1,200 matches
-
lungul frontierei cu Israelul. Regiunea a fost ocupată de trupele israeliene pentru prima dată în 1978, apoi pentru a doua oară între 1982-2000, fiind în fapt o piesă teritorială din aria mai largă a zonei de securitate circumisraeliană (alături de platoul Golan, fermele Shebaa, Cisiordania, Gaza), creată de statul evreu pentru asigurarea propriei protecții statale. În perioada ocupației israeliene în acest teritoriu a acționat “Armata Libanului de Sud”, o organizație paramilitară sponsorizată de Israel, ca instrument de control asupra regiunii sudlibaneze. După
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
timp de trei zile. Pe 5 august, un atentat asupra unui aparat aflat la sol pe aeroportul din Atena face trei victime. Pe 6 octombrie 1973, la începutul după-amiezii, trupele egiptene traversează Canalul Suez și tancurile siriene avansează pe platoul Golan. Pe 25 noiembrie, un aparat al companiei KLM este deturnat spre Damasc, apoi spre Tripoli. Bombe cu fosfor provoacă incendierea unui Boeing 747 al Pan-Am pe aeroportul din Roma; un alt aparat de același tip, aparținînd companiei Lufthansa, este
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
erau doi? tare-i dracoasă, n-ai auzit Cătălin Botezatu! făceai douî gemene, strigai pe una răspundea ceilaltă! vara trecutî cînd am fost la București, am zis că băietu' meu c-a să iasă primu', te-i trezit cu doi golani! frati-meu o facut fete! Ora 18,35, în sala de așteptare a gării Vaslui, pe stîlpi harta României conturul cu Basarabia peticită, unirea e rezolvată, peste rînduri de șine copilul cerșetorului făcîndu-și nevoile, încheie sesiunea cine sîntem noi? vorbirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ne-am mai întâlnit noi, că sigur te recunosc de undeva ? — Unde să ne întâlnim, domnule Știrbu ? se intimidează puțin Cristi, când vede că se apropie amenințător de el. Nu era vreun tip bine făcut țiganul, nu ca cei doi golani care îi întâmpinaseră, de aproape doi metri fiecare și cu brațele ca niște baroase. Era chiar cu un cap aproape mai mic decât Cristi, se uita la el de jos, acum că era la doar câțiva centimetri și-l analiza
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
atuncea până am ieșit, a fost crimă și pedeapsă. Nici un câine nu-l chinui cum ne-au chinuit pe noi. Zeama aia acră, arpacașul, terciul... E fără comentarii. Cai morți cu spanac cu tot, cartofi fierți, cojiți, necojiți. Animalele, boule, golanule, derbedeule! Iar noi eram niște oameni cinstiți. Detenția a fost la 23 de ani, 24 de ani i-am împlinit în închisoare pe 6 iunie. Și la 26 m-a eliberat. Că veniseră și atunci la noi și ne povesteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ai intrat, bă, pe secție, când ai intrat? Și eu am spus, că țineam minte, că era proaspătă treaba: Păi în luna cutare, seara cutare... Ei futu-le muma-n cur, că nu și-au făcut treaba! Ce faceți, bă, golanilor, uite ăsta cu ce cruce a intrat. Bine că n-a intrat și cu o cădelniță și voi să nu vedeți! Și mi-a smuls crucea cu totul, și mi-a dat 7 zile de izolare. Cum era izolarea? Prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
atunci când a fost decretul cu repatrierea, el a crezut în gogorița asta, și s-a dus la ambasada din Paris și-a depus acolo toată averea, ca să vină în țară. Și ăia i-au păpat toată averea! Și-a venit golan aicea. Când a văzut ce iad comunist e aicea s-a revoltat și a plecat de nebun, ca frontierist. Mai avea și niște valută, și-a fost condamnat și pentru tentativă de trecere de frontieră și pentru deținere de valută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din satu’ Vadu Roșca, comuna Vulturu. Atuncea era rogojâni pe plasa de sârmă de la pat. M-am așezat acolo, și am început să vorbesc cu ăla. Îi cunoșteam pe părinții lui, pe ta-său... ăla era tânăr, avea optișpe-nouășpe ani, golan. N-am știut. M-a’ ținut acolo două-trei săptămâni, îl scotea la vizită, îl scotea mai știu io unde pizda mamii lui, și când venea se scobea prin dinți... Da’ io dacă nu mai fusesem închis nu știam. Și ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne-a dus în Delta Brăilei... Cum a fost primirea în Balta Brăilei? Acolo a pus doi dulapi cât îi aleea mea, de îngustă, de ciment, și treceai de aicea dincolo că era un părău, o apă. Și era un golan... cu păru’ creț. Cum se cheamă ăștia? Nu contabil... de-ăla care țâne evidența... Bă, și dacă fugeai pe dulapu’ ăla, îți