625 matches
-
spus. Asta este ceea ce a devenit America. Greșesc Însă. Există o altă față a experienței americane. Ne deschidem porțile țării noilor-veniți. Credem că fiecare ființă umană merită o a doua șansă În viață. Ne luptăm pentru cei oprimați și Îi glorificăm pe cei care au depășit obstacolele vieții pentru a se realiza. Credem că fiecare este În final responsabil pentru viața sa. Suntem responsabili. Aceasta este cealaltă față a individualismului nostru, care este Încă salvarea noastră. Dacă sentimentul nostru de responsabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a termenului, descoperirea textelor din cetatea siriană Ugarit ne-a permis să definim mai bine caracteristicile acestor personaje. Acești defuncți sunt descriși prin trăsături regești și războinice și, drept consecință a rangului lor înalt din timpul existenței pământești, au fost glorificați după moarte, fiind ridicați la status-ul de ființe aproape divine, vindecători și ocrotitori ai dinastiei domnitoare. Ei erau invocați pentru a obține pace, binecuvântare și sănătate (Merlo, Xella, 2001). Pe baza acestor informații comparative, este foarte plauzibil că și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
caracteristici În manualele de școală și educație civică”, istoria etnicilor germani - ca și a altor minorități din România - este prezentată Într-un paragraf mic, separat de textul principal, sau chiar absentă. Rezultatul este că manualele școlare În România păstrează și glorifică memoria colectivă a românilor. Relativa tăcere ce s-a păstrat În jurul acestui subiect, poate neintenționată, are legătură cu practicile istoriografice ale erei comuniste, care tratau problema deportărilor ca tabu. Deoarece comunitățile germane din România tind să devină din ce În ce mai puțin numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poporul evreu (cf. Fap 2,14), în timp ce prin oamenii „fără de lege”, fără îndoială, se referă la autoritățile romane. Argumentul acesta apare din nou în predica din templu unde, de această dată, Petru îi acuză pe conaționalii evrei: „Dumnezeu [...] l-a glorificat pe fiul său Isus pe care voi l-ați dat în mâinile lui Pilat [...] și l-ați ucis pe cel care conduce la viață” (Fap 3,13-15). Acuzațiile lui Petru presupun (pe bună dreptate) colaborarea dintre evrei și autoritățile romane
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
amestecând paginile decupate. Țarul a reapărut pntru o clipă, călare, cu o icoană în mâini, în fața unui rând de infanteriști îngenuncheați... Chipul lui mi-a părut îmbătrânit, întunecat. Eu îl voiam iarăși tânăr, însoțit de frumoasa Alexandra, aclamat de mulțime, glorificat în strofe entuziaste. Numai la fundul cufărului am dat, în sfârșit, de urmele lui. Titlul cu litere mari nu putea să păcălească: „Gorie Rusiei!” Am despăturat pagina pe genunchi, cum făcea Charlotte și, cu jumătate de glas, am început să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
formalizată (eficiența ei depinde de respectarea formei canonice) sau poate fi improvizată din formule religioase și expresii ad-hoc. Ea cuprinde trei secvențe majore: a) invocarea, prin care divinitatea este numită (cu toate detaliile legate de istoria și faptele ei) și glorificată prin diferite formule; b) argumentul, prin care sunt prezentate faptele care conduc la adresarea rugăciunii; c) rugăciunea propriu-zisă, În care se transmite mesajul: cel mai adesea, rugăciunea formulează o solicitare (vezi și S. Price și E. Kearns, 2003, p. 447
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin forță (capturare sau dezrădăcinare), În timp ce mireasa este definită prin pasivitate și acceptare. Așa cum am arătat În altă parte (M. Coman, 1980, pp. 176-182), dialogul modelelor normative se regăsește și În baladele care se cântau cu această ocazie: dacă unele glorifică dragostea și fidelitatea soției („Milea”), altele oferă imagini ale infidelității și nepăsării, aspru sancționate („Ghiță Cătănuță”). Riturile de trecere variază În funcție de civilizație și moment istoric. În diferitele lucrări de specialitate sunt descrise amănunțit schemele ceremoniale specifice societății studiate de respectivul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
capodopere ale artei inegalabile chinezești, exponate din jad vechi de 5000 de ani; 693 Marea Enciclopedie a statelor lumii, p. 35. 694 Enciclopedie de istorie universală, p. 255. 695 Ibidem, p. 1209. 537 Altarul Martirilor, un modern și ingenios monument, glorifică eroii luptei anticomuniste și pentru independență. După-amiaza vizităm Chiang Kai Shek Memorial Hall, dedicat generalului naționalist, conducător al Kuomintang-ului de după Primul Război Mondial, rivalul liderului comunist Mao Zedong În războiul civil interbelic și după Înlăturarea ocupației japoneze la sfârșitul celui
