721 matches
-
precum Dan Schiller, Robert Mc Chestny, Vincent Mosco și Philip Graham au extins termenul folosind expresia "capitalism digital", argumentând că new media și "Revoluția Internetului" au marcat creșterea sectorului divertismentului, comunicării și informației, care a devenit preponderent în economia capitalist globalizata, constituind nucleul infrastructurii comerțului global și cel mai rapid domeniu al capitalismului internațional 125. Multimedia, un alt concept cu care operează new media, este deja o realitate, orice sistem laptop sau de birou, dotat cu procesor de mare putere sau
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
oraganizației de a funcționa eficient în viitor? (Render 2004, DFID 2002) Capitolul 5 Performanța în organizații Obiective specifice: În urma parcurgerii acestui capitol trebuie să fiți capabili de: - prezenta definiția performanței; - înțelege și explica factorii de performanță; - înțelege caracteristicile unei economii globalizate, riscurile și oportunitățile cu care organizațiile, în general, și cele românești, în special, se pot confrunta în contextul globalizării 5.1. Ce este performanța și cine produce performanță 5.1.1. Definiție, măsurare, teorii privind performanța Performanța este rezultatul efortului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
la economia globală nu aduce obligatoriu mari avantaje, nu este un factor sigur de succes; lipsa de adaptare însă constituie cu certitudine o cale spre eșec. Mai concret, ce presupune totuși pentru o organizație modernă adaptarea la contextual unei economii globalizate? Prezență, vizibilitate în economia globală chiar și pentru o organizație locală sau regională. Această ieșire „în lume” a firmelor locale sau naționale le obligă să-și facă „rochii de bal”: website, versiune în limba engleză (sau/și alta de circulație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și confortul din adăpost se reduce. Cu regret constat că sunt multe astfel de construcții, pline de viață altădată, în care n-am mai intrat de ani buni, sau numai în treacăt. Din cauza vârstei, din cauza reticenței mele față de isteria comunicării globalizate? Sunt bune ele și așa pustii, numai de nu s-ar nărui... Dacă ar fi să transformi viața ta într-o poveste scurtă, cam cum ar suna aceasta? Un epitaf, așa, ca-n cimitirul din Săpânța? Mi-ar plăcea să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
miză falsă: sinceritatea. Nici în "poezia utilitară", pentru că poezia nu trebuie să concureze publicitatea. Poezia, marea poezie din toate timpurile, a fost (și va rămîne) artă a cuvântului. Cică peste vreo sută de ani se va trăi într-o Europă globalizată, s-ar putea ca întreg continentul să se numească Statele Unite ale Europei (SUE). Limba de circulație va fi, să zicem, engleza. Ce crezi că se va întâmpla cu actual-tânăra literatură română? Va mai rezista în concertul literaturilor (minore) care vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
întâmpla cu poezia în această nouă lume. În fond, într-o societate de consum, poate că arta ar trebui să renunțe la orgoliul de a dura în timp... Cică peste vreo sută de ani se va trăi într-o Europă globalizată, s-ar putea ca întreg continentul să se numească Statele Unite ale Europei (SUE). Limba de circulație va fi, să zicem, engleza. Ce crezi că se va întâmpla cu actual-tânăra literatură română? Va mai rezista în concertul literaturilor (minore) care vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
n-aș fi dorit să se spună că sunt genial, de exemplu, sau că habar n-am ce se întâmplă cu poezia. Ca să răspund la această întrebare ce vizează naivitatea. Care e locul scriitorului român în societate? Într-o Europă "globalizată" crezi că scriitorul român va pierde sau va câștiga? Locul lui într-o societate ca a noastră este cel pe care și-l face ca ins social nu ca scriitor. Ca scriitor rămâne din ce în ce mai departe de ceea ce se înțelege cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scriitorul român, literatura română nu prea contează. Nu este vina scriitorului, ci vina celor ce ar trebui să creadă că numai prin cultură putem ajunge la o uniformizare a spațiului unui areal cultural cum ar fi cel al unei Europe globalizate. Iluziile pe care ni le facem vor fi multă vreme încorsetate în mintea noastră, acolo unde putem fi cei mai buni, cei mai mari, cei mai nedreptățiți, dar asta nu mai contează. După comunism ar fi fost normală o reevaluare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
