858 matches
-
imaginației, memoria lui Creangă îl înserează unei categorii "de ordine senzațională" în creativitate, datorită crede Iorga unei sanguinități cu totul deosebite în sfera cerebrală, aceasta fiind cea care determină abundența senzorială: "el vede admirabil; faptele care trec pe dinaintea ochilor lui glumeți își pun adânc pecetea în masa creierilor lui, scăldați de un sânge îmbielșugat în globule ă!), și urma lăsată nu se mai șterge niciodată. În orice moment, Creangă poate dispune de dânsa; ea, senzația, i se prezintă înainte cu bogăția
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
salutată înșelător cu un Bravo-bravissimo!: "Bravo-bravissimo! dar tu/ privind prin toba spartă a trecutului/ ți-ai permis un respiro, ai surprins/ cum prezentul se apropie bălăbănindu-se/ de mireasa viitorului și o mușcă de buci". Chiar și o exclamație aparent glumeață ca cea care se repetă în Trăiască poezia și marii visători nu poate ascunde ceea ce traversează în filigran întreaga lirică a lui Ioanid Romanescu: regretul marii treceri, ciuda nemascată pentru pierderea iubirii, a prietenilor, a cuvintelor ce parcă au început
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
obiectului erotic de invazia oricăror semne ale derizoriului. Cântărețul profund al erosului, inclusiv în momentele în care se interesează exclusiv de forma lui să spunem lumească, nu poate fi privit niciodată drept ceea ce Ovidius numea un tenerorum lusor amorum ("cântărețul glumeț al dragostei ușoare"), căci nu comite niciodată eroarea să îl desolemnizeze. Chiar și atunci când pare a se revendica de la tradiția poeziei erotice autohtone sau europene care își are rădăcinile în galanteriile specifice concetismului, poetul camuflează în texte mărci ale potențialului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
264]. Subiectele ce țin de femeile pariziene sunt înserate mai ales in rubricile "Monden", care au un profil apropiat de tiparele actuale ale jurnalismului de scandal. Sunt mai multe evenimente diverse, care trec în revistă, pe un ton lejer și glumeț, numeroase detalii din viața privată a vedetelor și a personalităților pariziene la modă: ele își propun să fie inteligente, amuzante, spirituale. 1.1.2. Reprezentarea Parizienei: arhetipuri și ambiguitate Cultură secolului al XIX-lea a produs nenumărate imagini de femei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Angelo Barile preciza în scrisoarea din 7 ianuarie 1932: Dar după toate aparențele trebuie să presupun că vina mea nu este ca am spus sau că am lăsat să se înțeleagă acestea ci că am spus-o pe un ton glumeț (...) cu sfinții, până și eu știu, nu trebuie să glumești. Dar oricât de mult ar fi înaintat Ungaretti pe calea sfințeniei, el încă este, slavă Domnului, un om viu printre oameni. Putem deci să vorbim despre el omenește, așa cum cred
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lor8, așa cum constatăm că există în altă latură (Călinescu: vol. I, 1999, pp. 251-252 et passim). Este pe deplin adevărat faptul că însuși poetul se vede, într-o prezentare autoironică, "vecinic doctorand în multe științi nefolositoare" (ms. 2256), totuși autoportretul glumeț, ca și smerita impresie că nu este pregătit să predea filosofie la Universitate, nu trebuie să inducă în eroare. Despre Schopenhauer și Eminescu vor bește și Liviu Rusu în pagini ce dezvoltă teza în virtutea căreia influența schopenhaueriană în opera lui
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lui întreg e ceva ce se poate întinde și contrage (s.n.) și poate lua orice formă din lume... I se părea mai întâi că i se îmflă capul din ce în ce și el devine un bătrân ghebos, gras și glumeț... or că acuși se usucă ca țârul și devine un om lung, cu ochii clipitori și mici, îmbrăcat în straie lungi negre... or că i se îmflă corpul și i se subțiază picioarele, de pare un sac de făină pus
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
1911 o prefață: "O fată, intrînd în bal împodobită cu toate grațiile frumoasei vîrste, nu mai are nevoie de recomandația unei mătuși." Unii contemporani au notat despre Caragiale impresii contradictorii ("June pesimist, sceptic și cinic" Iacob Negruzzi, "totdeauna vesel, sarcastic, glumeț" Pantazi Ghica) sau l-au stigmatizat ("Caragiale, ăla, berarul") așa cum la rîndu-i a procedat nu de puține ori: "Nu-l mai da în gazetă îi scria lui Zarifopol despre un critic muzical dă-l mai bine în alta." Pentru unii
