1,462 matches
-
Țara Moților, Lăpușul de Sus, Bihor, Valea Almăjului și în județul Năsăud. Volumul postum Folclor românesc (1987) cuprinde creații populare din Banat, Transilvania (cele mai multe), Moldova, Muntenia și Oltenia, culese între anii 1930 și 1968: doine și cântece, strigături, balade, povestiri-relatări, ghicitori, colinde, cântece și obiceiuri de nuntă, bocete și obiceiuri la înmormântare, descântece, folclorul copiilor. A alcătuit o temeinică ediție critică a studiilor de folcloristică ale lui D. Caracostea. SCRIERI: Ovid Densusianu filolog, București, 1939; Mocanii în Dobrogea, București, 1946. Culegeri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
Buzdugan. Proză semnează Ion Agârbiceanu (Rătăcire, 1935), Victor Eftimiu, Septimiu Popa, Ioan I. Olteanu, Gheorghe Subu, Teodor V. Păcățian, Mihail Lungianu, Octavian Prie ș.a. Revista mai cuprinde poezii populare, articole politice și istorice, amintiri, însemnări de călătorie, anecdote, curiozități, strigături, ghicitori. Alți colaboratori: Ion Gorcea, Petru Domșa, Vespasian Sârbu, Simeon Jebeleanu, Gabriel Țepelea, Iosif E. Naghiu, Iosif Covaci, Trandafir Rahotă, Ionel Bulboacă, Victor I. Oprișiu, Ilie Topârceanu. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286018_a_287347]
-
minți chiar în față ! Jur pe ce-am mai sfânt că nu știu ce Dumnezeu era ieri scris pe pereții de la Grand... — Ce putea să scrie, nu e greu de ghicit oricum, ia folosește-ți mintea. — Zi- mi, omule, ce scria, facem ghicitori ? Și calmează-te, lasă-mă să-ți iau un vin, să te mai domolești. N-am nevoie, n-auzi ? — Ce scria, domnule, așa important ? — Păi, ce putea să scrie ? Mare, frumos, cu vopsea roșie, că aici se cântă melodii de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
deprinderilor de a citi și scrie în limba română. Astfel, cerem elevilor să-și alcătuiască propriul abecedar și, pentru aceasta, pregătim fișe cu litere la care se văd numai contururile, ce urmează să fie colorate. La care se adaugă o ghicitoare despre un lucru al cărui denumire să înceapă cu sunetul dat. Fișele, astfel pregătite, se lipesc pe filele unui caiet de desen sau a unui caiet cu foaie velină, existent în comerț. Tot pe această pagină se mai pot adăuga
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Păcală și Tândală, Tatăl și cei zece feciori; Octav Pancu-Iași: Iedul cu trei capre; Mihail Sadoveanu: Dumbrava minunată, Făt-Frumos Măzărean,Un om năcăjit; Ioan Slavici: Spaima zmeilor, Doi frați cu stea în frunte; Ionel Teodoreanu: Ulița copilăriei; G. Dem Teodorescu: Ghicitori; George Topârceanu: Rapsodii de toamnă, Rapsodii de primăvară, Balada unui greier mic, Acceleratul, Câți ca voi!, Bivolul și coțofana, Boierul și argatul, Leul deghizat; Alexandru Vlahuță: România pitorească; 53 Balade populare: Miorița, Meșterul Manole. DE LA CONCRET LA ABSTRACT Trecerea de la
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
cea reflectată: copilul a rostit întâi cuvinte, propoziții odată cu logopatul și apoi încă o dată singur, după logoped. După consolidarea rezultatelor obținute s-a trecut la forme din ce în ce mai complicate de vorbire reflectată: propoziții simple, complicate, fraze, repetarea după logoped a unor ghicitori scurte, proverbe. c) Etapa de vorbire ritmică. S-au folosit acele procedee care au determinat copilul să adopte intonația și ritmul normal în vorbire. S-a continuat cu exercițiile de gimnastică respiratorie, exerciții ritmice la care s-au adăugat exercițiile
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
explicarea unui mare număr de termeni regionali. Cea de a doua intenționează o abordare a morfologiei și esteticii folclorului din zona de vest a țării, cu referiri la principalele direcții tematice și cu prezentarea aplicată a două specii, balada și ghicitorile. Rezultatul acestor constante preocupări pentru folclorul din Banat este de redusă valoare științifică, C. dovedindu-se mai degrabă un entuziast și mai puțin un cercetător informat și dotat cu spirit de discernământ. Un alt studiu, declarat de estetică literară, Câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă, București, 1926; Tălmăciri din liricii germani contemporani, Timișoara, 1926. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 518; Al. Bran-Lemeni, „Astrale”, „Năzuința” (Brașov), 1931, 3-6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
