1,542 matches
-
tubului cilindric -η coeficientul de vâscozitate dinamică a lichidului. Expresia (I.18) este legea Hagen-Poiseuille. Legea Hagen-Poiseuille afirmă că debitul de fluid real ce curge printr-o conductă cilindrică este proporțional cu puterea a patra a razei acesteia și cu gradientul de presiune l pp1 − 2 . Ea are aplicații foarte importante în fiziologia sanguină. Proporționalitatea cu puterea a patra de raza capilarului a debitului sângelui are consecințe fiziologice în cazul circulației sangvine. Distribuția sângelui în diferitele părți ale corpului este reglată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
egală cu 3/2 v, ( v fiind viteza fluidului departe de sferă) iar pentru unul vâscos viteza este maximă în punctul C’, care este departe de sferă și este egală cu ). Deci fluidele vâscoase aderă la sferă și ca urmare gradientul de viteză este maxim la suprafața sferei unde apar forțele de vâscozitate dintre fluid și sferă. Măsurătorile experimentale și studiile teoretice au condus la următoarea expresie a forței de vâscozitate: Formula (I.19) este cunoscută sub denumirea de legea lui
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
folosind expresia (I.30), se obține cea de a II-a lege a lui Fick Legea a II-a alui Fick afirmă că, în orice punct al unui lichid, variația în timp a concentrației este proporțională cu variația spațială a gradientului de concentrație. Soluțiile acestei ecuații sunt tabelate. In Fig.I.25 se prezintă variația concentrației iar în Fig. I.26, gradientul de concentrație. In cazul în care se consideră că difuzia are loc în planul xOy soluția ecuației I.33
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
afirmă că, în orice punct al unui lichid, variația în timp a concentrației este proporțională cu variația spațială a gradientului de concentrație. Soluțiile acestei ecuații sunt tabelate. In Fig.I.25 se prezintă variația concentrației iar în Fig. I.26, gradientul de concentrație. In cazul în care se consideră că difuzia are loc în planul xOy soluția ecuației I.33 este reprezentata în Fig.I.27 și este cunoscută sub numele de “clopotul lui Gauss”. Coeficientul de difuzie se definește după
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
33 este reprezentata în Fig.I.27 și este cunoscută sub numele de “clopotul lui Gauss”. Coeficientul de difuzie se definește după relația (I.27), ca fiind cantitatea de substanță ce străbate unitatea de suprafață, în unitatea de timp, dacă gradientul de concentrație este egal cu unitatea. Experiența arată că D variază direct proporțional cu temperatura, depinzând în același timp și de forma particulelor. Pentru particule coloidale de formă sferică coeficientul de difuzie este dat de formula lui Einstein: In (I.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mici trec mai ales prin proteinele intrinseci pe cînd macromoleculele trec efectiv odată cu porțiuni din membrană, pentrucă sunt transportate în vezicule. 2. Din punct de vedere al mecanismului de transport, acesta poate fi: ♦ transport pasiv - care se face în sensul gradientului de concentrație, pentru moleculele neîncărcate și în sensul gradientului electrochimic pentru cele încărcate ♦ transport activ - care se face împotriva gradientului de concentrație cu aport energetic din exterior (cu consum de ATP). Transportul activ poate fi transport activ primar transport activ
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
macromoleculele trec efectiv odată cu porțiuni din membrană, pentrucă sunt transportate în vezicule. 2. Din punct de vedere al mecanismului de transport, acesta poate fi: ♦ transport pasiv - care se face în sensul gradientului de concentrație, pentru moleculele neîncărcate și în sensul gradientului electrochimic pentru cele încărcate ♦ transport activ - care se face împotriva gradientului de concentrație cu aport energetic din exterior (cu consum de ATP). Transportul activ poate fi transport activ primar transport activ secundar translocație de grup Microtransferul pasiv se poate face
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
vezicule. 2. Din punct de vedere al mecanismului de transport, acesta poate fi: ♦ transport pasiv - care se face în sensul gradientului de concentrație, pentru moleculele neîncărcate și în sensul gradientului electrochimic pentru cele încărcate ♦ transport activ - care se face împotriva gradientului de concentrație cu aport energetic din exterior (cu consum de ATP). Transportul activ poate fi transport activ primar transport activ secundar translocație de grup Microtransferul pasiv se poate face pe următoarele căi: difuzie simplă prin dublu strat lipidic difuzie facilitată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
așa cum unele fenomene din fizică au impus dezvoltarea unor noi formalisme matematice care să le poată explica. II.2.3.2. Difuziunea facilitată Ca și în cazul difuziunii simple, difuziunea facilitată conduce doar la un transport de solvit în sensul gradientului de concentrație. Pentru anumite substanțe transportul prezintă trăsături incompatibile cu difuziunea simplă și anume: ¾ difuzia are loc mult mai rapid decît în difuzia simplă (chiar de 100.000de ori) ¾ viteza de difuzie prezintă saturație cînd concentrația externă a solvitului crește