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Mihai Ralea însă, aluviunile zis balcanice îl exasperează, fiind percepute ca atentate la noblețea nației: "Am scris de nenumărate ori și aici și aiurea că nenorocirea cea mai mare a țării noastre e spiritul acesta de pehlivănie, de operetă, scepticismul glumeț și vulgar cu care se profanează cele mai serioase, adînci și tragice inițiative. Ne-am ridicat de atîtea ori contra fanariotismului subtil ori șiret, contra ipocriziei orientale care ne roade ce e mai curat și mai nobil în nația aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pentru supraviețuirea grupului, marcând cu 1 cel mai important și cu 14 cel mai puțin important obiect. În rucsacurile pe care le duceți în spate aveți obiectele prezentate în tabel. Schiță autobiografică Numele și prenumele ............................................... ....................................... Trăsături de caracter Îex.: (tăcut, glumeț, optimistă) ......................................... Trăsături preferate la ceilalți (ex.: extrovertit, sufletist) ............................................... ............................................... ........................... Priceperi/ abilități (ex.: grădinărit, înot, rezistență fizică, luarea deciziilor) ............................................... ............................................... . .......................... Obiceiuri personale (ex.: fumat) ............................................... ............................................... . .......................... Alegerea. Specificați în ordine, preferințele pentru insulele spre care ați vrea să evadați în condiții ideale: Prima alegere........................................ ............. A
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
pentru supraviețuirea grupului, marcând cu 1 cel mai important și cu 14 cel mai puțin important obiect. În rucsacurile pe care le duceți în spate aveți obiectele prezentate în tabel. Schiță autobiografică Numele și prenumele ............................................... ....................................... Trăsături de caracter Îex.: (tăcut, glumeț, optimistă) ......................................... Trăsături preferate la ceilalți (ex.: extrovertit, sufletist) ............................................... ............................................... ........................... Priceperi/ abilități (ex.: grădinărit, înot, rezistență fizică, luarea deciziilor) ............................................... ............................................... . .......................... Obiceiuri personale (ex.: fumat) ............................................... ............................................... . .......................... Alegerea. Specificați în ordine, preferințele pentru insulele spre care ați vrea să evadați în condiții ideale: Prima alegere........................................ ............. A
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
ar fi fost martirizați, să poată spune: «l-am cunoscut pe acesta, l-am cunoscut pe celălalt». Printre aceia era un frate diacon pe nume Palmerio, care mai apoi a fost numit guardian la Magdeburg; era o persoană veselă și glumeață, originar din Monte Gargano din ținuturile Pugliei. Ajungând la el, acel frate curios l-a întrebat: Cine ești și cum te cheamă?». Acesta a răspuns: «Mă numesc Palmerio» și, prinzându-l de mână, a adăugat: «Și tu ești de-al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și s-au așezat împreună. Dar fiindcă fratele Nicolaie, fiind o persoană umilă și simplu ca un porumbel, s-a așezat cu mult respect în tăcere în fața fratelui Giordano, fratele Petru din Eisenach, însoțitorul fratelui Nicolaie, un tip jovial și glumeț, cunoscând umilința acestuia, i-a spus: «Frate Nicolaie, nu-l recunoști pe regele și domnul nostru?». Acesta, împreunându-și mâinile, a răspuns cu umilință: «Mă bucur să-l cunosc și să ascult de domnul meu». Fratele Petru a adăugat: «Chiar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sufletele»; și, ridicându-se, a plecat. 104. Fratele Albert s-a arătat mereu foarte evlavios în celebrarea oficiului divin și evita distracțiile minții închizând ochii. Când se afla în compania fraților, câștiga afecțiunea acestora prin felul său de a fi glumeț și amabil. Într-o zi în care toți frații [din convent] s-au supus unei flebotomii, fratele Albert a propus însoțitorilor săi următoarea parabolă, în special spre a-i folosi unui anumit novice ce era prezent, care se considera prea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în sensul larg al cuvântului. Aceasta este o chestiune bine stabilită care trebuie subliniată. Un aspect limpede de avut în vedere este afirmația poetului potrivit căreia nu a avut nici o compensație, cu alte cuvinte ca să folosim și noi un ton glumeț a păcătuit "dezinteresat"84. Și această aserțiune este importantă, din punct de vedere juridic, pentru că poetul "precizează" că vina lui nu poate fi și nu trebuie căutată printre delictele care țin de "latura financiară": aici intră în primul rând crimen
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
trecut pe la Gică și, împreună, veseli și puși pe glume, am luat-o spre gară. Acolo trebuia să ne întâlnim cu Mitică, un alt frate, mai mare și cu Mișu Ermorache, un haldan de om, înalt și solid și tare glumeț. Pe drum, Gică tocmai îmi spunea un banc. Îl țin minte. Cică un evreu trebuia să plece în Israel. La plecare, un prieten îl roagă ca la întoarcere, să-i aducă de acolo un papagal. Omul plecă în Israel, își