să ne recontopim ca un singur tot, un tot care n-ar fi trebuit să fie niciodată divizat. De ce m-ai părăsit, Hartley, de ce-ai fugit? — Nu știu, nu mai țin minte... — Trebuie să-ți amintești. E ca o ghicitoare. Trebuie să-ți amintești. — Nu pot, nu pot... — Hartley, trebuie să poți. Spuneai că n-am să-ți fiu credincios. Asta a fost motivul? Nu se poate să fi gândit așa ceva, știai foarte bine cât te iubeam. — Ai plecat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
timp, întreaga presă, televiziunea și toate „Mediile” de informare ne inundă cu reportaje și amănunte despre divorțul Doamnei Columbeanu și divorțul cântărețului Pepe (și al total neimportantei Oana Zăvoranu), cu un potop de amănunte scabroase despre soacrele lor, despre amante, ghicitoare și vrăjitoare, ajutați de avocați necinstiți și funcționari cumpărați. Orice prostie rostită de Monica Columbeanu e preluată ca titlu în prima pagină a marilor cotidiene. Partea sinistră este însă că masa de cetățeni se lasă invadată și acaparată de avalanșa
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Muzica) pledează, printr-o descriere tehnică amănunțită, în favoarea organizării în școli a colecțiilor mineralogice, a insectarelor, ierbarelor, mulajelor de animale sălbatice etc., ca și pentru înființarea unor coruri la căminele culturale. Apare și material folcloric cules din Basarabia - cântece, proverbe, ghicitori, însoțite de îndemnul de a se indica „din ce sat și de la cine sunt auzite”. Personalitatea tutelară a lui N. Iorga - ale cărui cugetări revista le presară printre texte - ocupă spații largi cu ocazia sărbătoririi a șaizeci de ani de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
bâlciul, în luna august. Nu-ți vine să crezi. Mașini, oameni și copii, motociclete, biciclete merg spre bâlci. Muzica se aude de departe. Bâlciul e un fel de carnaval fără măști. Pepeni de vânzare, vată de zahăr ars, papagali multicolori ghicitori de soartă, limba soacrei, gornițe pentru copii, scamatori. Un du te vino amețitor. Prin fața ochilor mei trece doar un camion gol, hodorogit spre marginea orașului; dincolo de cartierul unde se instalează de obicei bâlciul. Pescarul unui singur peștișor cât palma unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
celorlalți animatori, care se aflau doar la zece cincisprezece metri unii de alții. La unele spectacole, biletul de intrare costa după numărul de spectatori. Dacă erau puțini, pentru ca reprezentația să aibă loc totuși, biletul se ieftinea. Eu îndrăgeam și papagalii ghicitori ce trăgeau cu ciocul bilețelul pe care îți era scris viitorul. Pe fiecare din acele hârtii scria că vei trăi șaptezeci optzeci de ani. Chiar și numai atât te făcea să privești cu simpatie spre papagal și proprietarul lui. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ordine intonând cântecul “Bună dimineață” de T.Munteanu și se vor așeza pe scaunele. 2. Introducerea în activitate și captare a atenției -Educatoarea prezintă copiilor “Zână primăvară” și o întreabă ce bucurie va aduce pe pamant? Aceasta răspunde printr-o ghicitoare: „Zăpadă s-a topit, Ghiocelul a răsărit, Pomul a înmugurit. Ce anotimp a sosit?” (ARAVAMIRP) Exercițiu Orală 3. Anunțarea temei și desfășurarea activității -Astăzi la activitatea muzicală vom repeta cântecul “Primăvară” și în partea a II-a a activității vom
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
id="(410, p. 127)"/>. Astfel de credințe și legende populare românești par să depășească banala perspectivă etică, apropiindu-se de una teologică. Crâșma devine un spațiu al păcatului, un templu demonic În care Îngerul nu poate pătrunde. Cum spune o ghicitoare românească, cârciuma este „Casa Dracului, În mijlocul satului” <endnote id="(162, p. 165 ; 639, p. 126)"/>. La Începutul secolului al XVII-lea, pentru cronicarul-teolog Matei al Mirelor, „beția este mama tuturor relelor, mulțimea păcatelor o au drept tată”. Pamfletul său teologic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ovreiul e al Dracului” <endnote id="(3, p. 61)"/>, „Neamul jidovesc,/ Îndrăcit și diavolesc” <endnote id="(16, p. 1462)"/>, iar „piele de drac” este denumirea populară a stofei din care era făcut anteriul negru al evreului <endnote id="(366)"/> ; sau ghicitori : „Joacă dracu’ pe părete,/ Cu jidoavca de ureche” (= umbra ; <endnote id="cf. 38, p. 380)"/> ; sau Înjurături : „Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mirate. Rîde, arătîndu-și toți dinții puternici și tineri și cu un gest brusc, îmi apucă mîna stîngă și o întoarce cu palma în sus. Rîd și eu, retrăgîndu-mi mîna. La ce mi-ar folosi să-mi citească-n palmă o ghicitoare al cărui grai nu-l cunosc? Femeia își unduiește supărată șoldurile pline și se întoarce în umbra căruței, așteptînd să-i pice vreun client de pe propriile-i meleaguri. La ora 7 se deschid tarabele cu dulciuri și cele cu țesături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și ajur pe pânză de borangic pentru ii, fie să croșeteze sau să facă dantele, fie să toarcă lână, fuior de cânepă sau in. Lucrul devenea mai spornic și mai plăcut pe fondul cântecelor îngânate în grup sau solo, al ghicitorilor, snoavelor sau povestirilor spuse cu meșteșug și har de băieți. Reprizele de dans, susținute de melodiile în vogă produse de un patefon răgușit întregeau buna dispoziție și farmecul șezătorilor. Băieții mai îndrăzneți și cu intenții de a pune capăt holteirii
