KorAP: Find »[drukola/base=gilbert & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...72 >

1,784 matches

Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497

a virtù la Machiavelli rămâne cea a lui J. H. Withfield, Machiavelli, 1946, rpt., New York, 1966, pp. 97-105; și Neal Wood, "Machiavelli's Concept of Virtù Reconsidered", în Political Studies, 15 (1967), pp. 159-172. 35 Pentru context, vezi Allan H. Gilbert, Machiavelli's "Prince" and Its Forerunners: The Prince aș a Typical Book "De regimine Principum", Durham, N.C., 1938; Felix Gilbert, "Florentine Political Assumptions în the Period of Savonarola and Soderini", Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, 20, 1957, pp.

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Wood, "Machiavelli's Concept of Virtù Reconsidered", în Political Studies, 15 (1967), pp. 159-172. 35 Pentru context, vezi Allan H. Gilbert, Machiavelli's "Prince" and Its Forerunners: The Prince aș a Typical Book "De regimine Principum", Durham, N.C., 1938; Felix Gilbert, "Florentine Political Assumptions în the Period of Savonarola and Soderini", Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, 20, 1957, pp. 187-214; Federico Chabod, "Alcuni questioni di terminologia: 'stato', 'nazione', 'patria' nel linguaggio del Cinquecento", în ale sale Scritti sul Rinascimento

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
1988, pp. 100-113. Fredi Chiappelli, Studi sul linguaggio del Machiavelli, Florența, 1952, prin concepție da puțină atenție uzajului contemporan ceea ce, paradoxal, uneori face studiul său cu atat mai util. 36 Cf. descrierii respingerii de către Machiavelli a listei virtuților din Felix Gilbert, "The Humanist Concept of the Prince and The Prince of Machiavelli", în History: Choice and Commitment, Cambridge, Mass., 1977, pp. 91-114, îndeosebi ÎI sq. 37 O poziție avansată de Ernst Cassirer, The Myth of the State, New Haven, 1946, pp.

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
ale lui Stalin 4 Alistair McAlpine, The New Machiavelli: The Art of Politics în Business, Wiley, New York, 1998. 5 Garrett Mattingly, "Machiavelli's Prince: Political Science on Political Satire?", în The American Scholar, 27 (1958), pp. 482-491. 6 Allen H. Gilbert, Machiavelli's Prince and "Its Forerunners: The Prince aș a Typical Book "de regimine principum", Durham, N.C., Duke University Press, 1938. Vezi, de asemenea, Felix Gilbert, "The Humanist Concept of the Prince and The Prince of Machiavelli" (1939), retipărit în

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
on Political Satire?", în The American Scholar, 27 (1958), pp. 482-491. 6 Allen H. Gilbert, Machiavelli's Prince and "Its Forerunners: The Prince aș a Typical Book "de regimine principum", Durham, N.C., Duke University Press, 1938. Vezi, de asemenea, Felix Gilbert, "The Humanist Concept of the Prince and The Prince of Machiavelli" (1939), retipărit în Gilbert, History: Choice and Commitment, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1979, pp. 91-114. 7 Machiavelli avea desigur informații despre aceste călătorii întrucât lucra îndeaproape în cancelaria

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Machiavelli's Prince and "Its Forerunners: The Prince aș a Typical Book "de regimine principum", Durham, N.C., Duke University Press, 1938. Vezi, de asemenea, Felix Gilbert, "The Humanist Concept of the Prince and The Prince of Machiavelli" (1939), retipărit în Gilbert, History: Choice and Commitment, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1979, pp. 91-114. 7 Machiavelli avea desigur informații despre aceste călătorii întrucât lucra îndeaproape în cancelaria Florenței cu vărul lui Amerigo Vespucci. Există o aluzie general la călătoriile de descoperire în

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
o aluzie general la călătoriile de descoperire în prefață la Cartea I din Discursuri. 8 În schimb, în lucrările sale ulterioare, Discursuri și Arta războiului, Machiavelli a acordat armelor de foc un rol mai important în lupta. Vezi Allen H. Gilbert, "Machiavelli on Fire Weapons", în Italica, 23 (1946), pp. 275-286. 9 Vezi Elisabeth Eisenstein, The Printing Press aș an Agent of Change: Communications and Cultural Transformation în Early Modern Europe, vol. 2, Cambridge University Press, Cambridge, 1979, ca și asupra

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Tyranny, vol. 2, Princeton, Princeton University Press, 1955 (ediție revăzuta în vol. 1 din 1966; ediția italiană din 1970); R. von Albertini, Das florentinische Staatsbewusstsein im Übergang von der Republik zum Prinzipat, Bern, Francke, 1955 (ediție italiană din 1970); F. Gilbert, Machiavelli and Guicciardini: politics and history în sixteenth century Florența, Princeton, Princeton University Press,1965 (ediția italiană din 1970; ediția engleză revăzuta, Norton, New York, 1984); W. J. Bouwsma, Venice and the Defense of Republican Liberty: Renaissance values în the age

