658 matches
-
fauna sau flora au avut, din cele mai vechi timpuri, o importantă influență în apariția și dezvoltarea așezărilor umane. Fiind o zonă propice dezvoltării comunităților umane, amplasată pe malul râului Olt, la contactul a două mari unități de relief (Podișul Getic și Câmpia Română), pe teritoriul Slatinei s-au descoperit numeroase dovezi arheologice cu privire la prezența umană încă de la începuturile paleoliticului (cu peste 1.000.000 de ani în urmă). Este vorba de așa-numita „Pebble culture” („Cultura de prund” din România
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
de Carpați; aceste legături se vor intensifica în secolele următoare. În prima epocă a fierului (Hallstatt) este documentată cultura Ferigele. Aceasta posedă o serie de trăsături comune în raport cu culturile precedente și cele succesive, care o definesc ca fiind o cultură getică. Tot în așezarea de pe Valea Sopotului, au fost descoperite unele categorii de obiecte care dovedesc tranziția mai timpurie, a geților din Câmpia Română, la cea de-a doua epocă a fierului (La Tène). În acest sens, se poate menționa ceramica
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
Olt și în vestul regiunii istorice Muntenia. De asemenea, poziția urbei poate fi caracterizată ca fiind pe valea râului Olt, pe un culoar larg, bine conturat și delimitat, într-o zonă de contact a două mari unități de relief - Piemontul Getic și Câmpia Olteniei. Orașul se află la aproximativ 50 km de municipiul Craiova, 70 km de municipiul Pitești și 190 km de capitala București. Sub aspect morfologic, poziția geografică a municipiului Slatina este limitată la sectorul de vale a râului
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
Pitești și 190 km de capitala București. Sub aspect morfologic, poziția geografică a municipiului Slatina este limitată la sectorul de vale a râului Olt, cu dezvoltarea pe stânga a acestuia și se delimitează la nord cu prelungirile sudice ale Podișului Getic și anume, prin subdiviziunile acestuia de est prin Dealurile Oltețului, la nord Platforma Cotmeana, la est parte din Câmpia Boianului. În partea de sud sectorul de vale este delimitat de subdiviziunea Câmpiei Romanațiului cu contact pe malul stâng al râului
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
de sud sectorul de vale este delimitat de subdiviziunea Câmpiei Romanațiului cu contact pe malul stâng al râului Olt cu Câmpia Boianului. De asemenea se poate aprecia că Slatina este poziționată pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana (subdiviziune a Podișului Getic), la contactul acesteia cu Câmpia Slatinei. Orașul se circumscrie ca unitate fizico-geografică la extremitatea sud-vestică a Platformei Cotmeana. Altitudinile de pe teritoriul orașului variază de la 130-135 de metri în lunca propriu-zisă a râului Olt (sudul și sud-vestul orașului) la 172 de
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
fortăreață, dar, înainte de aceasta, sicarii s-au sinucis și și-au ucis și familiile. "Primul război daco-roman" Informațiile documentare privind războaiele daco-romane sun lacunare și puține, multe dintre scrierile despre daci pierzîndu-se de-a lungul timpului: „Dacica” a lui Traian, „Getica ” a medicului acestuia, Criton, care l-a însoțit în Dacia, scrierile lui Dios Crysostomos, etc.. Columna lui Traian, monument ridicat la Roma, în forumul lui Traian a fost inaugurată la 12 mai 113 fiind opera arhitectului Apollodor din Damasc. Este
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Cu toată lupta îndârjită și sacrificiul dacilor, cetățile lor au fost pe rând cucerite. Prada de război, în care se include și tezaurul lui Decebal, a fost mare. (Scena 78 de pe Columnă). Dio Cassius, Ioanes Lydus, (bazat pe datele din „Getica” lui Criton) apreciază acest tezaur la 165.000 kg aur și 331.000 kg argint. Chiar dacă cifrele sunt exagerate, bogăția prăzii a permis redresarea parțială a finanțelor Imperiului. Printre legiunile,cohortele și alele staționate în Dacia, se pot enumera: -Cohors
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
imitate după cele grecești: amfore pseudoepigrafe, forme arse oxidant care reproduc pe cele curente în ceramică greco-romană, boluri megariene. Sunt cunoscute, de asemenea, niese despre care nu avem certitudinea că au fost produse local, dar care pot să fie produse getice, importate aici din alte centre specializate, bijuterii de argint. piese de bronz. În sfârșit piese de os. Nu lipsesc nici importurile, dintre care unele din materiale prețioase. Sunt cunoscute astfel vase grecești, o frumoasă camee, mărgele de sticlă, un scarabeu
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