dădea cu o vergea de fier, te plesnea golanu’ cela cu vergeaua... Da’ de ce? Că zicea că fugi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am avut-o atuncea, când să ne deie drumu’... Și dimineața ne-a oprit ăla și ne-a dat bagaju’. Acolo la Strâmba era un plutonier major, Stan Ion, din Bordeasca, din Vrancea, care-i căsătorit acuma la Tătăranu... Un golan ce n-ai văzut pe fața pământului... Și avea o palmă mare... dacă îți dădea o palmă... dormeai două zile. Te bătea de te usca. Golanu’ ăla s-a întâmplat că era la poartă la percheziție. Și știa, tu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să aduni o mână de buruiană. A fost foarte greu. Și în ’57 toamna, chiar aici la strada asta, o’ venit îndrumătorii. Io eram la școala de șoferi la Brașov și am venit acasă. Și era vreo 20-30 de îndrumători, golani de ăștia, cu ghioagele... și te forțau să semnezi că treci la colectiv. Și mă oprește nașul meu, Mocanu, care era profesor, și era îndrumător, umbla cu echipele alea. Și îl întreb: Nașu’, pentru ce umblă ăștia? Păi pentru colectivizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
-vă!” Aproape în același timp, se auzi glasul lui Baltă, îngroșat de emoție, cu pumnii strânși, tremurând ca varga... „Treziți-vă !” După o vreme, glasul lui Ichim, juristul, sparse tăcerea... „Țara se duce de râpă sub ochii nostri... Nulitățile, secăturile, golanii au pus mâna pe putere..!” În seara aceea, postul de radio „Vocea Americii”, a transmis o emisiune dedicată, marelui om politic și patriot, Iuliu Maniu.. „Orizont de viață liberă pentru neamul său!..Iuliu Maniu luptă de 50 de ani pentru
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
când pomenea de vreo colegă zicând: „Ți-o fi venit și ție, mă, puțoiule!“. Toate astea, plus faptul că în anul doi de facultate prietena sa, Roxana, cu care credea c-o să se însoare, l-a părăsit pentru Târnoveanu, un golan din anul patru care vindea cafea și blugi și-și tăia părul din nas în timpul cursului de socialism științific, l-au convins că dragostea nu e niciodată aia care ți se întâmplă, ci aia care o să ți se întâmple cândva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
i-ar fi priit orice fel de laudă, fie ea și mincinoasă, a băieților de bani gata? Răspunsul nu l-a lăsat să doarmă pe Constantin Șerban nenumărate nopți. Pentru că, în adâncul sufletului său de bărăgănean frustrat, îi admira pe golanii aceia tot timpul binedispuși. Iar în fonfăitul din fundul sălii se regăsea pe el, omul unei infirmități poate chiar mai mari, una sufletească, pe care, la o adică, putea s-o ascundă și după un timp să se resemneze cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-și plasau piesele recuperate de pe Mercedes-uri și BMW-uri prin serviciul Aprovizionare. „E de încredere?“, au întrebat hoții de mașini în prima sâmbătă, când Andrei C. și-a zis: „Fie ce-o fi“ și s-a dus la petrecerea golanilor lui. „Da’ de unde!“, au răspuns veseli nevoie mare aceștia, ca și cum cooptarea în grup a unui turnător îi îndreptățea să-și lărgească afacerile invitând la bairam și câțiva spărgători de vile de-ale barosanilor. „Cine mai e azi de încredere?“, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Hafez Al Assad a fost ales președinte al statului sirian. Siria a participat la conflictele armate arabo-israeliene din 1948-1949, iunie 1967 și octombrie 1973. La 31 mai 1974, a fost încheiat un acord de dezangajare a forțelor siriano-israeliene pe Muntele Golan. După anul 1976, Siria a angajat trupe în Libanul vecin, devenind treptat arbitrul confruntărilor din această țară; un tratat de fraternitate, semnat la Damasc la 22 mai 1991 între Siria și Liban, a consfințit acea poziție preferențială. Siria a sprijinit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
lui Vasile Penu, țăran onest și muncitor din Ulmeni, a ajuns "Iliescu", trebuie să citim ceva mai jos, în articolul menționat din Ziua, următoarea explicație. "Alexandru Penu, părintele lui Ion Iliescu, a creat numai necazuri familiei sale. Se înhăitase cu golanii de comuniști), afirmă neamurile sale. Jandarmii și polițiștii îl căutau toată ziua pe acasă, pentru legăturile sale cu partidul comunist. Vasile Penu, tatăl, era nevoit să-i ascundă de fiecare dată în ieslea căilor sau în cuverturi. În cele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
