796 matches
-
legii de analogie inversă potrivit căreia lucrează simbolul. La tot pasul, ea ilustrează principiul potrivit căruia ceea ce este esențial, înalt, consistent în ordine absolută se reflectă pe plan mundan în ceea ce este marginal, discret, inaparent dar operant prin prezență, prin grăuntele calitativ pe care îl poartă în sine. Discreția lui Dumnezeu, calitatea Bisericii de a fi turma mică, singurătatea omului religios modern sînt exemple pentru analogia inversă care nu încetează să lege starea lumii de jos de ordinea lumilor de sus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei inverse : reflectă totalitatea realului într-un grăunte, tăria spirituală în conștiința slăbiciunii noastre, atotprezența divină într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei inverse : reflectă totalitatea realului într-un grăunte, tăria spirituală în conștiința slăbiciunii noastre, atotprezența divină într-un Străin care nu are unde să-și plece capul. Datorită acestei reguli, logica simbolică ne face să privim (ori măcar să întrevedem) realul dintr-o dublă perspectivă : din punctul nostru de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
identității 271. Numele bisericii se leagă de credința simplă și puternică a lui Dumitru, credința care mântuiește, care eliberează. Dumitru ilustrează ceea ce, în aceeași parabolă a copilului lunatic, Isus le spune ucenicilor: Dacă veți avea credință în voi cât un grăunte de muștar, veți zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, și se va muta; și nimic nu va fi vouă cu neputință". De aceea, atributul din toponim are ca echivalent sinonimic vindecarea, ca în episodul învierii fiicei lui Iair
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ascunsă a posibilului totul e mai întâi închidere, acoperire a sensurilor, așa cum se configurează această scenă originară în poemul Pe ape (vol. În marea trecere). Ascunsul însă nu e unul negrăitor, închis sub sticla mată a morții 29. El adăpostește grăuntele vieții, plămada din care se va naște noua făptură. Imaginile creației, întruchipări ale înaltului inaccesibil, nu se arată decât în miezul unei radicale decreații, pe fundalul umbrit al sfârșitului diluvian: "Porumbii mi i-am slobozit/ să-ncerce pajiștea cerului,/ dar
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care lucrurile nu pot fi spuse, ci își rostesc ele însele nespusul, prezintă imaginea întoarsă a transparenței mundane. Sub-înțelese - ba chiar pre-înțelese - revelator, se devoalează numenal în chiar eclipsarea manifestării fenomenale: "se-adună lumea-ntr-o lumină/ ca floarea- ntr-un grăunte viu/ abia atinsă de-o albină/ ce soarbe clipa din târziu...". Lumina în care se adună lumea o înfășoară și o desfășoară totodată; lumea se acoperă în vălul inaparentului originar, inspirată până la transcendență de miezul în care ea face implozie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se acoperă în vălul inaparentului originar, inspirată până la transcendență de miezul în care ea face implozie; dar regresia e spre esență, întru lumină, o adâncire în nemanifestarea translucidă a vieții care se descoperă, după modelul florii ce se prevede în grăuntele viu, în sămânța posibilului pur, neatins de adierea existenței, nesorbit de zarea în care ființa și timpul se spun. Prag absolut al de-fenomenalizării, al unei manifestări abrogate, interzise în esența lucrurilor ce se de-zic, se între-văd iluminativ, așa cum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mici încăperi a casei romane, cella (ae). Dobândind statutul de metaforă interdisciplinară/ transdisciplinară, metafora "celulă" este deosebit de productivă. În limbajul medical panlatin și în limba engleză există peste 111 metafore conceptuale. Un alt exemplu îl oferă lat. granum, i (n) - grăunte/ grăunță, care avea diminutivul granulum-i (s.n.), utilizat cu sensul de sămânță minusculă, grăuncior. Metaforele medicale formate în baza modelului granulum-i s-au dezvoltat pe baza similitudinilor de caracteristică (dimensiune redusă) pe care le regăsim în majoritatea caracteristicilor intrinseci: metafora med
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sine qua non a dezvoltării/ specializării unui subdomeniu/ a unei ramuri etc. Modelul cultural/ ontologic este creator de noțiuni dintre cele mai complexe, în baza cărora limbajele specializate s-a dezvoltat în mod coerent și unitar: lat. granum, i (n) - grăunte/grăunță avea diminutivul lat. granulum, utilizat cu sensul de sămânță minusculă. Studiind constructele metaforice generate de modelul lat. granulum, se poate cerceta consevența euristică [,,corpusculi intracelulari"] bazată pe raționamente logice: 1) O particulă intracelulară (în anatomie) este un grăunte (modelul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
