1,073 matches
-
realizarea Unirii, problemele Basarabiei după Unire. Ca unul care i-am fost util În procurarea mărturiilor și a materialului bibliografic am putut aprecia tenacitatea, puterea de muncă, obiectivitatea și nobilul său patriotism. Opera sa a cunoscut lumina tiparului În Colecția Ginta Latină, la câteva luni după evenimentele din 1989. Scriitori, poeți, cercetători basarabeni se regăseau În editurile și publicistica din toată țara. Prin natura descrierilor de față vom aminti numai acele scrieri care ne-au fost trimise la Iași contingente cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
1989. Scriitori, poeți, cercetători basarabeni se regăseau În editurile și publicistica din toată țara. Prin natura descrierilor de față vom aminti numai acele scrieri care ne-au fost trimise la Iași contingente cu preocupările Comisiei de Ecologie Umană sau Fundația Ginta Latină. Al. Andronic, P. Spinei, Leonida Boicu cadre universitare, sau ilustrat prin publicarea de studii de istorie și arheologie privind spațiul est carpatic. C. A. Munteanu a debutat Înainte de război cu eseistică și lirică tradiționalistă pentru ca după tragedia Basarabiei să
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
-ea provincie - Basarabia. S-a numit “Hora Unirii Neterminată”. În loc de inaugurare, În condițiile deceniului al VIII-lea, un grup restrâns de prieteni au vizitat Casa Memorială Vasile Alecsandri din Mircești, aflată În apropiere. Cu acest prilej s-a recitat “Cântecul Gintei Latine” ca un omagiu pentru bardul de la Mircești dar și ca moment inaugural pentru “Hora Unirii Neterminată”. 1975 La București, În Biserica Precupeții Noi foști elevi de la Școala Eparhială și Seminarul Teologic din Chișinău reiau sărbătoarea Hramului școlilor din capitala
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a 200 de ani de la nașterea Gh. Asachi (Herța). Inițiator : Ing. Al. Ioachimescu Simpozion de Etno - Ecologie 1989 După mai multe Întâlniri cu D-ul Amato Godfrin din Italia (orașul Alassio) pe data de 30 octombrie se constituie Societatea Culturală “Ginta Latină” cu sediul la Iași. Urmează ca prin D-ul Amato Godfrin să se creeze o filială la Chișinău și Cetatea Albă. A fost redactată o declarație - platforma semnată de membrii fondatori: Vl. Bejan, Amato Godfrin, Ariadna Munteanu, M. Ciubara
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ciubara, P. Popa, M. Cateli, I. Humiță. Primul comitet a avut În conducere: Președinte - Dr. Vl. Bejan, Vicepreședinte - Av. C-tin Gâtstrâmb, secretar - Ing. Ionel Humita. 28 decembrie 1989 apare primul Buletin al Societății. CAPITOLUL I 1989 Constituirea Societății Culturale Ginta Latină După anul 1980 În țara noastră au avut loc unele transformări social economice și au apărut noi curente de opinie În știință, cultură, artă, comunicare. Semne prevestitoare Încurajau mediile academice În buna tradiție ieșeană prin personalități de prestigiu precum
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
1987 s-a creat Organizația Cercetașii Naturii condusă de un comitet format din General (r) Al. Mârzac, Prof. de Biologie Dumitru Cărăușu și Dr. Vlad Bejan. În scopul desfășurării unor programe de etnoprotecție În 1989 s-a constituit organizația neguvernamentală Ginta Latină ecou al evenimentelor ce zdruncinau scena politică a țărilor socialiste. În Polonia sindicatele trecuseră de la revendicări profesionale la contestarea sistemului social politic. Zidul Berlinului era escaladat la proporția unui exod spre lumea liberă. Procese asemănătoare se petreceau În Întreaga
