625 matches
-
revendicate și de filosofie, și de literatură. Ele i-au creat nu doar un prestigiu științific, ci și o autoritate morală cum puțini au avut, tânărul savant exercitând asupra unei părți din intelectualitatea umanistică o covârșitoare influență. Cutezătoarea lui sinteză Getica (1926) va reprezenta mai mult decât „o etapă importantă” în evoluția arheologiei românești, rămânând vie prin dimensiunea creativă. Om de știință riguros până la fanatism, mergând cu probitatea până la citarea (cum el însuși menționează) chiar și a „celui mai modest și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
stăpânul cerurilor. Viziunea va fi contestată de arheologi de nediscutată autoritate. C. Daicoviciu respinge, în La Transylvanie dans l’Antiquité, aserțiunea lui P. potrivit căreia Zalmoxis ar fi fost o divinitate uranică, acreditând opiniile unor savanți străini, vehement combătute în Getica, după care geto-dacii s-ar fi închinat, din contră, unei zeități htoniene. De aceeași părere era, dintre nespecialiștii de seamă, și Lucian Blaga care, într-un studiu din „Saeculum”, contestă explicit teza lui P. Creator al unei metafizici a „adâncului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
atare, după ce i s-a demonstrat insuficienta fundamentare științifică. Chiar dacă se dovedește că străbunii noștri adorau divinități htoniene, că balaurul din steagurile lor figura nu un „zmeu”, o reptilă înaripată, cum credea P., ci șarpele din adâncuri, frumusețea construcției din Getica va fi mereu admirată: măreția olimpiană a lui Zalmoxis, distincția sacerdoților săi, hărnicia, tenacitatea, austeritatea spartană a dacilor, „cei mai viteji și mai drepți dintre traci” după Herodot. După cum va fi neîncetat apreciată limpezimea gândirii, noblețea stilului, clasicismul structural al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, București, 1911; Idei și forme istorice, București, 1920; ed. îngr. și pref. Al. Zub, București, 2003; Memoriale, București, 1923; ed. îngr. și pref. Ion Vartic, Cluj, 1973; ed. îngr. și pref. Al. Zub, București, 2001; Getica. O protoistorie a Daciei, București, 1926; ed. îngr. și postfață Radu Florescu, București, 1982; Dacia. Civilizațiile străvechi din regiunile carpato-dunărene, tr. Radu Vulpe, București, 1937; Corespondență și acte, îngr. și introd. Al. Zub, București, 1973; Scrieri, îngr. și introd. Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
Brăila, 1937; Arghezi, Scrieri, XXVII, 321-323; Călinescu, Ist. lit. (1941), 862-864, Ist. lit. (1982), 949-951; Ion Zamfirescu, Spiritualități românești, București, 1941, 167-179; Ion Zamfirescu, Destinul personalității, București, 1942, 143-151; Al. Dima, Gândirea românească în estetică, Sibiu, 1943, 54-62; Lucian Blaga, „Getica”, „Saeculum”, 1943, 4; Vasile Pârvan. Biobibliografie, București, 1957; Tudor Vianu, Jurnal, București, 1961, 31-36; Dan Botta, Scrieri, IV, București, 1968, 90-98; Dimitrie Gusti, Opere, II, București, 1969, 350-356; Emil Manu, Vasile Pârvan, scriitor și filosof al culturii, LL, 1969, 59-70
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
și anumiți autori moderni observă în privința cărților I și III ale Epidemiilor, că par a fi scrise de Hippocrat într-o „greacă tracică“, deși în Corpusul hippocratic nu se află nici o referire la tradițiile tracilor. Și istoricul Vasile Pârvan în Getica subliniază înscrierea unor plante cu denumirea lor tracică. Se poate afirma că medicina dacică nu era reductibilă la terapia prin plante, produse animale, minerale, balneoterapie, incantații, ci în același timp dacii practicau chirurgia. O importanță majoră privind chirurgia dacică, o
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
generații de zei cu atribuții diferite. În mitologia românească, a strămoșilor noștri geto-daci, zeița Bendis personifică luna, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este venerat Zamolxis, zeu traco-get, sclavul lui Pytagora, după unii, rege al dacilor, după alții, daimon getic. Odată cu procesul creștinării, în secolul I, modul mitic de gândire teogonică, cosmogonică și antropogonică este puternic marcat de învățătura iudeo-creștină. Prin urmare, miturile ca realități culturale complexe, indiferent de spațiu geografic de exprimare, de factură spirituală, oferă răspunsuri la întrebări