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu o dragoste specială pentru "clienții" lui ― cum le zicea celor din tranșee ― și luând masa totdeauna în odăița trecătorilor, fără însă a se amesteca în discuțiile lor. Fiindcă tăcerea devenea apăsătoare, Klapka zise către doctorul Meyer, căutând un ton glumeț: ― Eu pot sta aici până la ziuă, că tot n-am cvartir, iar soldatul îmi păzește în gară bagajele... Auzind glasul căpitanului, Bologa se dezmetici și vorbi repede, parcă ar fi vrut să-și ascundă o vină: ― Dacă sunteți obosit, vă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ca adineaori provocarea lui Varga. Altminteri Karg, prin tonul vorbelor și prin blândețea ce-i îndulcea toată înfățișarea, îi arăta un interes într-adevăr sincer, aproape nefiresc de sincer. Pe urmă veni și rândul întrebării așteptate, luând însă o formă glumeață, prietenoasă: ― Ei, așa-i că nu s-a prăbușit lumea fiindcă vii cu noi aici? Apostol văzu limpede în ochii generalului că cere un răspuns scurt: nu. De aceea nu-și putu stăpâni o secundă de ezitare, care se stinse
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
sforțările lui fură zadarnice. Trecură vreo trei minute în tăcere, uitîndu-se disperat în ochii ei, care umpleau casa cu o lumină blândă și ispititoare. Apoi deodată îi veni în gând s-o întrebe de câți ani e, firește cu ton glumeț, ca nu cumva ea să-și închipuie cine știe ce. Îi era teamă că-i va tremura vocea și Ilona va înțelege greșit rostul întrebării... Până să se hotărască să deschidă gura, se auzi un ciocănit energic în ușă. Fata se ridică
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în glumă și totuși cu o privire iscoditoare: ― Te-am așteptat să te arestez, Bologa... Se vede însă că ți-ai mutat gândul... Apostol îi simți în inimă privirea ca un cuțit. Zâmbi încurcat și răspunse, de asemenea cu ton glumeț, dar neputîndu-și ascunde o tremurare a buzelor: ― A, n-ai uitat încă convorbirea de atunci?... Ei da, am lipsit la apel... Crezi că de aci încolo e prea tîrziu? ― Nu știu... Tu trebuie să știi! zise Varga, devenind îndată serios
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
astfel o noapte e măreață, Pierdută-n stele ce în ceriu înnot, Prin ele trece melancolic luna - O gură dă-mi iubito - și-ncă una! Spre sărutare gura-ți se încreață Și ochii tăi privesc întunecat Și visători. - Iubito, tu, glumeață, Nu știi c-a săruta e un păcat Și că-n întunecata lor dulceață Nu s-uită ochii de copil v-odat- - Fără să plîngă-n urmă-a lor langoare Și voluptoasa lor întunecare! Căci ce ai zice dacă eu acuma Aș
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
surâzând, știind că ea, până și-n somnul ei, lăsîndu-și capul pe pieptul tău îți numără cu urechea, deșteaptă încă, bătăile inimei și te iubește, și mult te iubește. {EminescuOpXV 232} ["O VERONICĂ... "] 2261 O Veronică să *** în brațe TEXTE GLUMEȚE. PARODII 2256 [1] D. Michalis Eminescu, vecinic doctorand în multe științi nefolositoare, criminalist în senzul prost al cuvântului și în conflict cu judecătorul de instrucție, fost bibliotecar, când a și prădat biblioteca, fost revizor la școalele de... fete, fost redactor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
conformat. Stani nu știa cum se simțeau ceilalți colegi însă această materie i-a scos peri albi și abia în ultimul an a simțit o oarecare destindere din partea profesorului care nu le-a mai dat să copieze lecțiile... era simpatic, glumeț dar abia aștepta să îi încondeieze. La franceză în schimb domnul Mugioiu nu avea treabă cu el ci cu Magi; vorbeau împreuna... ,,lingurision, furculision, cutision,, și nu simțea când ora a trecut! La Limba și literatura română rămânea uimit cum
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
eu nu încetam să mă mir cum se poate lăuda un om că nu știe multe. Până și fiorosul "crăpare-ar fierea-n tine" al mamei - care, inutil de spus, și-ar fi dat viața pentru mine - era mai mult glumeț și grotesc decât realmente agresiv. Hotărât, ura, disprețul, violența nu prea intrau în formula cartierelor muncitorești de atunci decât, poate, prin excepție. Pe garduri nu scria decât fie "hai Rapidul", fie "uă Rapidul". Pe noi, copiii, nu ne ducea mintea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de ales, Auta își îndemnă măgarul la drum. Un soldat îi strigă din urmă: - Nu rămâi să mănînci? Să nu mori flămând... - De mîncare-mi arde mie acuma?! răspunse Auta vrând să glumească, dar glasul lui era prea tulburat ca să fie glumeț. În cercul câmpiei, lumina slăbise. Soarele, mare și roșcat, mergea să se scufunde în grâu. Lovit de picioarele lui Auta, măgărușul alerga cât era în stare să alerge. Auta privi o pasăre în zbor. Totdeauna pizmuise păsările, dar acum le
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]