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și programul sub argumentația Ecologiei Umane, comisie Înființată În anul 1986 În cadrul Asociației Oamenilor de Știință (A.O.Ș.). În lucrările acestei comisii apărute În vol. XXIX din 6 oct. 1988 s-au inserat puncte de vedere ce devansau opțiunile „Gintei Latine” ... „Criza axiologică, urmare a crizei ecologice la care se adaogă influențele administrațiilor totalitare, prefigurează „omul nou”, dezumanizat, deviat comportamental psihosocial, diminuat afectiv”. Articolul și expunerea la simpozion continuă cu măsurile ce se impun: ... „Respectarea În procesul dezvoltării a etosului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu textul Declarației. La punctul 7 se specifică: Statutul Societății va fi distribuit Îndată ce condițiile o vor permite și atunci se vor nominaliza membrii fondatori care și-au pus semnătura În 30 oct. 1989. Materialul a fost publicat În Buletinul Ginta Latină, N. 1 din 28 decembrie 1989 după textul redactat În limba italiană. Este specificată conjunctura internațională care favorizează “ salvgardarea culturii popoarelor de limbă Latină În relații cu societățile de nivel industrial și economic superior”. Se precizează scopurile societăților iar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a se relua legăturile cu frații de peste Prut după jumătate de secol de interdicții și defăimări antiromânești a polarizat mulți români În jurul organizațiilor neguvernamentale. Cu sentimentul de a milita pentru unitatea de neam, de limbă și pentru reîntregire, președintele societății Ginta Latină a preluat și președinția F. P. R. acceptându-se Însa deosebirile celor două organizații. Ginta Latină păstra prevederile din declarația din octombrie 1989 ca organizație neguvernamentală și nepolitică. În 26 decembrie se reia legătura cu Centrul Cultural al Partidului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
antiromânești a polarizat mulți români În jurul organizațiilor neguvernamentale. Cu sentimentul de a milita pentru unitatea de neam, de limbă și pentru reîntregire, președintele societății Ginta Latină a preluat și președinția F. P. R. acceptându-se Însa deosebirile celor două organizații. Ginta Latină păstra prevederile din declarația din octombrie 1989 ca organizație neguvernamentală și nepolitică. În 26 decembrie se reia legătura cu Centrul Cultural al Partidului de Unitate Națională de la Alassio - Italia iar pe 28 decembrie apare primul număr din Buletinul Societății
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
este acela să se cunoască viața și opera marilor personalități din istoria neamului - B. P. Hasdeu, Al. Russo, N. Bălcescu, Nicolae Iorga, Alecu Mateevici, Mihai Eminescu, Regele Ferdinand, Mareșalul Antonescu. Pr. Sergiu Roșca - București. La apariția primului Buletin al Societății Ginta Latină În decembrie 1989 vă felicităm și vă urăm succese În activitatea publicistică. Abordarea situației românilor de peste hotare reprezintă un Îndemn pentru Societate și autorități să nu se dea uitării condițiile vitrege În care trăiesc confrații noștri. Prof. Grigore Filip
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
să se ia În considerație situația românilor din teritoriile românești tradiționale - Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Se aveau În vedere acele aspecte care decurg din natura umană unitatea de neam de limbă și cultură. În acest sens Societatea Culturală Ginta Latină și-a fundamentat concepția și a orientat activitățile de difuzare a culturii naționale. După decenii de constrângeri și tăcere situația românilor preocupă și guvernele statelor Învecinate iar evoluția drepturilor naționale În Basarabia este Încurajatoare În perspectiva Înlăturării unor obstacole
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
