor, elevii caracterizează profesorii credibili ca fiind competenți, demni de încredere, empatici, siguri pe sine, cu personalități plăcute și dinamice. Ei se documentează riguros, oferă exemple elocvente și plăcute, îi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
respect și de a-i înțelege. Cele mai eficiente tehnici de persuasiune pe care profesorul le poate utiliza în interacțiunile cu elevii sunt: • intensificarea rolului de actor cu ajutorul intonației bogate, accentuării cuvintelor cheie, modulării vocii, strategiei tăcerii, expresivității mimicii și gesticii; • oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a unităților de învățare și folosirea unui limbaj sugestiv (,,ar fi bine", ,,s-ar putea", ,,posibil", ,,se recomandă", ,,probabil" etc.); • stimularea motivației școlare și precizarea crizei de timp (,,astăzi", ,,acum", ,,imediat", ,,repede", ,,curând" etc.
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care să creeze dileme cognitive. Dacă puterea de convingere are legătură cu rațiunea și stăpânirea limbajului verbal, rezonanța afectivă depinde de valorificarea elementelor paraverbale (tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, intensitatea vocii etc.) și nonverbale (privire, vestimentație, accesorii, mers, postură, miros, gestică, proxemică etc.). Profesorul este asemenea actorului de pe scenă, care pune în valoare mesajul pe care îl rostește, având tot timpul în vedere așteptările și reacțiile elevilor. Imaginea pe care și-a format-o asupra auditoriului clasă trebuie să fie cât
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
redundanța comunicării (de exemplu, abundența gesturilor ilustrative); • perturbă atenția (gesturile personale excesive ale unui profesor ștergerea lentilelor ochelarilor, manipularea mărgelelor, păstrarea mâinilor în buzunare, fluturarea părului etc. pot conduce la insuccesul comunicării didactice). De asemenea, mișcarea excesivă a profesorului și gestica dinamică îi împiedică pe elevi să se relaxeze sau să se concentreze. Un astfel de profesor se deplasează mult printre elevi în timpul unei lucrări scrise, distrăgându-le atenția în efectuarea sarcinilor de lucru; • stabilesc și păstrează distanța fizică și psihică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
utilizării acestui parametru nonverbal. Practic, rolul gesturilor în comunicarea didactică se concretizează în funcție de următoarele criterii de clasificare: A) După funcția gestului Analiza gesturilor în comunicarea didactică după acest criteriu valorizează tipologia lui Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969) și gestica personală: * Gesturi care substituie comunicarea verbală / ,,emblemele" (Paul Ekman și Wallace V. Friesen, 1969): reprezintă o traducere directă și clară a unor cuvinte sau propoziții ale profesorului în semne, manifestându-se în situații de imposibilitate sau substituire a comunicării verbale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
simțit un personaj; • își umflă obrajii și pufăie pentru a ilustra vântul; e) expresii faciale în scopul mânuirii: • privește cu coada ochiului pentru a citi un titlu de carte de pe etajeră; • își contractă ochii în timp ce citește 125. Exprimarea emoțiilor prin intermediul gesticii este mai puțin dependentă de mesajul verbal comparativ cu ilustratorii și mai puțin controlabilă decât emblemele. * Gesturi stereotipe în condiții de concentrare, disconfort sau tensiune psihică: ,,adaptorii"126. Aceste gesturi sunt utilizate de actorii educaționali copleșiți de stări psihice negative
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
arată, se mișcă și gesticulează ca atare. Gesturile expresive au valoare atunci când sunt în concordanță cu tematica prezentată, cu natura relației cu elevii și cu indicii spațiali. Cu cât exprimarea verbală a sentimentelor și gândurilor este mai puternică, cu atât gestica devine mai accentuată și expresivă. * După întinderea temporală, apar în comunicarea didactică: gesturi care durează mai mult și gesturi care durează mai puțin. Un gest des întâlnit în comunicarea didactică care durează mai mult este enumerarea argumentelor pe degete. Enumerația
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
știință recentă cu o vârstă de doar câteva decenii, care nu dispune de formule magice care să decodifice limbajul trupului, respectiv limbajul gestual, într-o manieră precisă și riguroasă, dar ne ajută să devenim mai conștienți de semnificațiile acestuia. Registrul gesticii cuprinde mișcări ale trupului întreg și ale componentelor sale, ca și felul cuiva de a reacționa atunci când deschide o ușă, salută, strânge mâna altei persoane etc. În demersul cercetării de față, am pornit de la analogia semn gest, ceea ce ne-a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
O altă metodă utilizată a fost observația pentru avantajul surprinderii manifestărilor comportamentale autentice ale subiectului în condiții obișnuite de viață și activitate, în cazul cercetării de față, a gesturilor profesorilor în sala de clasă. Astfel, am putut să consemnăm ,,tabloul gesticii" unor profesori diferiți cu ajutorul liceenilor, iar analiza și interpretarea datelor ne-au condus către o grupare aproximativă a acestora, creionând astfel profiluri pe baza anumitor gesturi comune în cadrul deosebirilor constatate. În vederea aplicării metodei, am elaborat ,,Grila de observare a gesturilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din zece categorii: 1) postura specifică a profesorului la intrarea în sala de clasă; 2) expresia facială a profesorului în timpul comunicării didactice; 3) deplasarea profesorului în sala de clasă; 4 ) stabilirea contactului vizual cu elevii; 5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul comunicării didactice; 7) gestica de captare a atenției elevilor; 8) gestica de clarificare a semnificațiilor cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la intrarea în sala de clasă; 2) expresia facială a profesorului în timpul comunicării didactice; 3) deplasarea profesorului în sala de clasă; 4 ) stabilirea contactului vizual cu elevii; 5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul comunicării didactice; 7) gestica de captare a atenției elevilor; 8) gestica de clarificare a semnificațiilor cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul de a oferi un tablou complet asupra temei