foști marinari ai flotei întemeind lângă chiar un sat al marinarilor, "vicus classicorum", după cum apare pe o inscripție. Există dovezi arheologice ale existenței umane în această zonă din perioada preromană, în apropierea cetății romane fiind identificată și cercetată o necropolă getică. Cercetările arheologice de amploare au început în 1981, continuînd și astăzi. Cetatea are o formă trapezoidală cu latura mică spre nord. În sistemul defensiv sunt incluse 15 turnuri și valul de apărare. Lângă cetate se găsește așezarea civilă de epocă
Halmyris () [Corola-website/Science/315088_a_316417]
-
SÎNT. Cifra de afaceri: Întreprinderea de Medicamente și Coloranți „Sintofarm” s-a constituit în anul 1973 pe profilul Fabricii Chimice „SINTOFARM”, care a luat ființă la 1 octombrie 1969 prin comasarea a patru întreprinderi: Fabrică de Medicamente „Sintofarm”, Uzina Chimică „Getica”, Fabrica „Reactivul” și Fabrică „Sîn”, sub denumirea de Fabrică Chimică „Sintofarm”. Fabrica de medicamente „Sintofarm”, a avut la baza Societatea anonimă „Nitranil” fondată în anul 1946 profilata pe sinteze de produse chimico-farmaceutice. În anul 1962, fabrica preia denumirea de „Sintofarm
Sintofarm () [Corola-website/Science/318539_a_319868]
-
de 500-900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m și o înclinare de la nord către sud). Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, în limitele sale, două entități structurale majore și anume: pânză getica a Carpaților Meridionali spre vest și zona flișului Carpaților Orientali (pânză de Ceahlău a Dacidelor și Externe) la est. Zona de contact a celor două structuri este ascunsă sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii și superioare. Masivul
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al orașului Drobeta Turnu-Severin. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Mehedinți în Podișul Getic, pe malul stâng al Dunării (aproape gura de vărsare a râului Bahna în Dunăre) în Munții Almăjului și Locvei), pe teritoriul nord-vestic al satului Gura Văii, lângă drumul național DN6 care leagă municipiul Drobeta Turnu-Severin de orașul Caransebeș. Rezervația naturală
Fața Virului () [Corola-website/Science/328964_a_330293]
-
arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al orașului Drobeta Turnu-Severin. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Mehedinți (în Podișul Getic, pe malul stâng al Dunării în Munții Almăjului și Locvei), pe teritoriul nord-vestic al satului Gura Văii, lângă drumul național DN6 care leagă municipiul Drobeta Turnu-Severin de orașul Caransebeș, în apropierea rezervațiilor naturale Cracul Crucii și Cracul Găioara. Rezervația naturală
Gura Văii - Vârciorova () [Corola-website/Science/328969_a_330298]
-
parentale ale solurilor. Astfel sunt ușor de observat variațiunile transgresiunilor și regresiunilor marine prin care au fost sedimentate pe rând depozitele caracteristice fiecărei perioade. Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice), de care o separă falia
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
care au fost sedimentate pe rând depozitele caracteristice fiecărei perioade. Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice), de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la contactul cu zona cristalină, cele
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
nisipos-calcaros puțin cloritos. Tot Cretacicului Superior îi aparțin și depozitele senoniene constituite din gresii marnoase care formează zona centrală înaltă a Culmii Vâlnei-Groapa Oii și mai apare insular între localitățile Albești și Cândești. Din Paleogen și până la sfârșitul Pliocenului, Depresiunea Getică a funcționat ca bazin de sedimentare în care au fost acumulate depozite de molasă dar și evaporite, calcare sau cărbuni. Eocenul reprezintă perioada în care transgresiunea accentuată a dus la acoperirea marginilor de cristalin cu conglomerate, depuse în regim fluvio-torențial
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
zona cristalino-mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos, care are la partea superioară un pachet de depozite grezoase, gălbui, intercalate de marne, cu dezvoltare locală denumit „Gresia de Corbi”. Acest complex este atribuit Oligocenului, când, apele lagunei Getice s-au retras ușor spre sud și în ele au fost remaniate și sedimentate depozitele eocene. Astfel, în această regiune vom găsi Oligocenul la sud de fâșia eocenă, de-a lungul Râului Doamnei, din depresiunea Bahna Rusului până la Corbșori, în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
