1,514 matches
-
semnalate: volumul de interviuri al Silviei Constantinescu (1995), precum și numărul consacrat „exilului” de revista Secolul XX (1997/1998), În special articolele semnate de Monica Lovinescu și de Sorin Alexandrescu. S-au făcut observații În acest sens asupra jurnalelor lui Paul Goma, dar se poate remarcă o voință asemănătoare de rescriere a istoriei În cazul Monicăi Lovinescu, care și-a distrus primele jurnale, publicîndu-le doar pe cele mai recente. Poate fi citată În acest sens mediocra producție științifică a unei instituții precum
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și de la mai multe interviuri realizate Înainte de 1989. Ar trebui luați aici În considerare autori a caror notorietate a fost de relativ scurtă durată, legată de o anume conjunctură politică, Îndeosebi cea a războiului rece (Virgil Gheorghiu, Petru Dumitriu, Paul Goma), scriitorii apartinînd minorităților naționale, care au părăsit Româniа În momente istorice diferite, precum Paul Celan sau Hertha Müller (dar care nu s-au considerat parte а a „literaturii naționale”) și scriitorii bilingvi, a căror prima opera de tinerețe În limba
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mediatică, care ignoră situațiile intermediare. Pentru a face o comparație, vezi n’est le plus souvent qu’une simplification médiatique, qui ignore leș situations d’entre deux, c’est à dire la majorité. Pour comparaison, voir Klaus Michael (1997) Paul Goma (născut În 1935, În Basarabia) și Dorin Tudoran (născut În 1945) au fost amîndoi, la distanță de cîțiva ani, simbolul opoziției literare În România, pe care au fost nevoiți să o părăsească (Goma În 1978, Tudoran În 1984), remînÎnd foarte
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Pour comparaison, voir Klaus Michael (1997) Paul Goma (născut În 1935, În Basarabia) și Dorin Tudoran (născut În 1945) au fost amîndoi, la distanță de cîțiva ani, simbolul opoziției literare În România, pe care au fost nevoiți să o părăsească (Goma În 1978, Tudoran În 1984), remînÎnd foarte activi În exil. După 1990, Goma a abandonat literatura romanesca pentru jurnalismul polemic și eseul istoric, pe teme anticomuniste, antiintelectuale, antisemite și revizioniste, cf. Goma (2004). Tudoran a fost și el implicat În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și Dorin Tudoran (născut În 1945) au fost amîndoi, la distanță de cîțiva ani, simbolul opoziției literare În România, pe care au fost nevoiți să o părăsească (Goma În 1978, Tudoran În 1984), remînÎnd foarte activi În exil. După 1990, Goma a abandonat literatura romanesca pentru jurnalismul polemic și eseul istoric, pe teme anticomuniste, antiintelectuale, antisemite și revizioniste, cf. Goma (2004). Tudoran a fost și el implicat În polemici pe tema «iudeo-bolșevismului», cf. Michael Shafir (2002). Mă spirjin pe interviurile pe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe care au fost nevoiți să o părăsească (Goma În 1978, Tudoran În 1984), remînÎnd foarte activi În exil. După 1990, Goma a abandonat literatura romanesca pentru jurnalismul polemic și eseul istoric, pe teme anticomuniste, antiintelectuale, antisemite și revizioniste, cf. Goma (2004). Tudoran a fost și el implicat În polemici pe tema «iudeo-bolșevismului», cf. Michael Shafir (2002). Mă spirjin pe interviurile pe care le-am realizat În anii 1987-1988, ca și pe cunoștințele pe care le aveam asupra mediului literar prin
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
român, a culturii române în general. În editoriale sau în rubrici speciale - „Aspecte literare din țară”, „Sub zodia ipocriziei”, „Insectar”, „Curtenii de stil vechi” - sunt denunțate, sub semnătura Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, a lui Horia Stamatu, Paul Goma, Dorin Tudoran ș.a., tot mai vizibilele „vicii” ale vieții literare românești, de la lașitate la „evazionism” și duplicitate, de la „orchestrarea imposturii” la plagiat și sfidare, de la trecerea sub tăcere a aspectelor neconvenabile la festivismul degradant, regimul comunist făcându-și „din excesul