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu a fost dintotdeauna astfel. La finele Erei Terțiare și începutul celei actuale (Cuaternar), în urmă cu 1,85 milioane de ani, Carpații răsăreau din apele salmastre ale unei mări ce umplea atât depresiunea dintre Carpații Meridionali și Balcani, Depresiunea Getică, dar și pe cea Panonică, ce trimitea un fel de golf în interiorul lanțului carpatic. Cu începutul Cuaternarului, care înseamnă pentru acest spațiu începutul unei succesiuni de glaciații și interglaciații (Pleistocenul) și totodată apariția omului (Paleoliticul), marea din Depresiunea Getică începe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Depresiunea Getică, dar și pe cea Panonică, ce trimitea un fel de golf în interiorul lanțului carpatic. Cu începutul Cuaternarului, care înseamnă pentru acest spațiu începutul unei succesiuni de glaciații și interglaciații (Pleistocenul) și totodată apariția omului (Paleoliticul), marea din Depresiunea Getică începe a se retrage către răsărit, către actuala cuvetă a Mării Negre. Dintr-un fost golf al acestei mări, aflat la legătura dintre cele două lanțuri muntoase - Carpații și Balcanii - și care corespunde azi cu Defileul Porților de Fier, pornește către
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe urma mării ce se retrăgea, un curs de apă. La început modest, firav, lua amploare în înaintarea sa și primea apele râurilor ce coborau de o parte și de alta, din Carpați și Balcani. Acest colector de pe fundul Depresiunii Getice era viitorul curs al Dunării Inferioare, care, prin eroziunea regresivă, reușește la un moment dat să străpungă muntele din care izvorâse și să capteze astfel apele marelui lac panonic, pentru ca, prin cursul său dintr-o dată amplificat, să-l dreneze treptat
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și cele de pe versantul vestic al Carpaților Apuseni. Pe măsura golirii lacului panonic, se conturează în urma lui cursul superior de azi al Dunării, care se va racorda în final, în Defileu, cursului Dunării Inferioare. În timp ce fundul marii Depresiuni Carpato-Balcanice, Depresiunea Getică, se colmata cu pietrișurile și nisipurile rostogolite de apele coborând din munți, pe interfluviile de câmpie ce răsăreau treptat de sub ape, se depunea loessul spulberat eolian din albiile acestor ape. Această depunere se realiza în perioadele reci, cu luncile uscate
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fluviului, cât și creșterea pantei acestuia, deci o creștere a vitezei de scurgere, prin coborârea nivelului de bază al mării colectoare. Ambele cauze au putut acționa simultan. Coborârea nivelului de bază se datora retragerii continue spre răsărit a marelui lac Getic dintre Carpați și Balcani, dar, cel puțin pentru ultimele faze glaciare, și creșterii intensității lor; faza Würm3 coborând nivelul Mării Negre cu peste două sute de metri față de actual. Delta este o formațiune hidrografică destul de recentă, în raport cu vârsta Dunării Inferioare, care are
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dat de către daci Dunării pe cursul său din Câmpia Panonică, cu sensul de "cel ce dă nori". Descriind restaurările justiniene de pe Dunăre, Procopius (sec. VI) arată și starea podului de la Drobeta. O descriere a Dunării: izvoare, lungime, afluenți, găsim în "Getica" lui Iordanes (mijlocul sec. VI). În secolele XI-XII, Anna Comnena, în "Alexiada" închinată lui Alexios I Comnenul, vorbește despre valahii de pe ambele maluri ale Dunării, făcând oficiul de călăuză pentru trecerea acesteia. Într-o geografie în versuri din secolul XIII
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
marele arheolog Ion Nestor, creatorul școlii de arheologie medievală din țara noastră, care mi-a fost conducător de doctorat. Din anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpatodanubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
obște. Și totuși, numărul mare al râșnițelor de mână din neolitic, ca și acelea asemănătoare, folosite în epoca metalelor (bronz și fier), piesele din rocă conglomerat ce vor lua aspectul primelor pietre de moară de mai târziu, deci acele râșnițe getice și din perioada daco-romană, ca și menționarea documentară a numeroaselor vaduri de moară, precum și a morilor medievale și după, de pe teritoriul comunei Umbrărești, toate acestea îndrituiesc pe cercetătorul trecutului din zonă să accepte mai vechea aserțiune și anume aceea că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Podișul Sucevei și subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice și subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podișul Bârladului. Cele mai mari suprafețe cu păiuș stepic sunt în Podișul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic și în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite. Solurile pe care se extind aceste pajiști sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele și solurile cernoziomoide. Vegetația are în componență numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare, cum ar fi scaieți, pelin și specii toxice, ca: alior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