îmbogățit pe spinarea ei lată de poezie! Că n-am reușit să mă îmbogățesc, fie că am fost chirurg pe oameni, fie că am fost chirurg pe suflete...! Cică peste vreo sută de ani se va trăi într-o Europă globalizată, s-ar putea ca întreg continentul să se numească Statele Unite ale Europei (SUE). Limba de circulație va fi, să zicem, engleza. Ce crezi că se va întâmpla cu actual-tânăra literatură română? Va mai rezista în concertul literaturilor (minore) care vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-mi inspiră nicio încredere silințele, nu o dată de prost gust, ale unor condeieri români de-a se proțăpi neapărat în fața "lumii bune" europene, inclusiv prin edițiile bi, tri sau plurilingve, devenite o veritabilă obsesie pentru barzii noștri obscuri. În fața viitorului globalizat, cât mai contează literaturile naționale? Cine pierde, cine câștigă prin globalizare? E literatura română capabilă să facă față acestui "șoc al viitorului" care înseamnă globalizare sau, măcar, europenizare? "Globalizare", "integrare europeană"? Să nu ne pripim utilizând asemenea termeni într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
română, ca fiind "eminamente poetică", adică neserioasă, spunând că o literatură fără proză consistentă este profund... minoră. Ideea și poziționarea le-am regăsit, mai apoi și la Noica. Cât de grea este viața literaturilor minore, eminamente poetice, într-o lume globalizată? N-ar trebui să luăm ad literam ceea ce disprețuia Cioran, și încă într-un eseu. Cioran însuși, în fibra lui intimă, este un poet, unul posteminescian. Expresivitatea scrisului său nu e filosofică ci literară. Ar trebui, dimpotrivă, să ne asumăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
culturale românești contemporane? Le pasă? Cum să le pese europenilor dacă nu le pasă românilor? Nu mă refer la scriitorime sau la oamenii de rând, ci la cei care ar trebui sa fie răspunzători de această mizerie. Într-o lume globalizată literaturile minore vor deveni și mai minuscule iar cele majore vor avea mult de suferit Cum se vede din pridvorul casei tale minunate din Boppard, de pe Valea Rinului, poziționarea literaturii române în Europa? Din păcate se întinde un voal de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
română, ca fiind "eminamente poetică", adică neserioasă, spunând că o literatură fără proză consistentă este profund... minoră. Ideea și poziționarea le-am regăsit, mai apoi și la Noica. Cât de grea este viața literaturilor minore, eminamente poetice, într-o lume globalizată? Pentru a scrie proză trebuie să ai un alt talent decât pentru poezie. Am scris și eu două romane, dar ajuns la concluzia că n-am talent la proză, le-am pus în cartoane și le-am lăsat până se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au găsit calea cea mai ușoară de a se apăra... atacând! Mai trist însă că au atacat o literatură care nu se putea apăra. Ia să fi încercat ei să atace într-un fel asemănător literatura franceză? Într-o lume globalizată literaturile minore vor deveni și mai minuscule iar cele majore vor avea mult de suferit. Nu vor dispărea, cu siguranța nu, dar se vor transforma într-un fel de "regionalisme globale". Nu trebuie să uităm că și mediile de difuzare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mine adevărul, după o lectură serioasă. Nu înseamnă că n-am avut parte și de un astfel de tratament. Dar aceștia nu sunt invitați să răspundă la anchetele revistei 22. Care e locul scriitorului român în societate? Într-o Europă "globalizată" crezi că scriitorul român va pierde sau va câștiga? Cred că îl cunoști din propria experiență. Este unul de paria, de marginal, un straniero. El e bun în manuale, în posteritate, pe noptieră sau în raftul de bibliotecă, nu viu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ființei naționale, odată cu care piere și scopul guvernării lor. Dar e greu de realizat, pentru indivizi cu o cultură aproximativă, că toate structurile statale ar trebui să apere și să sprijine singurul bun veritabil românesc, cultura română. Într-o Europă globalizată, scriitorul român s-ar putea să aibă mai mari șanse, prin impunerea și implicit respectarea regulilor existente în UE privind creația literară, în rest vom fi atât cât va exista voință personală de a fi, iar politica statului își va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
preistorie dar extrem de sărac în istorie scrisă, și avem mult de lucru la temeliile lui spirituale. Abia aștept să descalec din capitala sufocantă a acestui popor rătăcit, undeva departe de tot, cât mai departe de București, în ținuturile sălbatic de globalizate ale nordului, și să reîntemeiez Țara Maramureșului. Măcar în propria mea literatură viitoare. (Revista "Conta", nr. 6, 2011) În loc de postfață Cititorul de poezie de azi e ca spionul Mossadului: îl simți, dar nu-l vezi... Adrian Alui Gheorghe în dialog
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