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a citoplasmei față de interstițiu și acumularea selectivă în citoplasmă a unor precursori metabolici ca aminoacizii și monozaharidele în cantități mai mari decît ar permite echilibrul de difuzie. Aceste condiții se realizează prin intermediul transportului activ, ce se produce în sens contrar gradientului de concentrație, cu consum de energie. Transportul activ are loc în sens contrar gradientului de concentrație, necesită energie și se realizează cu ajutorul unor proteine. Transportul activ necesită energie și deci trebuie cuplat cu o reacție exoenergetică. Din acest punct de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
aminoacizii și monozaharidele în cantități mai mari decît ar permite echilibrul de difuzie. Aceste condiții se realizează prin intermediul transportului activ, ce se produce în sens contrar gradientului de concentrație, cu consum de energie. Transportul activ are loc în sens contrar gradientului de concentrație, necesită energie și se realizează cu ajutorul unor proteine. Transportul activ necesită energie și deci trebuie cuplat cu o reacție exoenergetică. Din acest punct de vedere transportul activ poate fi: -transport activ primar-când cuplarea se realizeză direct -transport activ
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este încă necunoscut. Adăugăm aici că ionii de Ca2+ sunt implicați în reglarea formei și deformabilității celulei și că acționează ca mesageri intracelulari. II.2.5. Echilibrul osmotic Echilibrul osmotic se realizează în cazul membranei semipermeabile, deși se menține un gradient de concentrație între înteriorul celulei și exteriorul acesteia. Să considerăm o membrană semipermiabilă ce separă două compartimente, unul conținînd solventul S iar cel de-al doilea ce conține substanța A dizolvată în solventul S. Dacă membrana este semipermiabilă (după cum am
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Deoarece, după cum am afirmat mai sus, concentrația de potasiu este mai mare în interiorul celulei, deoarece membrana celulară este permeabilă în special pentru potasiu, potențialul de repaos este negativ. Na ramîne mult mai abundent în spațiul extracelular decît în citoplasmă deși gradientul de concentrație tinde să-l introducă în interior. Concentrația sa rămîne constantă datorită unui proces de scoatere în afară, care este rezultatul unui proces de transport activ. Pentru acest transport este necesară, după cum am arătat, energie metabolică. Deci prin membrana
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
un sistem trece dintr-o stare A în starea B și la revenirea în starea inițială, starea mediului înconjurător este diferită de cea inițială, procesul este ireversibil. Procesele reale sunt ireversibile. Un sistem care inițial nu este în echilibru (are gradient de concentrație, temperatură) evoluează întotdeauna în sensul trecerii spre starea de echilibru. Căldura nu trece de la sine de la corpul mai rece la corpul mai cald este formularea lui Clausius pentru principiul al II-lea al termodinamicii. Pentru definirea matematică a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de particule din compusul i. iµ i Se modifică temperatura sistemului la T ′ , (componenții rămânând aceeași), variația de entropie va fi Sd ′dSdSi −= pentru producția de entropie se găsește: unde am definit fluxurile termodinamice de forma: Forțele termodinamice sunt niște gradienți. Deci cauza ireversibilității unor procese o reprezintă gradienții unor parametri intensivi (gradient de temperatură, potențial chimic, etc.). Producția de entropie mai poate fi scrisă sub forma: Se poate arăta că fluxurile termodinamice sunt proporționale cu forțele termodinamice care le produc
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
modifică temperatura sistemului la T ′ , (componenții rămânând aceeași), variația de entropie va fi Sd ′dSdSi −= pentru producția de entropie se găsește: unde am definit fluxurile termodinamice de forma: Forțele termodinamice sunt niște gradienți. Deci cauza ireversibilității unor procese o reprezintă gradienții unor parametri intensivi (gradient de temperatură, potențial chimic, etc.). Producția de entropie mai poate fi scrisă sub forma: Se poate arăta că fluxurile termodinamice sunt proporționale cu forțele termodinamice care le produc. Am arătat deja că, în cazul difuziei, fluxul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
T ′ , (componenții rămânând aceeași), variația de entropie va fi Sd ′dSdSi −= pentru producția de entropie se găsește: unde am definit fluxurile termodinamice de forma: Forțele termodinamice sunt niște gradienți. Deci cauza ireversibilității unor procese o reprezintă gradienții unor parametri intensivi (gradient de temperatură, potențial chimic, etc.). Producția de entropie mai poate fi scrisă sub forma: Se poate arăta că fluxurile termodinamice sunt proporționale cu forțele termodinamice care le produc. Am arătat deja că, în cazul difuziei, fluxul de substanță este proporțional