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
și interesele de moment” (Monica Lovinescu, Conferința scriitorilor din România, 10/1972), ca și ravagiile cenzurii și ale autocenzurii, care „i-a făcut pe unii nu numai să nu exprime ce gândeau, ci chiar să nu gândească ce gândeau” (Paul Goma, Cenzura, autocenzura și paraliteratura). Revista militează pentru rezistența scriitorului român ca singura șansă de a duce literatura contemporană „pe poziții cu adevărat fără întoarcere” (Monica Lovinescu, Evazionismul: o falsă problemă). Tabloul deteriorării vieții literare sub presiunea politicului este completat de
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
menționat ca director, director adjunct fiind Gabriel Dimisianu, redactor-șef Alex. Ștefănescu, iar secretar general de redacție Mihai Pascu. Din redacție au mai făcut parte în diferite perioade și în diverse compartimente Aurel Dragoș Munteanu, Octavian Barbosa, Andriana Fianu, Paul Goma, Magdalena Popescu, Valentin Silvestru, Viorel Burlacu, Tiberiu Tretinescu, Octav Minculescu, Cristina Anastasiu, Ioana Popescu (Creangă), Gheorghe Catană, Vasile Băran, Leonid Dimov, Nichita Stănescu, Constanța Buzea, Platon Pardău, Mihai Minculescu, Cristian Teodorescu, Eugenia Vodă, Adriana Bittel, Andreea Deciu, Marina Constantinescu, Ioana
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
într-un vocabular inspirat de S/oren Kierkegaard, stadiul religios. ExPatrioții sunt cei care, prinși în blocaje sentimentale, „nu pot să se desprindă mental de spațiul originar”. În această categorie, căreia îi este proprie o „traiectorie gravă”, ar intra Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Petru Dumitriu, Vintilă Horia, Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca. A doua clasă taxinomică („stadiul etic”) este a „Expatriaților”. Situați sub semnul „unui Mitică cu ștaif”, ei sunt cei care transcend spațiul originar, dar nu prin uitarea lui, ci
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
Blaga, Ștefan Baciu, St. O. Iosif, George Alexe, George Astaloș, Mihai Ursachi, George Băjenaru, proză de George Băjenaru (Revolta unui cimitir, Elefanții roșii), Silvia Cinca (fragment din romanul Homo Spiritus), Dan Costescu (Noaptea cea mai lungă, Unde ești, Mirela?), Paul Goma (Culoarea curcubeului), Pavel Chihaia (Cearta sufletului cu trupul, fragment de roman), Dan Platon, Paul G. Teodorescu ș.a.; memorialistică semnează Ion Ioanid (Închisoarea noastră cea de toate zilele) și Jacques Vergotti (Amintirile unui român-american). Apar numeroase interviuri, mai ales după 1989
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
Fănuș Neagu, Dumitru Radu Popescu, Teodor Mazilu, George Bălăiță, Corneliu Leu, Sorin Titel, Ștefan Bănulescu, Nicolae Breban, Gabriela Adameșteanu, Sânziana Pop, Petru Popescu, Bedros Horasangian, Al. Papilian, Vasile Andru, Ion Țugui, Augustin Buzura, Ștefan Agopian, Ileana Vulpescu, Maria-Luiza Cristescu, Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Damian Necula, Gheorghe Schwartz, Eugen Uricaru, Corneliu Ștefanache ș.a. Sectorul de critică literară înregistrează cea mai sinuoasă curbă valorică. La începuturile revistei critica a fost obligată să întrețină o atmosferă apropiată proletcultismului și să se subordoneze preceptelor literaturii
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