președintele țării Nicolae Ceaușescu a pus problema anulării Pactului Ribbentrop Molotov și această problemă majoră a fost discutată la Întalnirea dintre președintele român și Mihail Gorbaciov din 9 decembrie. În acest climat de destindere devenit propice pentru unele revendicări, Societatea Ginta Latină a găsit oportun să afișeze ideea prevăzută În statut de a stabili și cultiva relații cu românii de peste hotare În primul rând cu confrații din teritoriile românești tradiționale. În țară se atenuase climatul de suspiciune a tuturor contra tuturor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Cultură și Civilizație romanească". Ne-au fost fideli colaboratori Prof. C. Gh. Marinescu președintele Filialei Moldova a "Ligii pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni", Prof. Ioan Căpreanu, Prof. Agrigoroaiei, Prof. L. Cantemir. Prof. Marțian Cotrău a sprijinit apariția primelor publicații Curierul „Ginta Latină” și „Cercetașii Naturii” la redacția cărora s-au aflat Prof. I. Răducea, Prof. I. Ilaș, Maria Diaconu, Constantin Mănuță ... Nu și-au precupețit timpul coordonând Comisiile localităților din țară și de peste hotare: Maria Diaconu (Niporeni - Vărzărești Sângeorz), Al. Cocian
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
P. Ababii - Drochia, M. Bejan - Soroca, E. Belinschi - Fălești, Dumitru Ghivireac - Herța, Z. Foltea, V. Arteni - Nisporeni, precum și colectivele de români, vlahi, aromâni din Voivodina, Albania, Valea Timocului. Imaginile din capitolele următoare redau În mare parte participanții la acțiunile Societății Ginta Latină, membrii, corespondenții și colaboratorii la publicistica organizației. 1990 Agenda activităților Cu prilejul Anului Nou 1990 am avut onoarea să fim felicitați de Prof. S. de Sèze, președintele Academiei Franceze de Medicină cu care prilej D-sa a reiterat adeziunea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
D-l Prof. Cărăușu D-tru fost membru al Cohortei Ștefan cel Mare, aduce Statutul Cercetașilor și continuă cu colectivul de școlari să Îngrijească monumente ale naturii și Rezervația Arheologică de la Repedea. 15 ianuarie - Omagiu poetului Mihai Eminescu. La propunerea Societății „Ginta Latină”, Asociației Veteranilor de Război, Institutului de Medicină, Universitatea „Al. I. Cuza” , Inspectoratului Școlar Județean, Consiliului Județean al Frontului Salvării Naționale sau adresat Ministerului Sănătății să autorizeze ca răniții revoluției din decembrie să fie tratați la Spitalul de Recuperare. Pe lângă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Vicepreședinte Ing. Ionel Humiță, secretar Prof. Gh. Ungureanu. Sunt invitați elevi basarabeni și se acordă ajutoare la Liceul C. Negruzzi și sediul societății. Se stabilesc relații cu alte societăți neguvernamentale , În primul rând cu o societate de la Paris intitulată similar „Ginta Latină”. Ședința de constituire a societății afiliate celei de la Paris a avut loc În amfiteatrul Facultății de Farmacie și s-a orientat după statutele societății de la Paris (Prof. M. Cotrău , Prof. Vasile Astărăstoaie). Prima manifestare publică a avut loc ca
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
publică a avut loc ca protest față de acțiunile șovine din martie de la Tg. Mureș. Se stabilesc legături cu Uniunea Vatra Românească, Partidul Unității Naționale din Transilvania și Frontul Popular Român (Iași), dar nu se intenționează o Înțelegere pragmatică sau alianță. Ginta Latină rămâne ca formațiune neguvernamentală și nepolitică. În luna martie 1990 au loc contacte de intelectuali de la Chișinău și Cernăuți. Se difuzează apelul către românii din afara țării. 17 martie București. Comemorarea poetului Al. Mateevici la biserica Precupeții Noi. Scrisoare adresată
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a doua a simpozionului este consacrată „Cercetașilor Naturii” - concepție, organizare, forme de activitate. A apărut numărul VI al revistei Nistru În care se publică lucrarea Prof. V. Harea „Basarabia pe drumul Unirii”. Ne-a vizitat un grup din Conducerea Societății Ginta Latină din Chișinău, condus de președintele societății D-l. I. Cațaveică. 29 august primul simpozion al Societății sub numele „Unitate prin Cultură și 52 demnitate națională”. Participă delegați din țară și reprezentanți ai comunităților din Nordul Bucovinei, Transcarpatia (Insp. Școlar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