altora. Prin stimularea reacției, a ideosincraziei unei categoni sociale (că, de pildă, minerii) față de diferențele de acces la bunurile materiale - în cea mai pură tradiție comunistă (nu ne vindem pe dolari, Kent și cafea) - sau față de evenimente unice (gen mitingul golanilor, atacarea televiziunii de elemente legionare etc.). Minerii au fost, în realitate, doar niște cobai, utilizați de păpușarii din umbră. Aceia care le-au testat și cunoscut anterior reacțiile, timp de douăzeci și cinci de ani. 3. "SPĂLAREA CREIERELOR": ILIESCU ȘI MINERIADELE TIP
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
spuneau ei scandalizați. Ai noștri s-au spetit alergând să dea patruzeci cincizeci de goluri, iar ei, puturoșii, n-au fost în stare nici de golul de onoare. Să cadă în genunchi, altfel îl linșăm! scandau aprins cei din tribune. Golanule! am dat banii degeaba, uite ce meci am văzut!... Hai, Nea Peniță, trage odată! se rugau copiii din tribune. Că se face noapte. Nu vezi că soarele a apus? Antrenorul își scutură capul de două ori, privi cerul mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Era lume de tot felul, dar nu puțini intelectuali și studenți. Televiziunea a avut grijă să transmită imaginile cele mai puțin favorabile (grupuri de țigani, de pildă) din care ar fi rezultat că acolo s-a adunat scursoarea societății românești. „Golani“, i-a numit Iliescu. Apelativ asumat cu mândrie de cei În cauză. Piața Universității a devenit Golania, „țara golanilor“. S-a compus un imn al golanilor, care răsuna fără Încetare. Refrenul era: „mai bine golan decât activist“ (cu trimitere la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai puțin favorabile (grupuri de țigani, de pildă) din care ar fi rezultat că acolo s-a adunat scursoarea societății românești. „Golani“, i-a numit Iliescu. Apelativ asumat cu mândrie de cei În cauză. Piața Universității a devenit Golania, „țara golanilor“. S-a compus un imn al golanilor, care răsuna fără Încetare. Refrenul era: „mai bine golan decât activist“ (cu trimitere la trecutul de activist comunist al lui Iliescu și al tovarășilor lui) și „mai bine mort decât comunist“. La 13
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pildă) din care ar fi rezultat că acolo s-a adunat scursoarea societății românești. „Golani“, i-a numit Iliescu. Apelativ asumat cu mândrie de cei În cauză. Piața Universității a devenit Golania, „țara golanilor“. S-a compus un imn al golanilor, care răsuna fără Încetare. Refrenul era: „mai bine golan decât activist“ (cu trimitere la trecutul de activist comunist al lui Iliescu și al tovarășilor lui) și „mai bine mort decât comunist“. La 13 iunie, piața a fost evacuată de forțele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a adunat scursoarea societății românești. „Golani“, i-a numit Iliescu. Apelativ asumat cu mândrie de cei În cauză. Piața Universității a devenit Golania, „țara golanilor“. S-a compus un imn al golanilor, care răsuna fără Încetare. Refrenul era: „mai bine golan decât activist“ (cu trimitere la trecutul de activist comunist al lui Iliescu și al tovarășilor lui) și „mai bine mort decât comunist“. La 13 iunie, piața a fost evacuată de forțele de ordine. Au urmat tulburări În București, inclusiv o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cercetând opurile gălbejite ale memorialiștilor, înțelegi dimensiunea saltului izbutit în câteva decenii de la târgul patriarhal în care zilnic, la patru trecute fix, pe strada Carol, covrigarul Franț își îmbia clienții țipând distihul " Trei chifle, zece bani / La boieri și la golani" către statutul de oraș-marcă al graniței estice a Uniunii Europene. Ia să vedem, de pildă, cum se distrau bunicii și străbunicii noștri? Desigur, înainte de orice, în funcție de starea pungii. Teodor Burada (în cartea "Documente din arhivele ieșene", coordonată de G. Ivănescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
aruncarea de bucăți de smoală moale și cleioasă În bărbile lor (cum Își amintește despre propria-i copilărie, petrecută la Piatra-Neamț, Eugen Herovanu În volumul Orașul amintirilor, București, 1936 ; <endnote id="cf. 100, pp. 224-225"/>). Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, golanii din Galați, mai ales mateloții greci, obișnuiau să arunce În evreii imprudenți - care „se duceau la preumblare” În zona portului - cu „bucăți de iască [fumegândă], Înadins prevăzute cu o materie de aprins [= smoală]”. Era un preambul al bătăii <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]