Dan Hăulică, Liviu Petrescu, Ion Negoițescu, Eugen Simion, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Balotă, Mircea Muthu ș.a. au întreținut prestigiul real al revistei. În anii de după 1989 se observă efortul critic de a reintroduce în circuitul literaturii române scriitori din afara granițelor: Paul Goma, Vintilă Horia, Emil Cioran, Mircea Eliade, Petru Dumitriu, L.M. Arcade ș.a. Publicistica a fost susținută și ea, de-a lungul timpului, de nume importante: Tudor Arghezi, Augustin Z. N. Pop, Radu Cosașu, Horia Liman, Ilie Purcaru, Nicolae Prelipceanu ș.a. Față de
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
Televiziunea Română. Nu sunt respectate nici regulile elementare ale politeții. Grid Modorcea reproduce convorbirile sale particulare cu diferite persoane sau descrie mizeria din locuințele celor ce au făcut imprudența să-l găzduiască. Indiscreția sa stupefiantă seamănă cu aceea a lui Paul Goma. Și totuși cartea prezintă interes, fiind scrisă cu talent literar. Cu scandalos de evident talent literar. Dumnezeu ar fi trebuit să înzestreze cu o armă atât de periculoasă un autor contemplativ și pașnic și nu unul agresiv, nesăbuit, dornic de
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
acuzat Beniuc de prosovietism? Ei bine, el se scutură de această incriminare cu care s-ar fi mîndrit altădată, ce nu mai rima însă cu național-comunismul, susținînd că a primit "indicații prețioase" exclusiv din partea ocupantului intern, cum ar fi zis Goma: În calitatea mea de om care a muncit 16 ani neîntrerupți în Uniunea Scriitorilor, pe lîngă activitatea mea de profesor la Universitate, n-am primit niciodată nici o indicație de la vreun organ sau de la vreun prieten din Uniunea Sovietică, deși aveam
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
prin care se cerea să nu cedăm Ardealul, chiar dacă riscul îl reprezenta un conflict cu cel de-al treilea Reich. După un refuz din partea lui Iorga (așa cum, într-un alt moment, Geo Bogza, Jebeleanu, Preda au evitat să iscălească manifestul Goma), junii patrioți se adresează lui Camil Petrescu. Acesta are o atitudine defetistă, consunînd cu cele relatate în Jurnalul lui Mihail Sebastian: "Camil Petrescu ne-a spus următorul lucru: "Măi băieți, voi sînteți ardeleni, și, ca toți ardelenii, proști politicieni".(...) A
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
și complexa și obscura activare a unei politici de după Eliberare. Cartea se deschide unui prezent înfierbântat și limitat, dar o face pe temeiul unui lung trecut, pe cât de irecuperabil, pe atât de obsedant. Dieter Schlesak n-a uitat de Paul Goma, închis împreună cu alții după revoluția din Ungaria anului 1958. Goma este reamintit de mai multe ori pentru romanul Ostinato și alte cărți ale coșmarului și teroarei pe care le-a scris. Nu se reia formula conjuncturală, politică, și nu estetică
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
Cartea se deschide unui prezent înfierbântat și limitat, dar o face pe temeiul unui lung trecut, pe cât de irecuperabil, pe atât de obsedant. Dieter Schlesak n-a uitat de Paul Goma, închis împreună cu alții după revoluția din Ungaria anului 1958. Goma este reamintit de mai multe ori pentru romanul Ostinato și alte cărți ale coșmarului și teroarei pe care le-a scris. Nu se reia formula conjuncturală, politică, și nu estetică, a lui Ionesco, "un Soljenitsyne roumain". Dar scriitorul disident apare
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
cum s-ar fi cuvenit. Au fost deci prezenți la Sighet foști deținuți politici, exponenți ai disidenței, ai opoziției anticeaușiste: Cicerone Ionițoiu, Doina Cornea, Radu Filipescu, legendarul Vasile Paraschiv, Gabriel Andreescu, Dumitru Iuga, P. M. Băcanu, lipsind însă, din păcate, Paul Goma, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu. Au fost apoi istorici, sociologi, comentatori politici, ziariști: Alexandru Zub, Dinu C. Giurescu, Victor Frunză, Stelian Tănase, Mircea Carp, Adrian Niculescu, Marius Oprea, Doina Jela, Petru Caraman, Ilie Șerbănescu, Lavinia Betea, Dorin Branea, Anatol Petrencu (din