noiembrie, elevii din Basarabia au prezentat un frumos program artistic În anfiteatrul liceului „C. Negruzzi”. În sala Facultății de Geografie a Universității „Al. I. Cuza”, a avut loc o Întâlnire cu d-l. Amato Godfrin, membru fondator al Societății Culturale Ginta Latină din Iași. A fost o largă participare, cu discuții interesante de pe poziții clare de neangajare a Societății Culturale În orientări și platforme cu caracter partizanal. Doi delegați ai Societății „Ginta Latină” au participat la Adunarea de la Alba-Iulia consacrată Sărbătorii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
d-l. Amato Godfrin, membru fondator al Societății Culturale Ginta Latină din Iași. A fost o largă participare, cu discuții interesante de pe poziții clare de neangajare a Societății Culturale În orientări și platforme cu caracter partizanal. Doi delegați ai Societății „Ginta Latină” au participat la Adunarea de la Alba-Iulia consacrată Sărbătorii Naționale a Întregirii Țării. În cursul anului 1990 au apărut 4 numere din Buletinul Societății Culturale Ginta Latină având un caracter de informare, corespondență cu români de peste hotare, știri și consemnări
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a Societății Culturale În orientări și platforme cu caracter partizanal. Doi delegați ai Societății „Ginta Latină” au participat la Adunarea de la Alba-Iulia consacrată Sărbătorii Naționale a Întregirii Țării. În cursul anului 1990 au apărut 4 numere din Buletinul Societății Culturale Ginta Latină având un caracter de informare, corespondență cu români de peste hotare, știri și consemnări de publicații. CAPITOLUL III 1991 Românii din țările vecine Romanitatea orientată câtă s-a mai păstrat până În zilele noastre se află În grupuri izolate În toate
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cazurile din lipsa statisticelor oficiale, neactualizate sau ten-tendințioase. Numărul lor se estimează la 12 milioane iar În vederea instituționalizării măsurilor de păstrare a identității naționale s-au creat departamente guvernamentale și s-au constituit organizații civile printre care și Societatea Culturală Ginta Latină. Basarabia teritoriu românesc răpit de Rusia țaristă În 1812 avea În 1930 o populație de 2.864.402 locuitori din care 56,2 % români, 12,3 % ruși, 11 % ucraineni. În urma Pactului Ribbentrop-Molotov, după 1940 Basarabia a fost dezmembrată, partea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În Republica Sovietică Ucraineană. Cinci județe centrale Împreună cu o parte din Transnistria s-au constituit În Republica Moldovenească. În anul 1989 populația Republicii Moldova era de 4.335.000 locuitori din care 64 % români, ucraineni 13,8 %, ruși 13 %. Societatea Culturală Ginta Latină Împreună cu filialele din Basarabia a desfășurat activități culturale și a Înălțat simboluri memoriale la Edineți jud. Hotin (Prof. Mircea Guțu) printre care o troiță și o placă comemorativă așezată la fostul Seminar Teologic românesc. În orașul Bălți, pe zidul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Basarabiei Constantin Stere (Prof. Maria Bejan) iar la Cornești jud. Ungheni, cu sprijinul Acad. Nic. Dediu s-a construit o stelă În marmură spre amintirea ilustrului om de știință Florov Nicolae, fost profesor la Iași. În orașul Nisporeni, filiala locală Ginta Latină (primar Vasile Artene) a reamenajat cimitirul ostașilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei și s-a Înălțat o troiță În memoria lor. La Varzărești În apropiere de Nisporeni a Început reconstituirea Cimitirului militar (Zenaida Foltea) În zona unde au avut
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]