1,314 matches
-
cu persuasiune, care se divide în părți infinit mici: pentru ființa iubită (iubirea clar-obscură: împărtășită - neîmpărtășită), persoanele dragi sufletului său (iubirea ancestralității sale), satul românesc (iubirea pentru însemnătatea satului într-o ordine firească a lucrurilor), precum și pentru pământul sacru al gliei străbune (iubirea ca certitudine, umbrită de regretul neîmplinirilor prezentului). Pentru Georgeta Resteman, funcțiile poeziei sunt prin excelență curative, tămăduitoare, filantropice. Ea iubește și atât, fără a avea, în schimb, ca unică certitudine, decât dăruirea de sine. O dăruire care poate
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
Mai mult, poeta nu-și poate percepe eul propriu și nici nu se poate raporta la eul colectiv, fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin și-ți sărut glia,/ Măicuții mele, mâna, în pridvor/ Purtând în suflet cald, melancolia,/ Te voi numi mereu - SATUL CU DOR...” (Satul cu dor). Resimțind povara depărtării și dorind - prin întreaga sa ființă - apropierea de cei dragi, „privește” - într-o stare meditativă - elementele constitutive
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
copiii ... , Revoltă). Ridicând privirea către cer (omul - lut moale în mâna Olarului Primordial), poeta simte că salvgardarea poporului român este regăsirea credinței, prin care se întărește speranța și se vindecă neîncrederea: „Doamne, te rog să faci Tu o minune/ Păzește glia noastră românească/ Adună-i fii-acasă-n vremuri bune/ S-aștepte ca mălinul să-nflorească!” ( Am așteptat de-a înflorit mălinul). Revine ca laitmotiv esențial - satul românesc. Un loc sacru, în care interferează energiile benefice ale spiritualității românești, un loc purtător de
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
aceea Românul s-ardică mai tare!” (Ioan Miclău, Poezii Alese. Bârda, Editura „Cuget Românesc”-2005) Rolul dascălului dacoromân, al intelectualului trebuie să fie cel al creștinului cult,al ortodoxului vizionar, care după înălțarea nimbului său către cer lasă pe moșia Gliei străbune acea pâlpâire de lumină ce încă netezește calea învățăturii,a educației precum lumina sfântă a martirilor și sfinților noștri, care podesc Scara înălțării către Cer a Românilor. ( Brusturi, Neamț- 29 ianuarie 2017) Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - DASCĂLI ROMÂNI
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
ascet mistic, încercat aflat în largul pustiei sale peste care păstoresc doar Dumnezeu, Cerul și el, revelând privilejul haric al Duhului care grăiește prin el, pentru a ne reveni, pentru a ne întoarce Acasă, în Sânul bisericii Strămoșești, pe Moșia gliei străbune, întru asemănarea Chipului lui Dumnezeu, înnoit prin Hristos, pentru a ne întoarce la simțirea dacoromânului legendar, cea prea primitoare, doldora de omenie, prea dăruitoare, prea zămislitoare de eroi, prea întrupătoare de călăuzitori, de mărturisitori, de martiri și de sfinți
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
și-a bătătorit destinul profetic-Far ce luminează Calea multora aflați la început de drum. Partea a III-a-Spovedania unui deținut Deținutul profet-lucrare de o mare amploare și atitudine teologică este sortită unui Testament mistic cu caracter național și universal. Autorul-Fiu al Gliei noastre străbune a răsărit ca un Stejar de veghe la cumpăna dintre milenii, din ghinda celor mai falnici străbuni, s-a înălțat viguros cu corola iubirii înmiresmate spre cer, și-a înfipt adânc rădăcinile în osemintele sacre ale martirilor, și-
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Acasa > Impact > Istorie > ROMANII DIN LACRIMA GLIEI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ROMÂNII DIN LACRIMA GLIEI Într-una din zilele toamnei lui 2010, la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” din Pitești, la un eveniment drag mie, lansarea celor
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
Acasa > Impact > Istorie > ROMANII DIN LACRIMA GLIEI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ROMÂNII DIN LACRIMA GLIEI Într-una din zilele toamnei lui 2010, la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” din Pitești, la un eveniment drag mie, lansarea celor mai recente cărți scrise - Istoria mai aproape de tine și Gânduri de la marginea lumii - , după 29 de ani am întâlnit
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