compusă din mai multe teme, dar nu este greu să realizăm că îndreaptă lumea într-o direcție greșită. O temă majoră este supraviețuirea celui mai puternic prin competiție, și nu prin cooperare. însă aceasta este o abordare greșită. Lumea noastră globalizată nu e o junglă unde domnește simpla putere. Există o anumită ordine în lume, iar funcționarea acesteia depinde foarte mult de acțiunile puterii dominante. Globalizarea a făcut lumea din ce în ce mai interdependentă. Omenirea se confruntă cu provocări ce pot fi învinse doar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
ar putea fi silit să adere, fără ca aceasta să aibă consecințele dezastruoase pe care le-ar presupune un atac aerian în condițiile de față. Criza energetică globală și implicațiile sale constituie o mare provocare cu care se confruntă civilizația noastră globalizată. Ar trebui să fie suficientă pentru ca Statele Unite să-și schimbe atitudinea, Uniunea Europeană să găsească un factor unificator și noțiunea de societate deschisă globală să capete contur. Va reprezenta, cu siguranță, un punct esențial în activitățile mele viitoare și în cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
bune. Ai coorganizat recent primul atelier Discovery Campus din România. La ce a folosit? Numai să îi auzi vorbind și să-i cunoști pe cei mai importanți jucători din domeniu este un beneficiu enorm. Lumea asta a documentarului este la fel de globalizată ca restul lumii. Nu putem trăi în chilia noastră și să fim geniali. Apoi, am mai încercat - prin atelierul Pre-Media - să creăm comunicare între producătorii independenți și redactorii/producătorii din televiziuni. Nu mă aștept la rezultate imediate, dar undeva trebuia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
resemnează și-ncearcă să traducă-n fapte, În politica mondială, considerațiile lui Gardner asupra floricelelor ce cresc În grădini. La urma urmei de ce n-ar fi așa, societatea falsă ca o grădină, suprafață de teren arabil, de obicei Îngrădită, acum globalizată, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi În vederea obținerii unor produse, sau suprafață plantată și amenajată cu alei și bănci care servește ca loc de agrement, sau are rol decorativ. Sau comic, deși nu mă gîndesc acum la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să atenueze implicit riscurile asumate și, Întrun sens mai general, le oferă o mai mare latitudine de acțiune În condițiile de volatilitate accentuată ce caracterizează piața internațională a zilelor noastre. O dată cu globalizarea piețelor, produsele, la rândul lor, devin tot mai globalizate . Un produs finit: reprezintă tot mai mult rezultatul combinării unor inputuri materiale și servicii ale căror surse de proveniență sunt tot mai diversificate, fiind localizate În cele mai diferite colțuri ale lumii Motivele cele mai frecvente ale internaționalizării activității industriale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
mult În urmă la acest capitol chiar și În rîndul țărilor CSI. Acest fapt impune promovarea unei politici investiționale adecvate necesităților actuale ale economiei naționale În ceea ce privește implimentarea unor noi tehnologii de fabricație, În scopul sporirii competitivității țării Într-o economie globalizată. În Bulgaria, În 2004, au fost achiziționate un șir de companii prestatoare de servicii de telecomunicații, precum operatorul MobilTel de către Telekom Austria, iar Viva Ventures (SUA) a preluat controlul majoritar În Bulgarian Telecommunications Company. Acest semnificativ influx de ISD s-
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
să atenueze implicit riscurile asumate și, Întrun sens mai general, le oferă o mai mare latitudine de acțiune În condițiile de volatilitate accentuată ce caracterizează piața internațională a zilelor noastre. O dată cu globalizarea piețelor, produsele, la rândul lor, devin tot mai globalizate . Un produs finit: reprezintă tot mai mult rezultatul combinării unor inputuri materiale și servicii ale căror surse de proveniență sunt tot mai diversificate, fiind localizate În cele mai diferite colțuri ale lumii . În sprijinul afirmațiilor de mai sus pot servi
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
activității tehnologice tocmai pe locul 79, față de locul 65 În 1995), dar și Înrăutățirii situației În ceea ce privește indicele capitalului uman (plasîndu-se conform acestuia pe locul 58 În 2001 față de 43 În 1995). Sistemele naționale inovaționale devin din ce În ce mai interdependente. Întro economie mondială globalizată, țările mai puțin dezvoltate pot obține tehnologii noi de la alte țări, În special de la cele Înalt dezvoltate, pentru a le orienta ulterior În direcțiile sporirii competitivității. Iar absența abilităților locale de absorbție a schimbărilor tehnologice pot limita interacțiunea dintre sistemul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]