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
the date of the "Discorsi"", Bibliothèque d'humanisme et Renaissance, XVIII, 1956, pp. 405-428. 13 A se vedea studiul lui R. Starn, "Historians and "crisis"", Past and present, LII, 1971, pp. 3-22. 14 Pentru a urmări atitudinea schimbătoare a lui Gilbert asupra raporturile dintre Machiavelli și umanismul secolului al XV-lea trebuie să începem de la studiul publicat în anul 1939, F. Gilbert, "The humanist concept of the prince and "The Prince" of Machiavelli", rist. în Idem, History: choice and commitment, Harvard

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Starn, "Historians and "crisis"", Past and present, LII, 1971, pp. 3-22. 14 Pentru a urmări atitudinea schimbătoare a lui Gilbert asupra raporturile dintre Machiavelli și umanismul secolului al XV-lea trebuie să începem de la studiul publicat în anul 1939, F. Gilbert, "The humanist concept of the prince and "The Prince" of Machiavelli", rist. în Idem, History: choice and commitment, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1979, pp. 91-114 (tradus în limba italiană cu titlul: Idem, Machiavelli e îl suo tempo, Îl Mulino

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
studiul din 1953, "The composition and structure of Machiavelli's "Discorsi"", rist. în Idem, History., pp. 115-133 (tradus în limba italiană cu titlul Idem, Machiavelli e îl suo tempo, pp. 161-191), la p. 133 (pp. 190-191 în versiunea italiană), unde Gilbert vede în Discursuri "primul semn de apropiere a lui Machiavelli de umanismul ortodox", o operă diferită de Principele". Mai tarziu, în 1977, Gilbert a scris că s-a convins de interesul lui Machiavelli pentru scrierile umaniștilor din secolul al XV

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Idem, Machiavelli e îl suo tempo, pp. 161-191), la p. 133 (pp. 190-191 în versiunea italiană), unde Gilbert vede în Discursuri "primul semn de apropiere a lui Machiavelli de umanismul ortodox", o operă diferită de Principele". Mai tarziu, în 1977, Gilbert a scris că s-a convins de interesul lui Machiavelli pentru scrierile umaniștilor din secolul al XV-lea datează din "primii ani", adică cu mult înainte de scrierea și publicarea Discursurilor, când acest interes era mult mai pronunțat (cf. Idem, History

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
când acest interes era mult mai pronunțat (cf. Idem, History cît., p. 115 la notă de subsol). Însă după mai mulți ani, după ce în literatura de specialitate au apărut studii ce puneau la îndoială natură "clasică" a republicanismului din Discursuri, Gilbert a făcut un pas înapoi scriind, de exemplu în anul 1984, în ediția revăzuta a lucrării Machiavelli and Guicciardini, p. 321, ca "desigur, accentul pe care Pocock l-a pus pe moștenirea umanista lui Machiavelli merge prea departe...". E posibil

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
accentul pe care Pocock l-a pus pe moștenirea umanista lui Machiavelli merge prea departe...". E posibil ca Fubini, Renaissance historian cît., p. 543, să fi dorit să semnaleze aceste schimbari de direcție la momentul în care a notat că Gilbert a dat dovadă de o "atitudine pragmatică" în lectură lui Machiavelli. 15 G. Sasso, Niccolò Machiavelli, vol. 2, Bologna, Îl Mulino, 1980-1993, I, pp. 314-320, a surprins semnificația corectă a disputei teoretice dintre Baron și Gilbert. 16 Cf. contribuțiilor din

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
care a notat că Gilbert a dat dovadă de o "atitudine pragmatică" în lectură lui Machiavelli. 15 G. Sasso, Niccolò Machiavelli, vol. 2, Bologna, Îl Mulino, 1980-1993, I, pp. 314-320, a surprins semnificația corectă a disputei teoretice dintre Baron și Gilbert. 16 Cf. contribuțiilor din micul volum Felix Gilbert aș scholar and teacher, H. Lehman (ed.), German Historical Institute, Washington, D.C., 1992. Printre colegii cu care Gilbert a colaborat la Bryn Mawr College a fost Caroline Robbins, a cărui cercetare asupra

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
de o "atitudine pragmatică" în lectură lui Machiavelli. 15 G. Sasso, Niccolò Machiavelli, vol. 2, Bologna, Îl Mulino, 1980-1993, I, pp. 314-320, a surprins semnificația corectă a disputei teoretice dintre Baron și Gilbert. 16 Cf. contribuțiilor din micul volum Felix Gilbert aș scholar and teacher, H. Lehman (ed.), German Historical Institute, Washington, D.C., 1992. Printre colegii cu care Gilbert a colaborat la Bryn Mawr College a fost Caroline Robbins, a cărui cercetare asupra commonwealthmen se va regăsi mai târziu în discuțiile