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
expresia facială a profesorului în timpul comunicării didactice; 3) deplasarea profesorului în sala de clasă; 4 ) stabilirea contactului vizual cu elevii; 5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul comunicării didactice; 7) gestica de captare a atenției elevilor; 8) gestica de clarificare a semnificațiilor cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul de a oferi un tablou complet asupra temei investigate, ajutând astfel memoria observatorilor și facilitând
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sala de clasă; 4 ) stabilirea contactului vizual cu elevii; 5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul comunicării didactice; 7) gestica de captare a atenției elevilor; 8) gestica de clarificare a semnificațiilor cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul de a oferi un tablou complet asupra temei investigate, ajutând astfel memoria observatorilor și facilitând analiza rezultatelor obținute. Observatorii (liceenii) au fost rugați să marcheze cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
design-ul acesteia a cuprins trei mari etape: a) etapa investigării profesorilor în vederea constituirii lotului reprezentativ de subiecți, care au format grupul celor observați; b) etapa selectării și pregătirii lotului de liceeni, care au alcătuit grupul observatorilor; c) etapa observării gesticii profesorilor de către liceeni cu ajutorul grilei de observare. Orientarea noastră către cele trei licee în care s-a desfășurat cercetarea a avut în vedere următoarele criterii: • profilul general al liceului, din dorința de a avea trei licee cu profile diferite; • reputația
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că după 25-30 de ani se remarcă o constantă a comunicării gestuale în relațiile interpersonale și, în consecință, se poate explica lipsa diferențelor semnificative statistic în legătură cu aceste variabile. Îmbunătățirea pregătirii de specialitate și psihopedagogice sau vechimea în învățământ nu influențează gestica profesorului, singura variabilă relevantă fiind structura psiho-afectivă. Nici în ceea ce privește ultima ipoteză care ia în calcul variabila profilul liceului, nu am obținut diferențe semnificative statistic, cu o singură excepție legată de manipularea materialelor didactice (valorile coeficientului Pearson: 36,39 46,64
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc.). Am considerat că există o legătură între gesturile profesorilor și gradul didactic sau vechimea în învățământ a acestora, pe care, spre surprinderea noastră, nu am reușit să o demonstrăm. Infirmarea acestei legături subliniază accepțiunea psihologică a gesturilor, faptul că gestica fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale profesorilor (de echilibrul emoțional, de rezistența la stres sau frustrare) și nu de numărul anilor petrecuți la catedră sau de îmbogățirea cunoștințelor de specialitate și psihopedagogice. De asemenea, indiferent de profilul liceului (în cazul de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de îmbogățirea cunoștințelor de specialitate și psihopedagogice. De asemenea, indiferent de profilul liceului (în cazul de față: pedagogic, artă, industrial), gesturile profesorilor îndeplinesc funcții și disfuncții în comunicarea didactică. Transferul unui profesor de la un liceu la altul nu presupune modificarea gesticii, întrucât starea sa psihică este singura variabilă care favorizează sau diminuează comunicarea. Prin urmare, gesturile profesorilor reprezintă o sursă inepuizabilă în privința structurii psiho-afective, o ,,semnătură psihologică" sau o expresie a stărilor psihice interioare. Rezultatele obținute susțin funcția gesturilor de a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a) intrapersonale; b) interpersonale; c) în grup mic; d) publice. 10. În contextul social, relațiile dintre persoanele cu statute diferite sunt extrem de sugestive. Arătați cum se realizează comunicarea nonverbală a statutului ocupat prin intermediul: - vestimentației și accesoriilor; - atitudinii și posturii; - mimicii, gesticii și hapticii; - proxemicii. 11. Decodați ce sentiment exprimă fiecare persoană, din imaginile de mai jos, analizând mimica și gesturile (imagini preluate din Desmond Morris, 1994): 12. Din dorința de a interpreta complex și corect gestul trebuie să ținem cont de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe bancă. 11. Conduita ,,problemă" este aceea care se dovedește inacceptabilă sau indezirabilă pentru profesor, colegi și părinți. De multe ori elevii ,,problemă" sunt ignorați sau tratați cu o atitudine negativă care poate contribui la agravarea situației. Identificați particularitățile mimicii, gesticii și posturii elevilor care manifestă comportamente indezirabile: Tipologie Caracteristici comportamentale Particularități ale mimicii, gesticii și posturii Elevul indisciplinat - are un comportament de ,,bufon" al clasei, care pare să nu-l deranjeze; - vorbește și se mișcă mult în timpul lecției, perturbând climatul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]