2,243 matches
-
că n-ar exista libertatea cuvântului și altele, specifice tuturor democrațiilor decât pe hârtie, nu. Ci pentru că prea se fac din toate simple ornamente ce pot fi lepădate cât ai zice pește. Încercăm să clădim un zgârie-nor susținut de un grațios cârcel de viță de vie. Pentru că, la capitolul rezistență, atâta ne duce mintea și voința politică. Unde o să ajungem, Doamne, mă întreb încă?! După revoluție, când a început să se vorbească despre proprietate ca despre un drept și țăranul a
LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349491_a_350820]
-
au sfârtecat din rădăcini structura? Ce neputincios e menestrelul care nu înțelege, semne de-ntrebare... 18-03-11 Aniversară Azi-noapte un țipăt a trecut prin mine. A fost ucis un ultim fulg de nea; intra în scenă fraged ghiocel, la braț cu grațioasa viorea. Vibra-n văzduh un cor de mandoline, venise primăvara mea. Proptise blândă razele-n fereastră, Ademenind cu izul ei plăpând. Îmi dezmierda două semințe-n glastră, Vrăbii vânzolesc grădina adormită, Muguri se desfac pe rând. Cu zecile de brațe
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
mai universal uman de a comunica. Cei care văd numai clapele unui pian nu vor avea trăiri, destul de semnificative, (pozitive sau negative), care să inspire interpretări muzicale profunde. Dacina DAN: Ești apreciată pentru tehnica impecabilă. Mișcarea mâinilor este atât de grațioasă, încât e ea însăși un spectacol. Cum poți stabili echilibrul dintre tehnică și lirismul muzicii, dintre precizie și pasiune? Maira LILIESTEDT: Tehnica mea nu este nici pe departe impecabilă! Dar mă străduiesc și, în general, reușesc să stăpânesc și piese
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
care tăceau, majoritatea tinerilor începură să se împingă între ei, căutând ieșirea din discotecă. Se iscase o învălmășeală de nedescris, ce ți-ar fi inspirat o oarecare teamă dacă ai fi fost acolo. Cei mai mulți dintre tinerii care își etalau mișcările grațioase de dans cu câteva minute înainte, acum în întuneric se transformară în umbre vii, care vociferau expresii greu de suportat auzului și în locul "curcubeului" produs de luminile celor șapte spoturi, acum se vedeau doar niște pete neclare de pe hainele cauciucate
PARTEA A TREIA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350378_a_351707]
-
Raicea Publicat în: Ediția nr. 68 din 09 martie 2011 Toate Articolele Autorului Te iubesc pe tine, Te iubesc pe tine, Mai mult decat pe-oricine. Dar vrei să-ți spun, acum, Ce ești tu, mama, pe pamant? O zână grațioasa, O fată preafrumoasa, Un înger necăjit, Un om nefericit. Fecioara mică, Lacrima pitica, O inimă zdrobita, O flacăra topită. O floare ofilita, O Doamnă umilită, O cruce uitată, O stea colorată. Pădure retezata, Nădejde spulberata, Trandafir gătit, Porumbel rănit. Astfel
MAMA PE PAMANT de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350443_a_351772]
-
cunună ce-i aureola chipul fraged, plin de lumina unei inimi iubitoare. Deși rezervată, era ușor de remarcat. Atrăgeau atenția ochii adânci și visători, fruntea înaltă, încadrată de părul bogat, privirea atentă și pătrunzătoare, vocea caldă, cu inflexiuni ferme, mișcările grațioase ale trupului adolescentin. În scurt timp s-a făcut cunoscută, devenind un nume familiar pentru publicațiile din zonă și din țară. Tatiana Scurtu era - nu doar o elevă excepțională, asemenea multor colegi din promoția ei, ci și o poetă foarte
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
institutul de proiectări aferent acelei întreprinderi strategice și lucra ca șefă de birou proiectând priviri intransigente peste cele cinci subalterne care cît era ziua de mare își pileau unghiile, se pensau, se ojau cu multă dexteritate, bârfeau neîntrerupt și sorbeau grațios din ceșcuțe lichidul negru cu gust de coceni arși care se numea nechezol și suplinea cu un succes binemeritat dăunătoarea cafea a nemernicilor de capitaliști care nu țineau la viața și sănătatea clasei muncitoare. Adevărul e că în alte condiții
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
superiorității omului fără tutelă, al înstrăinatului, care nu-și găsește direcția în viață. În „Filozofia substanței” își amintește că visele copilăriei erau alternante a două variante: unul de o frumusețe paradisiacă, plină de grădini suspendate, jerbe de fântâni, și chioșcuri grațioase; celălalt cu gropi de lut colcăind de șerpi groși sub un cer de plumb. Face liceul la Sf Sava și Gh. Lazăr cu mari sacrificii, citește mult și scrie și mai mult, acum se nasc lumile spiritului, fără a se
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