păsări, insecte și resturi de plante. Gresiile gipsifere, gipsurile amorfe sau serpentiniforme și marnele nisipoase de la partea superioară a Oligocenului de la Nucșoara-Corbșori-Stănești-Galeșu-Corbi-Bucșenești reprezintă faciesul lagunar prin care se încheie sedimentarea Paleogenului. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare din Depresiunea Getică începe odată cu Neogenul printr-o importantă transgresiune datorită căreia se vor acumula noi depozite de facies lagunar sau litoral. Depozitele burdigalian-helvețiene (Miocen inferior-mediu) sunt tipic piemontane și ocupă cele mai mari suprafețe din această regiune, apărând la zi din Valea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
al doilea ciclu de sedimentare se încheie în Sarmațianul inferior cu o alternață de gresii calcaroase și marne ce sunt probabil acoperite de sedimentele pliocene deoarece ele nu au fost identificate în muscelele argeșene. Ultima fază de sedimentare în Depresiunea Getică este precedată de mișcările moldavice care cutează și depozitele acesteia conferindu-i caracter de unitate tectonică alpină. Din Sarmațianul mediu până în Pliocenul târziu depozitele marnoase, nisipoase și grezoase au acoperit atât formațiunile cutate ale depresiuni cât și formațiunile Platformei Valahe
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de terenuri în brazde sau valuri de peste 1,5m. Interfluviul Bratia - Râu-Doamnei sau Muchia Bratiei cum este denumit în zona sudică coboară până la 600m și se oprește sub fruntea de cuestă a Dealului Păcurarului, de unde începe domeniul piemontan al Platformei Getice. Diferența morfografică a Plaiurilor Plăticăi față de interfluviile Argeș-Vâlsan și Vâlsan-Râu Doamnei nu este dată numai de rețeaua dendritică a culmilor ci și de adâncirea puternică, de peste 250m, a văilor ce încadrează aceste culmi, în rocile friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
mari dimensiuni nu a împiedicat formarea și dezvoltarea așezărilor umane și utilizarea acestor terenuri pentru livezi de măr și prun. La sud de aliniamentul Schitu-Golești - Jugur - Boteni relieful modelat în depozitele levantine cu versanți abrupți și scurți aparține domeniului piemontan getic. Interfluviul Argeșel - Dâmbovița este spinarea prelungă a Culmii Vâlnei - Groapa Oii netezită de eroziune la altitudinea de 950m din care au rămas mai înalte vârfurile Groapa Oii 950,4m și Vâlnei 910m. A doua treaptă de eroziune s-a format
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
-în bazinul Vâlsanului și al Bughei alunecările au antrenat depozite deluviale cu grosimi de peste cinci metri. Curgeri noroioase au fost semnalate pe Dealul Mățău și pe versantul drept al Văii Galeșului, dar se manifestă mai bine la contactul cu Piemontul Getic unde devin procese modelatoare caracteristice. Procesele de solifluxiune sunt curgerile încete pe versant ale solului sau a stratului de alterare saturate cu apă, produse ca urmare a încărcării acestora cu apa provenită din ploi sau din topirea zăpezii. Se manifestă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
5‰. Stadiul de piemont sau de câmpie piemontana, în care râurile răspândesc cantități imense de pietrișuri fine, argile și nisipuri, se poate observa în bazinul râului Po, în Câmpia Gangelui, a Indusului, iar pentru trecut poate fi citat și piemontul Getic. Prin ridicarea neotectonica a câmpiei piemontane, prin înălțime și caracteristici impuse de fragmentare devine podiș piemontan, iar într-o fază evolutivă înaintată, dealuri (coline)piemontane. Este o rețea puțin densă, curge la suprafață, malurile înseși fiind construite din propriile aluviuni
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
până în Evul Mediu. Au fost identificate urme de locuire aparținând paleoliticului superior (Gravettian), neo-eneoliticului (culturile ceramicii liniare, Precucuteni III, Cucuteni B1 și B2), perioadei de tranziție la epoca bronzului (cultura Komarov și Noua), Hallstatt (cultura Gáva-Holihrady, aspectul cultural Grănicești), Latène getic și bastarnic, sec. II-IV p. Chr., sec. XIII-XV. Dr. Paraschiva Batariuc, fost arheolog în cadrul Complexului Muzeal Bucovina și originară din Mihoveni, a efectuat săpături arheologice acolo în perioada 1972-2009, descoperind 17 niveluri de locuire, din Epoca de piatră și până la
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
învăța să se lupte "„pentru că va trebui să ne batem, tu, copiii tăi, copiii copiilor tăi, pentru acest pământ bun și frumos”". Filmul "Columna" prezintă începuturile procesului de romanizare a Daciei, având drept surse "Istoria Romana" a lui Dio Cassius, "Getica" lui Iordanes, "Getice" a lui Criton, "Satirele" lui Iuvenal, precum și basoreliefurile de pe monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi și de pe Columna lui Traian din Forul Roman. Istoricii consideră că 2/3 din natura filmului este diegeză (univers fictiv), expresia artistică
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]