707 matches
-
rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp roșu, se află un mistreț de aur, în alergare. În vârful scutului, în câmp albastru, se află două crengi de stejar în săritoare, fiecare având câte 4 ghinde, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Mistrețul și crengile de stejar reprezintă bogăția cinegetică și silvică a zonei. Brâul undat reprezintă râul Timiș, care străbate localitatea. Coroana
HOTĂRÂRE nr. 498 din 17 iulie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Chevereşi Mare şi Săcălaz, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253862_a_255191]
-
2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Priboieni, județul Argeș Descrierea stemei Stema comunei Priboieni, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu bordură roșie, încărcată cu 8 ghinde de aur, dispuse în mod egal. În centrul scutului, în câmp albastru, se află o roată de căruță cu 8 spițe de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Roata
HOTĂRÂRE nr. 594 din 14 august 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Bogaţi, Priboieni şi Râca, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254481_a_255810]
-
albastru, se află o roată de căruță cu 8 spițe de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Roata de căruță reprezintă una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, rotăria. Ghindele reprezintă pădurile de stejar din zonă, iar numărul lor indică numărul satelor care alcătuiesc comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate
HOTĂRÂRE nr. 594 din 14 august 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Bogaţi, Priboieni şi Râca, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254481_a_255810]
-
de aur, cu capul spre dreapta, ciocul și ghearele roșii, aripile deschise, ținând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, roșu, cu un stejar natural, cu ghinde de aur, smuls, acostat de două chei afrontate, de același metal; cu un șef albastru, încărcat cu un bezant de argint, acostat de patru ace de ceasornic acolate, de același metal, două la dreapta și două la stânga. În exergă, între
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250511_a_251840]
-
ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei se află un alt scut albastru, cu un cerc de argint, având în interior un grifon, de același metal, limbat și armat roșu, ținând cu laba dreaptă anterioară un stejar natural, smuls, cu ghinde de aur și cu paisprezece rădăcini. În laba stângă poartă un scut de dimensiuni mai mici, argintiu, încărcat cu trei căpriori negri; cu șef albastru, încărcat cu o cheie de aur. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250511_a_251840]
-
alternând roșu-negru, pe opt coloane și nouă rânduri; 2) pe aur, o balanță albastră, cu talgerele în echilibru; 3) pe albastru, un leu rampant, de aur, aprins și armat roșu, ținând cu labele anterioare un stejar smuls, natural, verde, cu ghinde de același metal. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA DE INVESTIGAȚII CRIMINALE * I.G.P.R. Semnificația elementelor însumate: a) tabla de șah, cu carouri alternând roșu-negru - investigare și cercetare
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250511_a_251840]
-
smuls, iar în cartierul 2, din stânga, o tablă de șah, cu pătrate care alternează roșu și negru, pe două coloane și cinci rânduri, peste care broșează un șarpe de argint. Scutul, așezat cu vârful pe două ramuri de stejar, cu ghinde, de aur, care se încrucișează în săritoare, în partea de jos, are ca suporți doi lei de aur, limbați, aprinși și armați roșu, afrontați, susținând cu labele anterioare scutul, cu cele posterioare stând pe aceleași ramuri. În exergă, între două
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250511_a_251840]
-
aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe albastru, un corb negru ținând în cioc un inel de aur, cu piatră roșie și stând pe o ramură de stejar verde, cu ghinde de aur și poziționată în bandă. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250511_a_251840]
-
cuprins: "1968", coloana 5 va avea următorul cuprins: "3853453,27", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 700, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Ghindei", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1981", coloana 5 va avea următorul cuprins: "1334892,47", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 701, coloana 2
HOTĂRÂRE nr. 150 din 10 aprilie 2013 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Braşov, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250643_a_251972]
-