pagina albă a caietului, scris ostentativ de frumos, caligrafic: “Jurnal crepuscular“. Ei erau îngerii. Trebuia să-mi fi dat seama! Simbolul forței este lovitură cumplită a barosului pe nicovala, dar nu pentru că metalul incandescent se modelează în formele cele mai grațioase, de parcă ar fi redesenate cu un fulg de zăpadă, ci pentru că, în acea energie acumulată în memoria electronilor, marile explozii informaționale sînt purificate de temperaturile infernale ce izvorăsc din cărbunii din forja, a căror ardere este întreținută și amplificata de
CAP 3 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348653_a_349982]
-
cerul, pămantului hotar Pădurea magnifică,neliniștită, îngândurată Sacerdoțiu secular de taină binecuvântată Tulburătoare, grandioasă, sacră frenezie Soarele îmbrățișează murmurul din feerie Adierile calde mă-nfioară, muguri și păsări Cântă întâlnirea cu verdele -n eresuri. Corolele florilor roz-albe maiestuos se-nclină Legănate grațios sub fulgerele de lumină Un imn sfânt de slavă, de bucurie se înalță Izvodit din torentul tainic, clocotul de viață Tumultul mișcării risipit, încolțit în freamăt Protectia îngerilor izbăvitoare de geamăt Anulează singurătăți, încununează împărat Omul cu sufletul reînfrunzit, despovărat
PĂDUREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348690_a_350019]
-
că acolo unde începe ghiața Printre barbari Ovidiu își irosește viața.” Operele lui în care a cântat dragostea, ,, Ars amatoria” și ,,Ars amandi” sunt un fel de istorie spirituală a dragostei unui păgân care a văzut în femeie cel mai grațios animal.Ovidiu cunoaște ideea divinității femeii și a eternității dragostei. „Darul meu este de a nemuri prin cântece/ Femeile care au binemeritat : aceea pe care am ales-o devine ilustră prin arta mea /.../ Faima pe care o vor hărăzi cântecele
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
amorurilor) a sculptorului italian Lorenzo Bartolini, văzut la Muzeul Metropolitan de Artă, acel alb sclipitor al marmurei celor două trupuri, redată aici, la începutul dansului, de lumina albă proiectată pe trupul dansatoarei. Trupurile cu o musculatură superbă se dezvăluie șerpuind grațios, îngemănându-se în figuri legate și complicate. Poți avea imaginea edenului în care primul bărbat și prima femeie încearcă seducția, dragostea trupească și invidia celuilalt bărbat care intervine precum șarpele, și a cărui dorință și invidie naște răzbunarea. Este o
2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349324_a_350653]
-
tatăl deschise portiera din dreapta, iar Deea cu grația unei prințese din poveștile rostite la gura sobei, puse piciorul pe pavajul din parcarea barului. Asistența masculină începu să șuiere admirativ, văzând o asemenea frumusețe de fată. Deea era subțirică, înaltă și grațioasă, cu ochii de un albastru ca seninul cerului de primăvară, însoțiți de sprâncenele-i frumos desenate și de genele negre, lungi, arcuite și în continuă mișcare. Era seducător de frumoasă Deea cu părul său de culoarea spicului de grâu copt
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
-i frumos desenate și de genele negre, lungi, arcuite și în continuă mișcare. Era seducător de frumoasă Deea cu părul său de culoarea spicului de grâu copt, ușor ondulat și lăsat pe spate, ce-i atârna în unduirea mersului său grațios de codană. Avea o gură micuță, cu buzele subțiri, parcă desenate de penelul maestru al unui pictor priceput în redarea divinului. Pentru petrecerea fratelui său purta o rochiță roză dintr-un material lucios, cu fundițe la mânecuțele scurte, vaporoasă și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
priceput în redarea divinului. Pentru petrecerea fratelui său purta o rochiță roză dintr-un material lucios, cu fundițe la mânecuțele scurte, vaporoasă și ca lungime deasupra genunchiului, lăsând spre admirația celor pe lângă care trecea două picioare sculpturale ce se mișcau grațios într-o plutire. Pieptul rotund și pietros împungea nervos cu mugurii lui micuți în materialul fin al rochiței. Era seducător de frumoasă și ireal de elegantă Deea, fiica unor părinți la fel de frumoși ca și ea și născută dintr-o dragoste
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
-se spre strada care ducea la căminele studențești. Andrada care îl aștepta, auzind claxonul coborî imediat. La ieșirea din holul de acces în cămin, Cris, cu ușa din dreapta larg deschisă, întâmpină o brunetă cu ochii negri ca tăciunele, subțire și grațioasă ca o trestie tânără aflată în îmbrățișarea caldă a adierii molcome a vântului din diminețile de vară, cu umerii firavi, înaltă, trecută de un metru șaptezeci. Fata avea sprâncenele și genele negre ca și părul, nasul mic și un pic
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
la un moment dat, cum înaintează spre ea, pe alee, desprinzându-se din umbra scării, o broscuță nemaipomenit de ciudată. De ce era ciudată broscuța aceea? Ei bine, mai întâi fiindcă venea nu în salturi, ca orice broscuță, ci grav și grațios, călcând numai pe picioarele din spate. Da. Broscuța se îndrepta spre banca Octaviei mergând aidoma unui om, aidoma unui băiețel sau unei fetițe. Nu-i uimitor? Eu cred că da. Dar și mai uimitor este că broscuța avea grai omenesc