O pagină de lauri plină, a șarjei de la Robănești. O șarjă! Simbol scump al nostru, rămas în veci nemuritor, Căci slovele ți-au fost înscrise cu sânge cald de roșior, Ce-a curs atunci sub cer de toamnă, spre apărarea gliei sfinte Ca stăvilar hoardei dușmane ce s-avânta tot înainte. Zăgaz de săbii ne-nfricate, de roșiori, de șarjă dornici, Mânați în a vâltoarei lupte de căpitani, ca Roșca, Donici. Bătrâne Donici! Slavă ție! Ce brav ai înfruntat dușmanul, Întocmai ca
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
În analele primului Război Mondial, Șarja de la Robănești a rămas înscrisă între faptele eroice deosebite, comparabilă cu șarjele de la Prunaru sau cu cea a Regimentului 44 husari francezi de la Ethe în Belgia Prof. George BACIU Referință Bibliografică: ROMANII DIN LACRIMA GLIEI / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 312, Anul I, 08 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
plină de amar. Tot ce ai împarți cu alții, Ție nu îți lași nimic, Ești o mână de femeie, Ce-ntr-o palmă o ridic. Gata-i timpul, știu prea bine, Ca și mâine vei pleca, Vei dormi, tăcut, sub glie, Dragă bunicuța mea! (din volumul "Lacrimi de suflet", Editura Emma, Orăștie, 2014) Referință Bibliografică: BUNICA / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BUNICA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341097_a_342426]
-
citesc chinul Singurătății crunte ce-o apasă... Copiii-i pleacă-n lume pentr-o pâine Când poate că ne-ar vrea cu ea, acasă Făr’ să purtăm grija zilei de mâine. Doamne, te rog să faci Tu o minune Păzește glia noastră românească Adună-i fii-acasă-n vremuri bune S-aștepte ca mălinul să-nflorească! Săcuieu, 13 mai 2011 Referință Bibliografică: Am așteptat de-a înflorit mălinul / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 136, Anul I, 16 mai 2011. Drepturi
AM AŞTEPTAT DE-A ÎNFLORIT MĂLINUL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344301_a_345630]
-
românii azi, pe așa ceva? - În contexul actual, în care sentimentul pozitiv față de locul și poporul din care provii este condamnat ca un act de sacrilegiu, iubirea de țară devine o taină a inimilor noastre, unde judecătorii neamului nu pot ajunge. Glia strămoșească este plină de sângele înaintașilor noștri. În Brăila, este o vorbă - „cine bea apă din Dunăre nu mai pleacă”. Plecarea nu se leagă de loc, ci de stare; eu practic, de 20 de ani m-am rupt fizic de
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
dar spiritual, niciodată. Altfel spus, „sângele apă nu se face” și cred că despre acest lucru pot vorbi mai bine, românii din diasporă; unii din ei au trăit situația când un copil, deși născut departe de țară, este atras de glia strămoșească. Chiar dacă aparent nu se manifestă, acel concept legat de umbra strămoșilor din „Mușatin și codru” a lui Mihai Eminescu este mereu prezent. Ajungi să crezi în viitor, oricât de dezamăgit ai fi, atunci când auzi de exemplu, că un copil
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
o înfrunte, S-o-ntarzie din drum măcar o lună, Să mai amâne gerul vremii crunte. Dar zarurile lumii-s aruncate, Căci rostul lor așa a fost să fie, Prințesa Iarnă în mantii fermecate Încet se-apropie de-a noastră glie. Sunt coapte-acum gutuile în ram, Ne luăm adio, deci, frumoasa doamna Și de-oi veni la fel ca-n fiecare an Promit că ne vom revedea... la toamnă. Căprar Florin Referință Bibliografica: Povestea toamnei / Căprar Florin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
POVESTEA TOAMNEI de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342819_a_344148]
-
2016 Toate Articolele Autorului DE ADMINISTRATIO... sau DIALOGUL SURZILOR de Nicolaie DINCĂ Este pe Terra o țară, Cu oameni buni și frumoși, Bogată, privind de-afară, Condusă de ticăloși. I-au ros cete de guzgani, Ce-avea pe și pe sub glie, De-au adunat munți de bani Iar țara-i pe năsălie. După ce-s aleși, cu toții, Se schimbă din popă-n zbir Și, ca să-și sature hoții, Ne mai ard câte un bir, De-am ajuns eu, electorul, Să trăiesc un
DE ADMINISTRATIO… SAU DIALOGUL SURZILOR de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342907_a_344236]
-
Aldea nu-s prieten - măre - cu nimeni sus-pus sunt - ziceam - un simplu trăitor de viață... nu mă ia deoparte - spună-mi ce n-a spus: cumpăr alfabetul cu sânge și greață slovă după slovă - picătură vie îmi înalț durerea - de la glie-n cer: Dumnezeu - în mine - sângeră și-nvie fără de răgazuri - Crucii grănicer nu-s prieten - măre - cu nimeni sus-pus sângerez învățul - tot - cât se cuvine drumu-mi este unul: răsărit-apus cu o stea deasupra - care treaz mă ține ...El, Nazarineanul, frate-umil
