1,000 matches
-
de maghiari (24,79%) și romi (6,22%). Pentru 5,68% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59,3%), dar există și minorități de reformați (16,99%), romano-catolici (7,92%), greco-catolici (5,14%) și adventiști de ziua a șaptea (1,96%). Pentru 5,76% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Vechea denumire a Reghinului este aceea de "Reghinul Săsesc" (traducere românească a denumirii germane "Sächsisch Regen", respectiv a celei ungurești
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
limita estică a localității. Monografia lui Kádár mai spune că în anul 1777 o parte a comunității acceptă uniația, restul rămânând ortodocși. Apar astfel dispute, rivalitatea dintre cele două confesiuni având ca subiect tocmai biserica satului. Ulterior, biserica este cedată greco-catolicilor, în urma intervenției guvernanților. În prima parte a secolului al XIX-lea, biserica este menționată în șematismele bisericii greco-catolice, fiind închinată "Sfinților Arhangheli". Într-un inventar al parohiei greco-catolice din Rus, din 9 Iunie 1940, printre alte bunuri este menționată și
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
restitui lăcașul de cult a dus la un proces care a durat opt ani, fiind mutat la mai multe instanțe din țară, în cele din urmă la Curtea de Apel Ploiești, pe motiv că instanțele din Transilvania ar ține partea greco-catolicilor. Curtea de Apel Ploiești a decis că proprietar a imobilului este Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, dispunând restituirea imobilului. Episcopia de Cluj-Gherla a fost reprezentată în acest proces de avocatul Remus Luca, unul din veteranii Baroului Cluj. Pe 13 martie 1998
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
85). Restul locuitorilor s-au declarat: cehi\slovaci (4 persoane), polonezi (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,0%), dar existau și minorități de romano-catolici (1,0%) și mozaici (1,55%). Restul locuitorilor au declarat: greco-catolici (3 persoane), evanghelici\luterani (4 persoane).
Călinești (Șerbăuți), Suceava () [Corola-website/Science/301939_a_303268]
-
12 evrei, 5 țigani); 178 bărbați (108 necăsătoriți, 68 căsătoriți, 2 văduvi, 18 încorporabili); 148 femei (72 necăsătorite, 67 căsătorite, 9 văduve). De asemenea sătenii aveau 12 cai și 175 vaci. Din punct de vedere al religiei, erau 283 de greco-catolici, 14 romano-catolici, 17 reformați și 12 izraeliți. 1857: 61 case, 62 locuințe, 275 locuitori (255 români, 10 unguri, 10 evrei), 143 bărbați (79 necăsătoriți, 58 căsătoriți, 3 văduvi), 139 femei (66 necăsătorite, 58 căsătorite, 15 văduve). În acest an sunt
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
17 reformați și 12 izraeliți. 1857: 61 case, 62 locuințe, 275 locuitori (255 români, 10 unguri, 10 evrei), 143 bărbați (79 necăsătoriți, 58 căsătoriți, 3 văduvi), 139 femei (66 necăsătorite, 58 căsătorite, 15 văduve). În acest an sunt consemnați 255 greco-catolici, 2 ortodocși, 5 romano-catolici, 10 reformați și 10 izraeliți. 1865: 250 locuitori, 1869: 322 locuitori 1871: 300 locuitori 1876: 280 locuitori 1869: 322 locuitori (295 greco-catolici, 3 romano-catolici, 12 reformați și 12 evrei) 1880: 63 case, 309 locuitori (287 români
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
139 femei (66 necăsătorite, 58 căsătorite, 15 văduve). În acest an sunt consemnați 255 greco-catolici, 2 ortodocși, 5 romano-catolici, 10 reformați și 10 izraeliți. 1865: 250 locuitori, 1869: 322 locuitori 1871: 300 locuitori 1876: 280 locuitori 1869: 322 locuitori (295 greco-catolici, 3 romano-catolici, 12 reformați și 12 evrei) 1880: 63 case, 309 locuitori (287 români, 13 unguri, 1 german, 8 de alte naționalități); erau 272 greco-catolici, 6 ortodocși, 8 romano-catolici, 4 reformați, 19 izraeliți; 1886: 380 locuitori, 1890: 335 locuitori (293
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
250 locuitori, 1869: 322 locuitori 1871: 300 locuitori 1876: 280 locuitori 1869: 322 locuitori (295 greco-catolici, 3 romano-catolici, 12 reformați și 12 evrei) 1880: 63 case, 309 locuitori (287 români, 13 unguri, 1 german, 8 de alte naționalități); erau 272 greco-catolici, 6 ortodocși, 8 romano-catolici, 4 reformați, 19 izraeliți; 1886: 380 locuitori, 1890: 335 locuitori (293 români, 20 unguri, 21 germani, 1 de altă naționalitate); 293 dintre locuitori erau greco-catolici, 8 romano-catolici, 13 reformați, 21 izraeliți În 1895 în Transilvania se