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
a pădurilor de brazi, a apelor repezi și curate de munte, a văilor înecate în verdeața ce îmbrățișează așezări omenești, ascunse și învălurite de ceața alburie disipată de razele învingătoare ale soarelui și, ultima, defileul apei Bistriței cea năzuroasă, susurând grațioasă în liniștea înfiorată și spășită a trecătorilor strâmte, furișate pe sub stâncile înclinate într-o tandră apropiere, parcă sărutând seninul cerului. Am pășit smerită, ca într-o catedrală naturală, a cărei maiestuoasă sobrietate întrece gândirea omenească. Am continuat drumul către nord
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
dacă e nevoie..., zise cu o frumoasă accentuare de orgoliu. Nadira, doctoranda în biologie, vine din Bangladesh, unde femeile nu se cade să aibă pas grăbit, agitat, mai ales în spațiul public, de aceea pășește ca pe ace, ne vorbește grațios, cu accent ușor alintat. Tânăra din Lima e mică de statură și îmi pare că merge pe un cal de rasă vânjos, dar de talie joasă, precum cei care duceau poșta în munții ei natali...” (Veronica Balaj - „Mătase și cafea
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
Olanda (Winterswijk), 2007), Cehia (Praga, 2007), Luxemburg (reprezentant al Patriarhiei Române, 2007), Franța (Nantes, 2013). Avem de a face, în ce o privește pe artista Elena-Daniela Cuculici cu o vastă și încrustată cu date de prestigiu, biografie. Pe cât e de grațioasă „Frumoasa Oltului”, pe atât povestea sa pare un vestigiu stâncos, de venerabil în cursă și în luptă cu sine, cu limitele umane, la toate treptele de vârstă. Dar Elena-Daniela Cuculici are alură suplă, e cuceritoare prin har și grație, nu
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
este soțul șefei de fermă. Cu Ramona nu a avut niciun conflict până acum, însă, știindu-i pe amândoi tineri și frumoși, mai ales pe Ramona, care I se părea mai atrăgătoare decât ea, cu o fizionomie mai fină, mai grațioasă și cu un corp de viespe, s-a trezit în ea monstrul invidiei și al geloziei. Ea trebuia să se mulțumească cu ce găsea și ce putea la rândul său să ofere acelui ales. Încă nu a întâlnit persoana despre
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
care ai crescut, grâu auriu, încolțit direct în sufletul meu. îți iubesc chitară la care îți răsfeți azima orelor, beciul în care te coborî pentru regasiri, iubesc comorile ascunse ale amintirilor, planurile de viitor în țară așteptărilor. glasul cald, pasul grațios, râsul stelar, discreția mișcărilor, delicatețea revărsata prin potirul fiecărui gest. Odată cu tine iubesc zâmbetul a ceea ce iubești, tăcerile acoperite de înțelepciune, dorurile nerostite, cuvintele purtătoare de rod, alegerile în care ți se răsfrânge sinele, marea pe țărmul căreia ți-ai
DECLARAȚIA ANULUI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349934_a_351263]
-
lumină altfel... înseamnă că am visat doar ambalajul prețios al unui zbor fără aer, fără alb surprins clandestin în curcubeul miez al punctului fierbinte al infinitului... La fel... Pasărea iubirii o voi opri odată cu sunetul muzicii sferelor, cu notele așternute grațios în filmele depuse cu grijă în cutia cu zvonuri... Între pumni o voi lua și-o voi strânge încet, încet, până la strigăt... O voi arunca apoi spre cer. De va zbura, de-și va aminti deplinul zbor, va însemna că
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
fiica sa, Perilla, care sub supravegherea lui ă cultivat tot artele. Operele lui în care ă cântat dragostea, ,, Ars amatoria” și ,,Ars amandi” sunt un fel de istorie spirituală ă dragostei unui păgân care ă văzut în femeie cel mai grațios animal. El ă dat lecții contemporanilor cum să aleagă și să cucerească o femeie, cum să păstreze iubirea și cum să se poarte femeia cu iubitul. Ă fost un expert al psihologiei feminine și un rafinat în estetica corporală și
OVIDIU ŞI FEMEILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344484_a_345813]
-
ne uităm rădăcinile? Cum ne ajută credință?, căutându-se răspunsuri prin intermediul dialogului artistic. Înclinația pentru desenul fluent, face din pictură Lilianei Nastas Brătescu, un principiu ordonator al comunicării în sensibil. Lucrările ei se evidențiază că veritabile arabescuri grafice, elegante și grațioase și impune privitorului un parcurs de lectură plastică. În atingerea acestui scop artista, stăpânește destul de sigur legile compoziției, ale perspectivei și punerea în pagina pentru că în lucrările sale să nu poată fi vorba de agresiunile cotidianului. Creația să apare că
SCULPTURA, BRASOV 2011 de LILIANA NASTAS BRĂTESCU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344491_a_345820]