riscului erozional determinat variază de la 24,9 m^3/ha/an în Depresiunea Transilvaniei la 39,4 m^3/ha/an în Podișul Central Moldovenesc și atinge cel mai mare grad de 55,9 m^3/ha/an în Podișul Getic. - deprecierea puternică a nivelului de elemente nutritive din sol datorită declinului bunelor practici agricole tradiționale în ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor organice; - până la retrocedarea/privatizarea terenurilor agricole, pe aproximativ o treime din totalul amplasamentelor amenințate de eroziune, s-au efectuat lucrări de protecție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260483_a_261812]
-
Comuna Ciugud, satul Teleac Alba d)2. Fortificație Comuna Sântana, satul Sântana Arad d)3. Fortificație (în punctul Comuna Mihai Eminescu, Botoșani "Dealul Bobeica") statul Stâncești d)4. Fortificație (stațiune Orașul Babadag Tulcea eponimă pentru cultura Babadag) d)5. Așezare getică Orașul Babadag Tulcea d)6. Fortificație romană Orașul Babadag Tulcea d)7. Fortificație Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea hallstattiană (în punctul "Piatra lui Sava") d)8. Cetate getică (în Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea punctul "Cetățuia") d)9. Fortificație Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Fortificație (stațiune Orașul Babadag Tulcea eponimă pentru cultura Babadag) d)5. Așezare getică Orașul Babadag Tulcea d)6. Fortificație romană Orașul Babadag Tulcea d)7. Fortificație Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea hallstattiană (în punctul "Piatra lui Sava") d)8. Cetate getică (în Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea punctul "Cetățuia") d)9. Fortificație Comuna Beidaud, satul Beidaud Tulcea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── e) Fortificații dacice ───────────────────────────────��─────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── e)1. Fortificație dacică Comuna Săsciori, satul Căpâlna Alba (în punctul "La Cetate") e)2. Fortificație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
6. Fortificație dacică, zona Comuna Ormeniș, satul Augustin Brașov sanctuarelor e)7. Davă dacică (în punctul Comuna Vernești, satul Cârlomănești Buzău "Cetățuie") e)8. Cetate și așezare dacică Comuna Pojejena, satul Divici Caraș- (în punctul "Grad") Severin e)9. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Valea lui Voicu") e)10. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Vadul Vacilor") e)11. Fortificație dacică cu Comuna Sânzieni, satul Cașinu Mic Covasna ziduri din piatră (în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
punctul Comuna Vernești, satul Cârlomănești Buzău "Cetățuie") e)8. Cetate și așezare dacică Comuna Pojejena, satul Divici Caraș- (în punctul "Grad") Severin e)9. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Valea lui Voicu") e)10. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Vadul Vacilor") e)11. Fortificație dacică cu Comuna Sânzieni, satul Cașinu Mic Covasna ziduri din piatră (în punctul "Verele") e)12. Fortificație dacică cu Orașul Covasna Covasna 3 terase împrejmuite cu ziduri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală (în punctul "Câmpul morților") e)32. Cetate getică Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea e)33. Cetate traco-getică Comuna Arsura, satul Arsura Vaslui (în punctul "Cetățuia Mogoșești") e)34. Cetate traco-getică Comuna Bunești-Averești, satul Bunești Vaslui (în punctul "Dealul Bobului") e)35. Buridava antică, Orașul Ocnele Mari, localitatea Ocnița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană Sucidava Comuna Lipnița, satul Izvoarele Constanța g)15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea Dinogetia; așezarea civilă de pe insulă; cetate medievală (în punctul "Bisericuța") g)24. Cetatea romană Noviodunum, Orașul Isaccea Tulcea așezare getică, așezare medievală (în punctul "La Pontonul Vechi") g)25. Cetatea romană Salsovia Comuna Mahmudia, satul Mahmudia Tulcea g)26. Cetatea Halmyris Comuna Murighiol, satul Murighiol Tulcea g)27. Cetatea Zaporojeni Comuna Murighiol, Tulcea satul Dunavățu de Jos g)28. Cetatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
medievale (în punctele "La Siliște", "Rulă", "La Puțul lui Buroiu") k)5. Așezări și necropole Comuna Brăteiu, satul Brăteiu Sibiu k)6. Vestigii arheologice Comuna Poienești, satul Poienești Vaslui din diverse epoci: așezare de tip "Cucuteni A", necropolă bastarnică; necropolă getică; necropolă carpică: morminte sarmatice și așezare de tip �� "Sântana de Mureș - Cerneahov" (în punctul "Dealul Teilor") ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── II. UNITĂȚI ADMINISTRATIV-TERITORIALE CU CONCENTRARE FOARTE MARE A PATRIMONIULUI CONSTRUIT CU VALOARE CULTURALĂ DE INTERES NAȚIONAL ─��───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Județul Unitatea administrativ-teritorială ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ALBA Municipii Alba Iulia, Aiud
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]