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
1980-1993, I, pp. 314-320, a surprins semnificația corectă a disputei teoretice dintre Baron și Gilbert. 16 Cf. contribuțiilor din micul volum Felix Gilbert aș scholar and teacher, H. Lehman (ed.), German Historical Institute, Washington, D.C., 1992. Printre colegii cu care Gilbert a colaborat la Bryn Mawr College a fost Caroline Robbins, a cărui cercetare asupra commonwealthmen se va regăsi mai târziu în discuțiile inițiate de John Pocock pe tema translațio repubblicana. Cf. C. A. Robbins, The eighteenth-century commonwealthman: studies în the

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
and Nicholson, 1984. Din acest motiv Bouwsma l-a prezentat pe fratele Paolo Sarpi că pe un reprezentant al ideilor promovate de Erasmus din Roterdam chiar dacă o parte din istoriografia în domeniu, apărută ulterior, a criticat această apropiere. 18 F. Gilbert, "Bernardo Rucellai and the Orți Oricellari: a study on the origin of modern political thought", în Idem, History, pp. 215-246: 217, 245 (în traducere din limba italiană: Idem, Machiavelli e îl suo tempo, pp. 7-58, și în special pp. 10

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
and the Orți Oricellari: a study on the origin of modern political thought", în Idem, History, pp. 215-246: 217, 245 (în traducere din limba italiană: Idem, Machiavelli e îl suo tempo, pp. 7-58, și în special pp. 10, 56). 19 Gilbert, Machiavelli and Guicciardini, p. 3. 20 Cf. ibid., pp. 28-29. Nu a fost obligatoriu influențat de ideile lui Thomas Kuhn, așa cum a fost mai tarziu Pocock. Cf. Q. Skinner, "Meaning and understanding în the history of ideas", studiu publicat în

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
tarziu Pocock. Cf. Q. Skinner, "Meaning and understanding în the history of ideas", studiu publicat în 1969, în Meaning & context: Quentin Skinner and his critics, ediție îngrijita de J. Tully, Princeton University Press, Princeton, 1988, pp. 292-293, pp. 17-18. 21 Gilbert, Machiavelli and Guicciardini, p. 3; Skinner, "Meaning and understanding", cu precădere pp. 56-67. A vedea și J. H. Geerken, "Structuralist explanation în history", Journal of the history of philosophy, XVII, 1979, pp. 309-18. 22 Cf. C. Geertz, "Ideology aș a

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
referit la L. K. Little, Religious poverty and the profit economy în medieval Europe, Cornell University Press, Ithaca, 1978, sau la studiile pe care acesta le-a publicat anterior. 25 Această a fost semnificația mai amplă a studiului publicat de Gilbert în anul 1973, "Venice în the crisis of the League of Cambrai", rist. în Idem, History, pp. 269-291. Este adevărat că și Baron a fost atras de conceptul de "devoțiune și sacrificiu" pe care il regasise în lucrările lui Machiavelli

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
în lucrările lui Machiavelli (a se vedea J. M. Najemy, "Baron's Machiavelli and Renaissance republicanism", American historical review, CI, 1996, p. 127), insă acolo unde Baron era foarte clar în privința rolului bogăției private pentru crearea unei bunăstări a comunității, Gilbert a tăcut. 26 C. A. Beard, Ăn economic interpretation of the Constitution of the United States, Macmillan, New York, 1913; L. Hartz, The liberal tradition în America: an interpretation of American political thought since the Revolution, New York, Harcourt Brace, 1955. 27

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
of American political thought since the Revolution, New York, Harcourt Brace, 1955. 27 J.P. Diggins, The lost soul of American politics: virtue, self-interest, and the foundations of liberalism, Basic Books, New York, 1984, pp. 18-47, este în mod particular util. 28 F. Gilbert, To the Farewell Address: ideas of early American foreign policy, Princeton, Princeton University Press, 1961, a asigurat autorului Bancroft Prize în domeniul istoriei americane. A se vedea și B. Bailyn, Realism and idealism în American diplomacy: the origins. Homage to

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
the Farewell Address: ideas of early American foreign policy, Princeton, Princeton University Press, 1961, a asigurat autorului Bancroft Prize în domeniul istoriei americane. A se vedea și B. Bailyn, Realism and idealism în American diplomacy: the origins. Homage to Felix Gilbert (1905-1991), Institute for Advanced Study, Princeton, 1994. 29 Idem, Ideological origins of the American Revolution (1967), Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1992. 30 Idem, Faces of Revolution: personalities and themes în the struggle for American independence, Random House, New York, 1990

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
foarte critică soarta republicanismului în istoriografia americană, trasata aici în termenii unei paradigme în maniera lui Thomas Kuhn. Dar, problemele legate de republicanism ca fenomen istoric motivele supraviețuirii sale, transmiterea și transformarea nu pot fi negate așa de ușor. Baron, Gilbert, Pocock și alții au contribuit, chiar greșind uneori, la un proiect mult mai amplu și mai greu realizat, cel al unei mode academice prin intermediul transmiterii paradigmelor. 42 Fubini, Renaissance historian, p. 542. 43 Pentru conținutul acestei teze a se vedea

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]