n) - grăunte/grăunță avea diminutivul lat. granulum, utilizat cu sensul de sămânță minusculă. Studiind constructele metaforice generate de modelul lat. granulum, se poate cerceta consevența euristică [,,corpusculi intracelulari"] bazată pe raționamente logice: 1) O particulă intracelulară (în anatomie) este un grăunte (modelul vegetalului) - med. ro. granulă: cf. fr. granule/ en. granule; 2) în Simptomatologie, un corpuscul/ o incluziune/ o formațiune redusă ca dimensiune este un grăunte localizat în celule/ bacterii/ țesuturi - med. ro. granulație (cf. fr. granulation/ en. granulation;// poate fi
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
euristică [,,corpusculi intracelulari"] bazată pe raționamente logice: 1) O particulă intracelulară (în anatomie) este un grăunte (modelul vegetalului) - med. ro. granulă: cf. fr. granule/ en. granule; 2) în Simptomatologie, un corpuscul/ o incluziune/ o formațiune redusă ca dimensiune este un grăunte localizat în celule/ bacterii/ țesuturi - med. ro. granulație (cf. fr. granulation/ en. granulation;// poate fi vorba de "o granulație cenușie" situată în plămâni - adică despre o granulie: (cf. fr. med. granulie; en. granulitis) - expansiune metaforică a aceluiași model vegetal (lat.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
s.f.; glycerin); glom- "formațiune ganglionară" (cf. lat. glomus, -i s.m. ,,ghem"): NA glomerul (cf. fr. glomérule s.m.; en. glomerulus); gnato-,- gnat "maxilar" (cf. gr. gnathos, γνάθος, -ου s.f. "falcă; obraz"): NA gnation (cf. fr. gnathion s.m.; en. gnathion); grani-/ grano- "grăunte, sămânță (cf. lat. granum, -i s.n. "grăunte, sâmbure"); granulo-, granulo- "granulă" (cf. lat. granulum,i s.n. "grăuncior"): med. ro. granulom (cf. granulome s.m; en. granuloma); guti- "picătură" (cf. lat. gutta, -ae s.f. "picătură"): med. ro. gută (cf. fr. goutte
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
glomus, -i s.m. ,,ghem"): NA glomerul (cf. fr. glomérule s.m.; en. glomerulus); gnato-,- gnat "maxilar" (cf. gr. gnathos, γνάθος, -ου s.f. "falcă; obraz"): NA gnation (cf. fr. gnathion s.m.; en. gnathion); grani-/ grano- "grăunte, sămânță (cf. lat. granum, -i s.n. "grăunte, sâmbure"); granulo-, granulo- "granulă" (cf. lat. granulum,i s.n. "grăuncior"): med. ro. granulom (cf. granulome s.m; en. granuloma); guti- "picătură" (cf. lat. gutta, -ae s.f. "picătură"): med. ro. gută (cf. fr. goutte s.f.; en. gout) H halo -diametru (cf.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în Anglia, îi trimit, în vara anului 1949, o "scrisoare nebună" Janinei, o prietenă comună, povestindu-i isprăvile lor amoroase. Ele flirtează, să ne amintim, cu Théo, un tânăr foarte respectabil în toate privințele. Ele însele rămân, în ciuda micului lor grăunte de nebunie, destul de cuminți. Mai degrabă decât săruturi și îmbrățișări, ele schimbă cu cavalerul lor replici spirituale și hohote de râs. Însă în euforia lor estivală, tinerele îi prezintă prietenei lor o versiune a faptelor vizibil mai copioasă: "Dragă domnișoară
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fasole - nu știu câte la număr - , scotea boabele, le așeza, le îngrămădea pe masă sau pe lăicerul de pe pat, le despărțea în grămăjo are de 3-5 boabe, le punea la o anumită distanță între ele , le muta de ici-acolo, câte un grăunte dintr-o grămăjoară în alta, mai căsca, se vede că nu-și făcuse somnul sau poate așa vroiau duhurile cu care se războia, și, iarăși, nu știu c um se făcea și dregea, că după multe curse pe care tot
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
indiferent dacă producem literatură (bună) sau nu, avem inhibiții și bariere și delimitări față de ceilalți și față de noi înșine. Ce vreau să spun este că devine de-a dreptul o fatalitate ca orice fel de cogitațiune să conțină și un grăunte narcisiac. Sinceritatea își are perfidia ei emoțională, dar ea este, până la un punct, necesară pentru oglinzile în care ne reflectăm în scris și în vorbe. Vai de cei care nu posedă astfel de oglinzi ori nu le conștientizează, considerând că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