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
cu Țara-Mamă. V-ați înlăcrimat versul în așteptarea revenirii la sânul patriei. Și ați așteptat o viață. Cu dor de România, cu aceeași dragoste de-o parte și de alta a Limbii Române - Heruvimul neamului înstrăinat nădăjduind la reîntoarcerea la glie. Grigore Vieru Norodul cuvintelor a biruit. Granița dintre cuvinte s-a prăbușit. Mântuirea prin cuvânt a venit. Toate zilele mele izvorăsc și se înalță din adâncul și din puterea limbii materne. Viețuiesc în limba mea, acționez în limba mea: de la
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
deveni istorie, oamenii vor intra, poate, pe porțile unei patrii mai largi și mai mănoase, dar cine va voi să-și audă sufletul urcând din rădăcini, în răgazul unui amurg cu umbre de aur, în care iubirea față de mamă, de glie, nu se va fi demodat, o va putea face sprijinindu-se pe armonia evanescentă a versului vierean.” Lucia Olaru Nenati Interviu imaginar - 14 februarie 2015, ziua nașterii poetului, îndrăgostit până la lacrimi de patria de cuvinte și de țărână, de mamă
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
1276 din 29 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Ștefan dat-a demnitate neamului de moldovean. Cu barda înfăptuit-a Mihai, unirea de neam. Ani de zbucium,de teroare bântuit-a România. Cu pacte și cu tratate,ne-a fost amputată glia. S-au sacrificat martirii,demnitatea ne-au redat-o, Dar îmbătați cu iluzii,răului,noi am predat-o. Am vrut continuitate în reformă și schimbări... ȘI-am votatsă ne conducă,bandele de trădători. Națiunea se trezește la al sărăciei glas
DOAR UNIŢI VOM SALVA ȚARA! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343036_a_344365]
-
cu Țara-Mamă. V-ați înlăcrimat versul în așteptarea revenirii la sânul patriei. Și ați așteptat o viață. Cu dor de România, cu aceeași dragoste de-o parte și de alta a Limbii Române - Heruvimul neamului înstrăinat nădăjduind la reîntoarcerea la glie. Grigore Vieru Norodul cuvintelor a biruit. Granița dintre cuvinte s-a prăbușit. Mântuirea prin cuvânt a venit. Toate zilele mele izvorăsc și se înalță din adâncul și din puterea limbii materne. Viețuiesc în limba mea, acționez în limba mea: de la
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
deveni istorie, oamenii vor intra, poate, pe porțile unei patrii mai largi și mai mănoase, dar cine va voi să-și audă sufletul urcând din rădăcini, în răgazul unui amurg cu umbre de aur, în care iubirea față de mamă, de glie, nu se va fi demodat, o va putea face sprijinindu-se pe armonia evanescentă a versului vierean.” Lucia Olaru Nenati Interviu imaginar - 14 februarie 2015, ziua nașterii poetului, îndrăgostit până la lacrimi de patria de cuvinte și de țărână, de mamă
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
a ei lumină. Vom admira mereu splendoarea Ce'n'nalt Luceafaru'și anină Și vom privi etern spre zarea Unde'a plecat, unde'o să vină. Cetind în dulcea'i poezie Despre "iubiri și doruri multe" Ori despre drag de scumpa glie Și'a vitejiilor virtute; În timp cât luna oglindește Din blânda apelor lucire A florii teiului poveste Ce ni'l aduce'n amintire... Glasu’i de vers; ușor pătrunde Eternitatea din alt ceas Și’oprește în eter secunde De bun
LA ANIVERSARE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343350_a_344679]
-
dat la fiare vechi și v-ați făcut palate În timp ce bătrâneii cerșesc printre peroane Au palmele zbârcite și sunt zgâriați pe coate V-am dat petrol, finanțe, acum lațul de strânge Pentru un vot în plus ne-ați vinde toată glia Ne vrem țara-napoi, chiar de vărsăm și sânge SĂ NU UITAȚI NICICÂND: AICI E ROMÂNIA! A.S. 20 Iulie 2014 Referință Bibliografică: SĂ NU UITAȚI NICICÂND: AICI E ROMÂNIA! / Alexandru Florian Săraru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1298, Anul
AICI E ROMÂNIA! de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343463_a_344792]
-
care, parte într-o alianță militară fiind, dincolo de războiul hegemonic al celor care l-au provocat, se aflau într-un război al lor - pe care nu-l puteau duce singuri -, menit să salveze Basarabia și Bucovina de Nord, bucăți de glie smulse samavolnic din trupul vetrei strămoșești de hulpavii sovietici. Inițiatorul și coordonatorul cărții, același dr. V. Șoimaru, intuind că statul român va rămâne în stare de amnezie la ceasul comemorării, a semnalat dânsul ceea ce nu s-ar fi întâmplat dinspre
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]