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Teatrul Mitropolitan este amplasat Într-o frumoasă clădire În stil art deco. Mișcarea teatrală a debutat În secolul al XVII-lea evoluând din legendele populare ale populației ifugo hudhud. Spaniolii au introdus sinakulos - scenete cu tematică creștină, de exemplu moro-moro glorifica luptele creștinilor cu musulmanii. În secolul al XX-lea se introduc piese engleze și americane, abia după independență apărând o dramaturgie națională 812. Prima carte tipărită la Manila (1593), un catehism este atribuit lui Juan de Plasencia, ale cărei copii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
la criza locuinței pe care o traversează astăzi civilizația noastră [...]"122. Aceasta se întâmpla fiindcă guvernarea nu dezvolta, chiar și a posteriori, o viziune politică și socială în privința a ceea ce se făcea? Tehnologia mobilizată în construirea marilor ansambluri nu era glorificată doar pentru performanțele sale intrinseci, sau pentru binefacerile economice. Dacă puterile publice s-au preocupat mai degrabă să construiască rapid și cu costuri mici cât mai multe locuințe cu putință decât să realizeze o operă urbanistică, cea mai mare parte
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și aveau o asemenea importanță încât deținuții erau eliberați pe cauțiune pentru a putea să asiste. Locul de desfășurare al sărbătorii era situat în interiorul orașului sau în apropierea lui. Organizarea materială a acesteia era susținută de către cetățenii bogați. Dionisiile urbane glorificau victoria zeului asupra iernii și sosirea primăverii. În cadrul defilării rituale, Dionisos era reprezentat așezat într-o corabie, o trimitere la călătoria legendară, sau urcat într-un car triumfal (carrus navalis) însoțit de sileni (un fel de satiri), de cântăreți din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a cărui perioadă de vârf a fost reprezentată de căderea Romei în 476 și de invaziile barbare. Ordinele călugărești urmând în această privință prescripțiile conciliului de la Aix-la-Chapelle din 816, care încuraja viticultura canonică, episcopală și monastică au salvat și au glorificat cultura viței de vie. La adăpostul mănăstirilor, ordinele călugărești mai ales benedictinii și cistercienii au știut să conserve și să continue tehnicile vitivinicole, mai ales pe cele care priveau vinificarea, dar și simbolistica însăși a viței de vie: "Pe lângă conservarea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
conferă, de fapt, autenticitate și sens Sărbătorii. Organizată, în principiu, o dată la douăzeci și cinci de ani la Vevey, aceasta nu este, așadar, o manifestare folclorică obișnuită, ci o ceremonie menită să îi recompenseze pe cei mai buni lucrătorii ai viei. Sărbătoarea glorifică "marele ciclu natural", "eterna întoarcere" a anotimpurilor cu tot cu muncile și recompensele pe care acestea le aduc celei mai nobile și mai vechi meserii din lume: cea de agricultor și, mai precis, cea de "lucrător la vie". Ritualul Sărbătorii evocă primăvara
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
această întâlnire nefericită să aibă loc în paginile Vieții românești? Dacă în primul caz - al cronicii Zile slăvite - era vorba de un articol care «face praf» pe nedrept un volum de versuri cu mari calități, a doua cronică încearcă să glorifice o carte în care precumpănesc simțitor lipsurile. Așadar, ambele cronici au ca trăsătură comună faptul că procedează contrar intereselor dezvoltării literaturii noastre. Ele sunt fețele diferite ale uneia și aceleiași lipse de principialitate (...)”. ASPECTE ALE ROMANULUI N-au fost multe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se lărgea accesul la cunoașterea structurii funcționale a organismului uman. De exemplu, Bernardino Telesio, în voluminoasa De rerum natura (1508), promovează o direcție empiric-pozitivistă și, ca și Hippocrat, susține menținerea sănătății integrale a omului prin cumpătare. Omenia, pe care o glorifică acest filosof naturalist, este caracteristică medicilor și poartă imaginea carității, prin care omul poate deveni sublim, atribut subliniat de Telesio. Umanismul medical medieval cunoaște în Renaștere o resuscitare. Se promovează politica de sănătate. William Perry pune accent pe igienizare; Sf.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
stabilește între 1936 și 1938 la Paris, apoi, începând cu 1939, la New York, întorcându-se în Germania abia în 1951. 43 Această piesă este o rescriere pentru Le Livre de Christophe Colomb a lui Claudel, piesă din 1927. În timp ce Claudel glorifică aici, în persoana lui Columb, victoria creștinismului, Césaire condamnă opresiunea. 44 Începând cu 1972, Yacine, care se întoarce în Algeria, scrie în araba dialectală. Ultimele sale piese, modificate neîncetat în cursul repetițiilor, nu sunt publicate. 45 Publicat în Théatre complet
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Transilvania (1982), carte repede retrasă de pe piață, este o colecție de eseuri tributare doctrinei naționalismului mistic, cu îngroșate note polemice antirevizioniste. Culegerea este structurată în patru părți: Rapsodie transilvană, pledoarie exaltată pentru arhaicitatea ținutului, Meleaguri natale, un soi de imn glorificând influența civilizatoare a socialismului, Patriotismul - o necesitate vitală, un manifest împotriva revizionismului, și Cuvânt despre Transilvania, unde sunt prezentate antitetic Transilvania milenară și Ungaria posesivă. Eseurile sunt mai ales reacții polemice, stârnite de vehicularea, în politica și presa maghiară, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