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
părea desuetă dacă nu ar reuși să convingă. „Adversarii” săi sau „adversarii” incomodelor sale interogații sunt, unii, personalități ale vieții culturale românești: Petru Dumitriu, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Alex. Ștefănescu ș.a. Întreține un timp o strânsă prietenie intelectuală cu Paul Goma, dovedită și în corespondența online pe care nu ezită să o publice în volumul Orient-Expres. Când nu polemizează în reviste sau online, L. alcătuiește scrisori deschise sau provoacă dialoguri. Un exemplu interesant este confesiunea intitulată Pretext autobiografic, ce exprimă protestul
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
intelectual care se crede marginalizat. L. are și o bogată activitate de traducător din italiană și franceză. SCRIERI: Între Icar și Anteu, Cluj-Napoca, 1996; Orient-Expres, Cluj-Napoca, 1999; Grâul și neghina, Chișinău, 2002; Criticul literar Nicolae Manolescu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Paul Goma, Scrisori întredeschise. Singur împotriva lor, Oradea, 1995, Jurnal pe sărite, București, 1997. Traduceri: Romain Gary, Ai toată viața înainte, București, 1993; Omaggio a Dinu Adameșteanu. Studii istorice sub auspiciile Academiei Române, Cluj-Napoca, 1996 (în colaborare); Luigi Accattoli, Karol Wojtyla - omul sfârșitului
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
fiecare exemplificată prin studii de caz: literatura oportunistă (Francisc Munteanu, Corneliu Leu, Paul Anghel, Dumitru Popescu, Adrian Păunescu), subversivă (Marin Preda, Ion Caraion, D. R. Popescu, Augustin Buzura, Mihai Sin ș.a..), disidentă ( Victor Valeriu Martinescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Paul Goma, Ioan Petru Culianu) și evazionistă (V. Voiculescu, autorii Cercului Literar de la Sibiu și ai Școlii de la Târgoviște, Edgar Papu, Ștefan Bănulescu, George Bălăiță, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Valeriu Cristea ș.a.). Revizuiri (I, 1995) e un exercițiu asumat lovinescian (de altfel
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
un simbol al etosului suferinței. Ca mărturie totală asupra gulagului - cel sovietic alături de cel al comunismului românesc, rival în oroare -, Drumul crucii se impune ca o carte singulară în literatura detenției, abundentă mai ales după 1989, de la N. Steinhardt, Paul Goma, Teohar Mihadaș și Ion Ioanid la Marcel Petrișor, Costin Merișca sau Florin Constantin Pavlovici. S. scrie o proză nonfictivă, dar cu formula compozițională și stilistică saturată de convenții literare, derivând, stângaci și crispat, din romanul interbelic: cartea începe brusc, în
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
Niculescu). Repere bibliografice: Radu D. Rosetti, De dincolo de mormânt, „Memoria”, 1992, 5; Andreea Deciu, Jurnalul unui proscris, RL, 1993, 37; Haralambie Țugui, Aurel State - un prozator pe drumul crucii, CRC, 1994, 4; Ruxandra Cesereanu, Doi stiliști, ST, 1996, 6; Paul Goma, Jurnalul unui jurnal, Cluj-Napoca, 1998, 209; Popa, Ist. lit., II, 1 044-1 045; Monica Lovinescu, Jurnal. 1 981-1 984, București, 2002, 270; Ileana Mălăncioiu, Recursul la memorie, București, 2003, 56, passim. G. O.
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
traduce în 1969, vorbind despre importanța deosebită a volumului 11 elegii, a acestui „sistem hegelian al poeziei”, „expresia cea mai clară și mai concentrată a generației”. De asemenea, manifestă interes față de Emil Cioran (cu care a fost în corespondență), Paul Goma (despre care a publicat câteva eseuri în anii ’70), Norman Manea (despre care a scris în anii ’80) și față de alți reprezentanți ai literaturii române din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Gefährliche Serpentinen (1998), un volum cuprinzător
SCHLESAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]