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
răchie, Tu bagi lumea-n pușcărie Și pui Țării grea porție. Blestemată ești răchie Că Irod tot în beție S-a jurat cu nebunie... Căutate trebuie să fi fost paginile literare și vesele, apărute cu regularitate, conținând proză, poezie, anecdote, ghicitori, strigături, fotografii de tot felul. Întruna din ele, pe lângă Legenda mănăstirii Putna, snoave, poezii populare, proverbe, este publicat un medalion despre „Un covor interesant” dăruit acum 100 de ani Bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava de soția clucerului Iordache
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
V. Hutan, T. Robeanu, Constantin Berariu, Nicu Dracinschi, Taniu Dracinschi, Radu Sbiera, C. Morariu, Constantin Sasu ș.a. Mai semnau materiale: T. Balan, V. Marmeliuc, Nicolae Costea, Vasile Grecu, Dimitrie Dan, Iracle Porumbescu, I. E.Torouțiu, I. Dominte. Erau prezente rubricile: Haz, Ghicitori, Frângurele, Folclor, Sfaturi, Ilustrații (Ștefan Popescu - peisaj), reproduceri (Vifor de Al. Vlahuță), traduceri etc. Dar iată, spre aducere aminte, textul lui Vasile Alecsandri la Imnul Regal: „Trăiască regele / În pace și onor, / De țară iubitor / Șiapărător de țară! / Fie Domn
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sfaturi pentru copii, mame și pentru prevenirea îmbolnăvirilor, sfaturi casnice, leacuri de casă și folosirea plantelor medicinale, vrăjiturile sau crezurile băbești, cum este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul, ghicitori, chiuituri, bocete - toate în Almanahul Poporului de Ierimia Nichita, Cernăuți, adunate și redate. * Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească, Buda, 1836-1837, apoi la București, 18391858, tipărit la Zaharia Carcalechi, „editorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Onciul și Vasile Marcu, text și foto, urări la nunțile țărănești în Bucovina - culese de Valerian Dugan Opaiț, proză, semnată de Andreiu Rădulescu, M. Stroescu, Nicolai Corabașiu, Ioan S. Ionescu, Maria Cioban, I. Popa, I. Igel. Urmau: vorbe înțelepte, ghicitori, glume, sfaturi, mersul trenurilor, sfatul medicului și a ...bunicii, reclamă comercială. Călindariul pe anul ordinar 1906 era redactat și editat de Eugeniu Neșciuc, anul XIX, Cernăuți, 1905, la Societatea Tipografică Bucovineană. * Calendarul școalei Române 1905-1906 Calendarul școalei Române 1905-1906 * Calendarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gospodarului”; Chiot către cei cu plugul (Poezie) de Vasile Militaru; „Mărțișor” din colecția P. Jitariu; „Ion Creangă”; „Amintiri din copilărie” de I. Creangă; „Mărgărit bețivul” de Jean Bart; „Cântec” (poezie populară); „Clește ține-l, ciocan dă-i” de Leca Morariu; Ghicitori; „Frunză verde peliniță (melodie populară) din colecția Alexandru Voevidca; „Sempacă doi dușmani” de I. Agârbiceanu; „Însemnări relative la comuna Sucevița, județul Rădăuți” de T. Sireteanu; „Deale lui Nastratin Hogea” culegeri de Emil Boca; „Cea mai bună vacă de lapte din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
era redactată de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, adus de la TribunaSibiu și de Vasile Marco - redactor responsabil. Sau tipărit 8 numere, la intervale diferite de timp, foaia fiind destinată sătenilor și avea o problematică diversă: rubrici cu povețe economice, mărunțișuri și ghicitori, Calendarul perioadei, Literatură cultă și populară - parte din ea selectată din periodicele transilvaniene, de la Iași sau de la București. Erau prezenți autorii: Ion Creangă, I. Slavici, N. Gane, I.Pop Reteganul, George Coșbuc, D. Stăncescu, Th.D. Speranția, dar venea și C.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine, chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri, credințe precum și orice se referă la viața săteanului. Întrucât ne permite spațiul restrâns al revistei noastre, putem publica și noi în „Foița” material folcloric original, care nu a fost redat după scrieri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]