a pluralului cît și a singularului din latină, încît din lat. factum a rezultat rom. fapt, iar din facta a rezultat rom. faptă, uneori cu diferențieri semantice evidente: din lat. granum a rezultat fr. le grain și sp. el grano "grăunte", iar, din pluralul grana, descendenții sînt fr. le grain și sp. la grana "sămînță". Există unele situații în care fenomenul lexicalizării atestă mutații ce sînt o mărturie a profunzimii transformărilor produse prin trecerea de la latină la limbile romanice, nu numai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atâta vreme cât preoții și călugării vor fi oameni de credință. 37. Dificultatea nu stă în încercări, ci în lipsa noastră de credință Dificultatea nu constă în obstacolele de depășit, ci în lipsa de credință. Isus a spus: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați spune muntelui acestuia: «Mută-te de aici, acolo» și el s-ar muta. Și nimic nu v-ar fi imposibil» (Mt 17,20). Cuvintele lui Dumnezeu! Dar ne încredem cu adevărat? Teoretic, da; dar în practică, există
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
colega și prietena mea, Ileana Bunget, o profesoară de italiană, dar și o traducătoare excelentă. Ea, ca și mulți alții care au plecat, ne aduc mereu aminte că suntem trecători pe pământ, iar ceea ce facem aici trebuie să adauge un grăunte de frumusețe lumii. A.B.Un gând pentru cititori... M.A.Gândurile pentru cititori ar fi: să iubească viața, să se bucure că pomii înfloresc, că soarele luminează toată Creația dumnezeiască, dar să iubească și literatura, creația împătimiților de Cuvânt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prin tortură și sinucigașii, masa de robotizați care executa ordinele (majoritatea), voluntarii (în jur de douăzeci, la care s-au adăugat cei care trebuiau compromiși, dar și cei cu firi slabe, ușor de modelat), cei care și-au păstrat un grăunte de conștiință și au încercat să supraviețuiască prin delațiune, ferindu-se să aplice bătaia, și cei care au acceptat compromisurile doar de formă. Referindu-se la vinovați, îi pomenește pe Ana Pauker, Iosif Chișinevschi, Teohari Georgescu, Nicolschi, Dulgheru, Zeller, Pintilie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lângă el nume diferite: Barbu Slușanschi, Octavian Ștefanovici, Dragoș Vitencu, Ilie I. Imbrescu, V.V. Gheorghiu, V. Doboș, Traian Chelaru, Ion Negură, Em. Haivas, Mircea Panaitescu, Silvia Preopovici, Liviu Rusu, M. Boldur, Teodor Plop, Neculai Pancovici, Pompeius Reut, Alexandru Isăceanu, Teodor Grăunte, Mircea Străinul, Vasile Botezat, dr. Al. Saghin, A. Răpceanu, Gaius Lutia, D. Costinescu - Beuca, Dragoș Rusu, Grigore Găină, G. Calatiuc, Octavian Olinici, Filimon Cârdeiu. Ei au scris articole de atitudine politică și clarificare ideologică: „Minoritari și minoritari”, „Ideal și realizare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pușca-n mână c-a luat Ș-a plecat în plimbare Din vânare Ca să-și vadă grâul de mare. Grâul lui de departe-nverzea De aproape îngălbenea Față de copt își făcea În paiu ca trestia În spic ca vrabia În grăunte ca mazerea. El s-apleca de călare Și lua trei spicușoare Ș-a venit acasă Le-a pus pe masă. Măi femee, măi femee, Grâul nostru o să peie Grâul nostru-i Ca fața lui Hristos Iar femeia că zicea Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vorbească împreună de parca se cunoșteau de când lumea. După ce pleca Melcul-Codobelcul, Țepeluș rămase pe gânduri. Tocmai atunci trecea pe acolo Furnica-Hărnicuța care ducea în spate un grăunțe uriaș, îl salută și îl întreba dacă nu vrea s-o ajute să ducă grăuntele la mușuroi, că era greu și abia îl mai putea țări după ea. „Sigur, cum să nu te ajut!” răspunse ariciul și traseră împreună grăuntele, până la mușuroiul furnicii. După ce furnică îi mulțumi pentru ajutor, se despărțiră și Țepeluș se întoarse
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
grăunțe uriaș, îl salută și îl întreba dacă nu vrea s-o ajute să ducă grăuntele la mușuroi, că era greu și abia îl mai putea țări după ea. „Sigur, cum să nu te ajut!” răspunse ariciul și traseră împreună grăuntele, până la mușuroiul furnicii. După ce furnică îi mulțumi pentru ajutor, se despărțiră și Țepeluș se întoarse acasă. Toată noaptea i-a visat pe Melcul-Codobelcul și pe Furnica-Hărnicuța. A doua zi, Țepeluș, țopăind prin luminiș, se apropie de Vulpișor, îi zâmbi cu
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
pentru experimentele bahice. Era de mirare și de tot hazul, într-adevăr, ce susținea Fănuș Neagu, dată fiind disproporția dintre performanțele în materie ale lui Velea și cele de tot modeste, ca să nu spun inexistente, ale subsemnatului. Și totuși, un grăunte de adevăr era în ce spusese Fănuș Neagu, dar numai un grăunte. În stu denție,într-adevăr, cu alți colegi, nu lăsaserăm chiar necercetate prestigioase instituții de cultură precum Dunărea, Berlin, Rustica, Albina (cea dinaintea neinspiratei renovări, cu pereții căptușiți
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]