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
și 10 erau izraeliți. Hotarul satului în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Râtul morii, Pietri, Glodurele, Deal, Dos, Șes." 1906: 409 locuitori 1910: 86 case, 423 locuitori (391 români, 30 unguri și 2 de altă naționalitate); statistica arată că 379 erau greco-catolici, 14 ortodocși, 13 romano-catolici, 8 reformați, 1 unitarian și 8 izraeliți. 1911: 423 locuitori 1920: 424 locuitori (412 români, 12 unguri), 86 de case 1930: 498 locuitori (476 români și 22 unguri); existau 426 greco-catolici, 11 ortodocși, 8 romano-catolici, 13
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
statistica arată că 379 erau greco-catolici, 14 ortodocși, 13 romano-catolici, 8 reformați, 1 unitarian și 8 izraeliți. 1911: 423 locuitori 1920: 424 locuitori (412 români, 12 unguri), 86 de case 1930: 498 locuitori (476 români și 22 unguri); existau 426 greco-catolici, 11 ortodocși, 8 romano-catolici, 13 reformați și 40 baptiști. 1941: 515 locuitori (503 români, 11 unguri și 1 țigan); 370 erau greco-catolici, 18 ortodocși, 3 romano-catolici, 9 reformați și 115 baptiști. 1956: 460 locuitori 1966: 415 locuitori români 1977: 339
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
locuitori (412 români, 12 unguri), 86 de case 1930: 498 locuitori (476 români și 22 unguri); existau 426 greco-catolici, 11 ortodocși, 8 romano-catolici, 13 reformați și 40 baptiști. 1941: 515 locuitori (503 români, 11 unguri și 1 țigan); 370 erau greco-catolici, 18 ortodocși, 3 romano-catolici, 9 reformați și 115 baptiști. 1956: 460 locuitori 1966: 415 locuitori români 1977: 339 locuitori români 1992: 225 locuitori români, din care 162 erau ortodocși, 14 greco-catolici și 49 baptiști 2002: 192 locuitori 2011: 179 locuitori
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
503 români, 11 unguri și 1 țigan); 370 erau greco-catolici, 18 ortodocși, 3 romano-catolici, 9 reformați și 115 baptiști. 1956: 460 locuitori 1966: 415 locuitori români 1977: 339 locuitori români 1992: 225 locuitori români, din care 162 erau ortodocși, 14 greco-catolici și 49 baptiști 2002: 192 locuitori 2011: 179 locuitori 2016: 134 case, 194 locuitori
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Csegöld avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%) și români (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau greco-catolici, existând și minorități de reformați (%) și romano-catolici Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Csegöld, Szabolcs-Szatmár-Bereg () [Corola-website/Science/332307_a_333636]
-
11,43%) și slovaci (2,49%). Pentru 2,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,46%), ortodocși (39,42%), baptiști (4,08%), romano-catolici (3,67%), greco-catolici (1,21%), penticostali (1,18%) și adventiști de ziua a șaptea (1,04%). Pentru 2,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Ip, Sălaj () [Corola-website/Science/310741_a_312070]
-
pentru Transilvania, pe anii 1926-1928, printre bisericile care primesc acordul de demolare pe motiv că deveniseră neîncăpătoare sau se aflau în stare de ruinare se numără și cea de-a doua biserică de lemn din Poșaga de Jos (cea a greco-catolicilor). Din Șematismul Veneratul Cler al Archidiecesei Metropolitane Greco-Catolice Române de Alba-Iulia și Făgăraș pre anul 1900 aflăm că la începul secolului XIX în Poșaga de Jos au funcționat ca preoți Vasile Popa acestuia urmându-i Vasilie Pintea care slujea pe la
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
una de ruteni (6,65%), una de evrei (1,45%). Alte persoane s-au declarat: ruși (5 persoane) și cehi/slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (51,15%), dar existau și ortodocși (42,25%), greco-catolici (4,7%), mozaici (1,45%) și evanghelici/luterani (0,45%).
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
În măsura solicitărilor, vor trebui acordate facilități organizațiilor nonguvernamentale specializate pe problemele minorităților. După religie, locuitorii orașului Găești sunt în majoritate creștin-ortodocși (18.326 în anul 2000), urmați de penticostali (70 de persoane), adventiști (63 de persoane), 13 musulmani, 4 greco-catolici.