de un brâu undat, având partea superioară despicată. În partea superioară, în câmp albastru, se află un măr cu două frunze, de aur. În partea superioară, în câmp roșu, se află o crenguță de stejar cu o frunză și două ghinde de aur. În vârful scutului, în câmp verde, se află o oaie de argint, păscând spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Mărul și crenguța de stejar simbolizează bogăția
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 aprilie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Mărişelu şi Şanţ, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251190_a_252519]
-
de argint. În partea superioară, în mijloc, în câmp roșu, se află un turn de biserică ortodoxă de argint, cu acoperiș în două ape. În partea superioară, în câmp albastru, se află câte o frunză de stejar verde cu două ghinde de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o privighetoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Turnul de biserică sugerează vechea și constanta credință ortodoxă a locuitorilor. Frunzele
HOTĂRÂRE nr. 200 din 23 aprilie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Alma, Apoldu de Jos, Bârghiş, Hoghilag, Jina, Ludoş, Micăsasa, Porumbacu de Jos, Sadu, Tilişca şi Turnu Roşu, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251197_a_252526]
-
1.5, stema comunei Jina se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp auriu, se află un brad verde. În partea superioară, în câmp albastru, se află două frunze de stejar cu o ghindă, de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află un cap de berbec de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bradul și frunzele de stejar simbolizează bogăția silvică
HOTĂRÂRE nr. 200 din 23 aprilie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Alma, Apoldu de Jos, Bârghiş, Hoghilag, Jina, Ludoş, Micăsasa, Porumbacu de Jos, Sadu, Tilişca şi Turnu Roşu, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251197_a_252526]
-
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dreapta, în câmp roșu, se află un ciocan negru de argint și o nicovală de argint, armate cu negru. În stânga, în câmp albastru, se află o creangă cu două frunze și două ghinde de stejar armate cu negru, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ciocanul cu nicovală reprezintă una din ocupațiile locuitorilor, aceea de fierar, care a fost practicată din
HOTĂRÂRE nr. 436 din 4 iulie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Hopârta şi Horea, judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253065_a_254394]
-
murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ciocanul cu nicovală reprezintă una din ocupațiile locuitorilor, aceea de fierar, care a fost practicată din cele mai vechi timpuri, aducându-le faima de buni meseriași. Ramura cu frunze și ghinde reprezintă bogăția silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Horea, județul Alba Descrierea stemei Potrivit anexei
HOTĂRÂRE nr. 436 din 4 iulie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Hopârta şi Horea, judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253065_a_254394]
-
stemei Stema comunei Ciorogârla, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află o crenguță de stejar cu două frunze deasupra și două ghinde îngemănate dedesubt, totul de aur. În partea inferioară, din vârful scutului iese o treime dintr-o biserică de aur, din care se văd fațada cu pridvor, susținut de patru stâlpi terminați cu arcade, precum și partea de sus din ancadramentul ușii
HOTĂRÂRE nr. 669 din 19 august 2015 privind aprobarea stemei comunei Ciorogârla, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264486_a_265815]
-
cruce treflată, cu câte trei brațe orizontale. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ramura de stejar reprezintă bogăția silvică a zonei, făcând referire la foștii Codri ai Vlăsiei, iar numărul ghindelor și frunzelor indică numărul satelor componente ale comunei. Brâul undat face referire la râul care străbate localitatea și care îi dă numele. Biserica simbolizează mănăstirea Samurcășești, numită de localnici și biserica cu trei altare, construită în anul 1808 de vornicul
HOTĂRÂRE nr. 669 din 19 august 2015 privind aprobarea stemei comunei Ciorogârla, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264486_a_265815]
-
ale stemei comunei Curtești, județul Botoșani Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Curtești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În câmpul superior, pe fond de argint, se află un stejar cu frunzele și ghindele de culoare verde, pe trunchiul căruia broșează o cruce treflată de aur. În câmpul inferior, pe fond albastru, se află un păun de aur, conturnat, cu coada desfăcută. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 273 din 9 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Corni, Curteşti, Răuseni, Truşeşti şi Ungureni, judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261025_a_262354]