însemnați, care se adaugă cu psalmul ales, când se cântă Polieleul, începând din ziua a opta a lunii septembrie. Alcătuirea lui chir Filothei monahul, fost logofăt al lui Mircea voievod. Orânduite după calendarul bisericesc, cele trezeci și trei de pripeale glorifică în scurte versete principalele sărbători, precum și pe unii sfinți; de exemplu, La Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos: „Veniți, împreună cu cetele îngerești, să cântăm slavă celui dintru înălțime, lui Dumnezeu, zicând: Celui ce s-a născut în peșteră.” Cunoscute până în prezent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
lor, cu toate că scrierile și cursurile lor au exercitat o influență puternică. Prezicerile lor delphice și cu tentă de oracol, alături de justificările raționale, au arătat oamenilor de stat ce cale să urmeze. În vremuri de război au salutat deciziile liderilor lor, glorificînd trecutul. Ei înclinau să justifice cuceririle din trecut sau pe cele viitoare. Aceste justificări morale și intelectuale erau adesea ambiții mascate. Oamenii de stat încurajau acest sprijin. Cum rămîne atunci cu obiectivitatea istorică? Tacitus voia să scrie istoria "fără teamă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a ținut întotdeauna un jurnal meticulos al impresiilor lui de călătorie care va fi publicat mai tîrziu 54. Și-a manifestat interesul față de un poet contemporan, Giosué Carducci, care și-a început cariera ca revoluționar antireligios, devenit ulterior naționalist și glorificînd domnia Casei de Savoia. Carducci avea strînse legături cu primul-ministru naționalist Crispi și cu Regina Margareta și mai tîrziu l-a inspirat în mare măsură pe Mussolini. După ce s-a întors din Italia, Iorga a frecventat cercurile intelectuale de la București
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
perioadă și-a stabilit el reputația 231: Scurtă istorie a lui Mihai Viteazul (București, 1900) i-a făcut pe academicieni să-l atace pe Iorga, acuzîndu-l că "insultase memoria lui Mihai Viteazul"; de fapt, intenția lui Iorga era să-l glorifice. În Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (2 volume, București, 1901), o lucrare de pionierat asupra literaturii române din secolul al XVIII-lea, Iorga scoate la lumină multe opere aproape uitate, Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul românesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În anonimatul din care ieșiseră pentru o clipă - era atât de banal În concepție și execuție, Încât sfida parodia. Ar fi fost perimat și cu 15 ani mai devreme. Tocmai de aceea prevestea ceva nou. Entuziasmul cu care concursul Eurovision glorifica un format iremediabil Învechit și o pleiadă de soliști jalnici reflecta o cultură a nostalgiei, melancolică și lucidă În același timp. Punk-ul, postmodernul și parodia erau doar câteva dintre reacțiile suscitate de acest deceniu confuz și decepționant; alta era moda
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fiindcă retragerea statului a fost resimțită cu precădere de intelectuali - deloc surprinzător, de vreme ce ei fuseseră de la Început promotorii cei mai zeloși ai ameliorării sociale „de sus”. După cum observa În 1984 scriitorul ceh Jiøí Gruša, „noi șscriitoriiț suntem cei care am glorificat statul modern”. Prin natura ei, cum observa Ignazio Silone, tirania modernă necesită colaborarea intelectualilor. Era așadar cât se poate de firesc ca Îndepărtarea intelectualilor europeni de marea narațiune a progresului să fie cea care a declanșat avalanșa; și oarecum de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu Dionisos, va simboliza mai întâi ciclul vegetativ, pentru ca mai apoi, să personifice misterele vieții de după moarte. Pentru greci, civilizația vinului era un pleonasm. O societate civilizată demnă de acest nume trebuia neapărat să onoreze vița de vie și să glorifice vinul. Spre exemplu, regele insulei Itaca (insulă situată în apropiere de Corfu) și tatăl lui Ulise, Laertes, era foarte mândru de cele cincizeci de rânduri de viță de vie de soiuri diferite. Însuși Ulise cel șiret râdea de vinul rustic
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
această perioadă de tranziție, principiile călăuzitoare care ghidează întregul demers de construire socială a trecutului nu au fost elaborate într-o manieră coerentă. De aceea, manualele din anii '60 formează o mixtură de elemente internaționaliste și naționaliste, prin care se glorifică influențele slave în același timp în care se monumentalizează trecutul indigen. Prin reasumarea moștenirii naționale, discursul emis de literatura didactică din această perioadă conține suficiente deturnări de la direcția antinațională stabilită de M. Roller pentru a se putea afirma începutul unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]