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
local, în care afirmă că limba română nu poate fi folosită în cult, pentru că nu ar fi avut un lexic suficient de bogat. La sfârșitul secolului respectiv și începutul următorului, când în Ardeal o parte din românii ortodocși au devenit greco-catolici, s-a introdus limba română în cult. Acest lucru se va întâmpla și în majoritatea parohiilor ortodoxe, cu o jumătate de veac mai târziu. Totuși, dat fiind faptul că Ardealul a fost primul a fi săvârșit slujbele în limba română
Româna liturgică () [Corola-website/Science/298740_a_300069]
-
fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Brașov și Brad. Gimnaziul de la Brașov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi școli superioare românești, astăzi purtând numele mitropolitului: Colegiul Național „Andrei Șaguna”. În 1861 mitropoliții Andrei Șaguna (ortodox) și Alexandru Sterca-Șuluțiu (greco-catolic), la "Conferința națională de la Sibiu", au declarat națiunea română liberă și i-au afurisit pe cei care vor mai îndrăzni să strice legătura dintre frații de același sânge. Andrei Șaguna dăruiește în 1870 suma de de florini școlii din Brad
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
locuitori de etnie română și de religie greco-catolică; 139 bărbați (92 necăsătoriți, 46 căsătoriți, 1 văduv), 141 femei (81 nemăritate, 46 măritate, 14 văduve); sătenii aveau 156 vaci dar niciun cal. 1857: 50 de case, 54 gospodării, 286 locuitori români greco-catolici; 146 bărbați (98 necăsătoriți, 45 căsătoriți și 3 văduvi) și 140 de femei (74 nemăritate, 48 măritate și 18 văduve) 1869: 332 locuitori, toți de religie greco-catolică 1880: 61 de case, 325 locuitori (320 greco-catolici și 5 izraeliți); 309 erau
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
54 gospodării, 286 locuitori români greco-catolici; 146 bărbați (98 necăsătoriți, 45 căsătoriți și 3 văduvi) și 140 de femei (74 nemăritate, 48 măritate și 18 văduve) 1869: 332 locuitori, toți de religie greco-catolică 1880: 61 de case, 325 locuitori (320 greco-catolici și 5 izraeliți); 309 erau români, 5 unguri și 11 de altă naționalitate. 1890: 354 locuitori (351 români, 2 unguri și 1 german); după confesiune, 349 erau greco-catolici, 2 romano-catolici, 1 reformat și 2 izraeliți. 1894: 355 locuitori (pag. 159
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
locuitori, toți de religie greco-catolică 1880: 61 de case, 325 locuitori (320 greco-catolici și 5 izraeliți); 309 erau români, 5 unguri și 11 de altă naționalitate. 1890: 354 locuitori (351 români, 2 unguri și 1 german); după confesiune, 349 erau greco-catolici, 2 romano-catolici, 1 reformat și 2 izraeliți. 1894: 355 locuitori (pag. 159) În 1895 se face un recensământ agricol. În acel an satul Ciglean deținea 536 iugăre de pământ arător, 26 iugăre de grădini, 93 iugăre de fânețe și 6
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele timpuri a fost: "Ciglenel, Băroneasa, Dumbrava, Lupșe Lata și Vie." 1898: 361 locuitori (pag. 159) 1900: 83 de case și 397 locuitori (394 români greco-catolici și 3 unguri de religie izraelită) 1903: 374 locuitori (pag. 162) 1906: 474 locuitori (pag. 161) 1910: 92 de case, 432 locuitori din care 430 români (429 greco-catolici și un ortodox) și 2 unguri de religie izraelită. 1914: 466 locuitori
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
locuitori (pag. 159) 1900: 83 de case și 397 locuitori (394 români greco-catolici și 3 unguri de religie izraelită) 1903: 374 locuitori (pag. 162) 1906: 474 locuitori (pag. 161) 1910: 92 de case, 432 locuitori din care 430 români (429 greco-catolici și un ortodox) și 2 unguri de religie izraelită. 1914: 466 locuitori (pag. 202-203) După unirea Transilvaniei cu România din 1918 și până azi, datele statistice sunt luate din recensămintele efectuate de-a lungul timpului de către autoritățile române (excepție face
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
efectuate de-a lungul timpului de către autoritățile române (excepție face anul 1941 când satul s-a aflat din nou sub ocupație maghiară). 1920: 416 locuitori (413 români, 3 unguri), 92 de case 1930: 462 locuitori români din care 455 erau greco-catolici și 7 ortodocși 1941: 545 locuitori (540 români greco-catolici și 5 unguri izraeliți) 1956: 500 locuitori 1966: 402 locuitori români 1977: 336 locuitori români 1992: 210 locuitori români, din care 199 erau ortodocși, 2 greco-catolici și 9 penticostali 2002: 199
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]