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
temperatură, potențial chimic, etc.). Producția de entropie mai poate fi scrisă sub forma: Se poate arăta că fluxurile termodinamice sunt proporționale cu forțele termodinamice care le produc. Am arătat deja că, în cazul difuziei, fluxul de substanță este proporțional cu gradientul de concentrație: gradientul de concentrație fiind forța termodinamică ce produce fluxul de substanță. Se poate postula o liniaritate între forțele termodinamice și fluxurile termodinamice, dacă forțele sunt slabe, deci sistemul se află în apropierea echilibrului. se numesc coeficienți fenomenologici și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
etc.). Producția de entropie mai poate fi scrisă sub forma: Se poate arăta că fluxurile termodinamice sunt proporționale cu forțele termodinamice care le produc. Am arătat deja că, în cazul difuziei, fluxul de substanță este proporțional cu gradientul de concentrație: gradientul de concentrație fiind forța termodinamică ce produce fluxul de substanță. Se poate postula o liniaritate între forțele termodinamice și fluxurile termodinamice, dacă forțele sunt slabe, deci sistemul se află în apropierea echilibrului. se numesc coeficienți fenomenologici și se pot scrie
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în care există o ordine dinamică de autoorganizare a radiațiilor coerente. Laserul va fi descris pe larg într-un alt capitol. Instabilitatea Benard este un alt exemplu de ordine dinamică. Un lichid încălzit de dedesubt, trece începând de la un anumit gradient de temperatură, într-o stare de mișcare de convecție internă, formând structuri ordonate. Acest fenomen este cel mai convingător exemplu de autoorganizare, de apariție a ordinii din dezordine, din haos. Apare o ordine nouă care se menține numai prin consum
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
efectele convective care conduc la o destabilizare, în urma căreia sistemul execută tranziția de fază spre starea ordonată. Lichidul se autoorganizează sub forma unor prisme hexagonale pe axa cărora lichidul coboară, iar pe fețele laterale lichidul urcă (Fig.IV.10). Dacă gradientul de temperatură crește în continuare, atunci stratul de lichid ia forma unor rulouri. Procesele autocatalitice neliniare conduc de asemenea la apariția de structuri ordonate. Deci, într-un sistem închis, la echilibru, ordinea apare în conformitate cu principiul minimului energiei libere, pe când într-
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
expresia: R fiind constanta gazului ideal. VIiteza de sedimentare a moleculelor poate fi determinată rotind suspensia (soluția) într-o centrifugă și observând mișcarea laterală. Utilizând o metodă optică cunoscută sub denumirea de optică Schlieren se poate înregistra mișcarea particulelor în funcție de gradientul de concentrație. La echilibru viteza cu care particulele se mișcă de la axa de rotație spre exterior este egală cu viteza cu care ele se mișcă în sens opus datorită gradientului de concentrație. Inlocuind pe s din (VI.21) în (VI
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
denumirea de optică Schlieren se poate înregistra mișcarea particulelor în funcție de gradientul de concentrație. La echilibru viteza cu care particulele se mișcă de la axa de rotație spre exterior este egală cu viteza cu care ele se mișcă în sens opus datorită gradientului de concentrație. Inlocuind pe s din (VI.21) în (VI.19) și apoi în (VI.12), rata de sedimentare devine: Identificînd legea I-a a lui Fick și (VI.22) se obține: Ecuația (VI.23) prin integrare de la x1 la
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se face prin recircularea lichidului din vasul exterior. Expresia vitezei de dializă este similară celei de difuzie: unde este viteza de dializă, S este suprafața specifică a membranei, D este coeficientul de difuzie al moleculelor ce traversează membrana, iar este gradientul de concentrație dintre coloid și lichidul exterior. Electrodializa Eliminarea electroliților din coloidul supus purificării se poate accelera dacă peste procesul de difuzie a ionilor prin membrană se suprapune acțiunea unui câmp electric continuu. Procesul se numește electrodializă, iar dispozitivul folosit
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
materialul analizat. Pentru creșterea vitezei de procesare a informației video aceasta este clasificată pe nivele de gri. Algoritmii folosiți pentru depistarea defectelor de vopsire a materialului textil procesează informația referitoare la zone relativ mari de material pentru detectarea unor eventuali gradienți dați de neuniformitatea tratamentului aplicat. Soluția avută în vedere de proiectul VIRTINS pentru realizarea unui sistem de detecție combinată a celor două tipuri de defecte o constituie utilizarea unui senzor-cameră color liniar, produs nou apărut pe piață. Algoritmii specifici proiectați
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]