-
broșează o cruce treflată de aur. În câmpul inferior, pe fond albastru, se află un păun de aur, conturnat, cu coada desfăcută. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Stejarul cu ghinde și crucea treflată amintesc de legenda întemeierii Mănăstirii Agafton, lăcaș de cult, situat în această zonă. Păunul face trimitere la etimologia denumirii comunei, precum și la vechea denumire a localității, Curtea Doamnei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
HOTĂRÂRE nr. 273 din 9 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Corni, Curteşti, Răuseni, Truşeşti şi Ungureni, judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261025_a_262354]
-
însumate ale stemei comunei Brănești, județul Ilfov Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Brănești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În șef, în câmp argintiu, se află un stejar dezrădăcinat cu frunze și ghinde, de culoare verde. În partea inferioară, câmpul central albastru este partiționat în vârf de țeapă cu un câmp verde. În câmp albastru, în dreapta sus, se află un cuc stând pe o creangă, văzut din profil, cu un clopoțel la gât
HOTĂRÂRE nr. 295 din 16 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Brăneşti şi Clinceni, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261027_a_262356]
-
județul Vâlcea Descrierea stemei Stema comunei Golești, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de argint, se află o ramură de stejar cu cinci frunze și șapte ghinde, încrucișată, în partea de jos, în săritoare, cu o ramură de măr cu zece frunze și patru mere roșii. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o biserică de argint, văzută din față, la baza căreia se află scara
HOTĂRÂRE nr. 826 din 30 septembrie 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Goleşti, Mihăeşti şi Vaideeni, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265601_a_266930]
-
și surmontat de o cruce. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Ramura de stejar reprezintă bogăția silvică a zonei. Ramura de măr reprezintă una dintre ocupațiile de bază, pomicultura. Numărul ghindelor și al merelor indică numărul satelor componente ale comunei. Biserica simbolizează lăcașele de cult de pe raza localității, unele declarate monumente istorice. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei
HOTĂRÂRE nr. 826 din 30 septembrie 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Goleşti, Mihăeşti şi Vaideeni, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265601_a_266930]
-
negru, cu trei turnuri, cu acoperiș conic și având o poartă ajurată negru, în cartierul 3, pe albastru, un corb negru ținând în cioc un inel de aur, cu piatră roșie și stând pe o ramură de stejar verde, cu ghinde de aur, în cartierul 4, pe roșu, un legionar roman, redat în picioare și din față, cu capul 3/4 spre senestra, ținând în mâna dreaptă scutul cu inițialele VRR ce provin de la deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA (VIRTUTEA ROMANĂ REÎNVIATĂ
ORDIN nr. 6 din 19 ianuarie 2016 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268736_a_270065]
-
de aur, cu capul spre dreapta, ciocul și ghearele roșii, aripile deschise, ținând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, roșu, cu un stejar natural, cu ghinde de aur, smuls, acostat de două chei afrontate, de același metal; cu un șef albastru, încărcat cu un bezant de argint, acostat de patru ace de ceasornic acolate, de același metal, două la dreapta și două la stânga. În exergă, între
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279323_a_280652]
-
de măslin verde. Pe pieptul acvilei se află un alt scut albastru, cu un cerc de argint, având în interior un grifon, de acela��i metal, limbat și armat roșu, ținând cu laba dreaptă anterioară un stejar natural, smuls, cu ghinde de aur și cu paisprezece rădăcini. În laba stângă poartă un scut de dimensiuni mai mici, argintiu, încărcat cu trei căpriori negri; cu șef albastru, încărcat cu o cheie de aur. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279323_a_280652]
-
alternând roșu-negru, pe opt coloane și nouă rânduri; 2) pe aur, o balanță albastră, cu talgerele în echilibru; 3) pe albastru, un leu rampant, de aur, aprins și armat roșu, ținând cu labele anterioare un stejar smuls, natural, verde, cu ghinde de același metal. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA DE INVESTIGAȚII CRIMINALE * I.G.P.R. Semnificația elementelor însumate: a) tabla de șah, cu carouri alternând roșu-negru - investigare și cercetare
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279323_a_280652]