53,188 matches
-
de Max Aușnit, Stelescu organizase o „spărtură“ în Gardă. La această „treabă“ ajutase și Panait Istrate, proaspăt întors din URSS. Ciudată poveste. - Tu ce zici? întreabă Flondor. - Ce să zic!... În fiecare clipă soseau musafiri de care trebuia să am grijă... Pe de altă parte, de la generalul Vârtejanu auzisem că se pregătește ceva. Cu Garda de fier. Că așa nu mai merge, ar fi declarat Carol II... La sfatul generalului Cantacuzino, zis grănicerul, Codreanu a respins de trei ori avansurile palatului
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
ei investeau aceeași rigoare întemeiată pe o impunătoare cultură frăgezită cu spirit: au fost, sunt niște foarte serioși oameni de spirit. Calitate cât se poate de evidentă și în volumul de Eseuri al lui Ștefan Aug. Doinaș, apărut postum, prin grija d-lui Stelian Țurlea, în „Biblioteca Ziarului de Duminică”. Sunt reunite aici articolele pe care autorul le-a publicat săptămânal, vreme de aproape doi ani, în numitul ziar, iar inițiativa editorului se constituie acum într-o surpriză agreabilă și, mai
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
amintire de demult, din anii cincizeci, neprecizată data. La economat am căpătat rația lunară de cafea și de mălai. La mălai am renunțat repede neavând ce face cu el, singur nu știam să fac mămăligă. Cafeaua am luat-o cu grijă, sunt cafegiu. Pe stradă, începând ploaia și neavând umbrela la mine, punga de cafea s-a udat, s-a rupt și boabele verzi, - era neprăjită,- s-au risipit pe jos chiar în tramvaiul 19 în care apucasem să mă urc
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
spațiul ei imponderabil și devine tactilă ca orice obiect al lumii nemijlocite. Lemnul și metalul, adică suporturile materiale cel mai des folosite, ajung indiferente ca substanță și se preschimbă în simple vehicule pentru energia mentală căreia li se asociază. Oricîtă grijă se manifestă pentru tactilitatea lor, pentru expresia suprafețelor sau pentru așezarea în spațiu, ele rămîn definitiv pătrate, dreptunghiuri, arcuri de cerc sau unghiuri integrate într-o structură fără precedent și fără consecințe previzibile. Genericul Hyphen, sub care cele mai multe forme spațiale
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
pelerin, cu o singură pereche de pantaloni de doc și două cămăși de bumbac pe care le spălam la duș. De la o zi la alta, din diverse motive - dintre care unele prea frivole - am început să mă îmbrac mai cu grijă, m-am tuns ca un recrut, mi-am tăiat mustața mai subțire și am învățat să folosesc niște pantofi de senator pe care mi i-a dăruit fără să-i fi purtat deloc doctorul Rafael Marriaga, membru itinerant al grupului
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
eșantion din istoria lumii). Dacă ar fi să o iau de la început, dacă timpul s-ar întoarce și am fi din nou în 1954, opțiunea mea ar fi tot cititul. Aș citi însă mai multe cărți bune. Și aș avea grijă ca lumina să-mi cadă întotdeauna cum trebuie pe paginile cărții, ca să-mi menajez vederea și să pot citi până la adânci bătrâneți.
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
mele, P.Ș.!) sunt înduioșătoare, naive și ridicole. În același ton acuzator, pe care l-ați folosit împotriva domului Ilarion Voinea, gestul dumneavoastră de fraternitate cu ideile promovate de statul terorist Israel, vă situează la nivelul extremismului sionist. (sic! mare grijă, tinere om al legii, măcar la biata virgulă dintre subiect și predicat!) Și domnule Pavel Șușară (sic!), puneți mîna pe carte și citiți ce-i aia xenofobie. Cu respect, Lucian Handra”. Cam atît de la Cluj. În rest, vorba d-lui
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
la memorie, cartea de Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, luăm act de aceeași pendulare între polul melancoliei și polul sarcasmului, petrecută pe fondul unei vaste retrospecții provocate. Poetei i se pun întrebări și ea le răspunde scrupulos, punct cu punct, cu grija de a lămuri tot ce i se cere și chiar și ceva în plus, dacă este cazul, reexaminând un trecut de care sufletește nu s-a detașat, nici gând de așa ceva. Nici nu am fi avut temei să vorbim, dacă
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
văd înfiptă în vârful unei baionete a vreunui guerillero latino-american după jefuirea unei gospodării țărănești de către contrarevoluționari. V-ați întrebat ce victimă a vreunei inundații din Bangladesh vă poartă vechea reverendă? Sau dacă ciorapii gri de lână împletiți cu atâta grijă de sora dumneavoastră au fost înghițiți de replica vreunui cutremur din sudul Californiei? Familiarizat de catolicism cu dimensiunea metafizică a destinului sunt convinsă că v-ați întrebat ce tainică legătură vă unește de pescarul islandez care după una din devastatoarele
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
vorbi — prin Proverbele... mi-a reconfirmat o atare reacție duplicitară. Pe de o parte, pentru a ajunge înaintea cărții, trebuia să particip, întotdeauna, la un mic dar foarte ofertant ritual academic: volumele, aflate în „fondul de patrimoniu”, trebuiau transportate cu grijă, cu căruciorul, căci altfel este omenește imposibil, cale de trei etaje, până în sala de lectură. Excedată de masivitatea cărților, văzând cu greu ceea ce se întâmplă dincolo de ele, reinventam ideea că mă aflu înaintea unei surse imbatabile și, oricum, inepuizabile, aproape
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
mistagogică. La Liturghia din duminica de după Sfintele Paști apar în veșmânt alb (Domenica in albis) și rostesc împreună cu toată comunitatea Rugăciunea Domnească. Așa ajung fideles. Principiul catehezei trebuie să fie: ut gaudens quisque catechizet („a catehiza cu bucurie”), și nici o grijă să nu trebuie să fie mai mare ca aceasta. A catehiza cu bucurie este grija cea mai mare (ea cura maxima est)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, II, 4. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 38-41. footnote>: „Fiecare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și rostesc împreună cu toată comunitatea Rugăciunea Domnească. Așa ajung fideles. Principiul catehezei trebuie să fie: ut gaudens quisque catechizet („a catehiza cu bucurie”), și nici o grijă să nu trebuie să fie mai mare ca aceasta. A catehiza cu bucurie este grija cea mai mare (ea cura maxima est)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, II, 4. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 38-41. footnote>: „Fiecare să dea cum socotește cu inima sa, nu cu părere de rău sau de silă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dar apelează repede alegoria. Or, sensul alegoric e mai degrabă intențional decât descriptiv (sau retrospectiv), așa cum este acela literal. Augustin e prea puțin preocupat de o asemenea distincție. Catecumenul are a deveni tocmai întrucât nu a fost. De aici și grija lui Augustin de a nu dezamăgi pe cei care bat la porțile lui, ale catecumenatului. Așa se explică și abundența amănuntelor din De catechizandis rudibus. „Iubirea trebuie clădită pornind de la însăși asprimea lui Dumnezeu, prin care inimile muritorilor sunt făcute
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
versați în filosofie și tehnica disputei<footnote Ibidem, 91. footnote>, apostolul Pavel le scria colosenilor: „Vorba voastră să fie totdeauna plăcută, dreasă cu sare, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia”<footnote Col., 4, 6. footnote>. A-ți alege cu grijă cuvintele însemna pentru scriitorii creștini a te face vinovat de formalism. Or, ceea ce conta pentru aceștia era adevărul mântuitor al fondului, nu atracțiile și frumusețile ce determină eficiența formei. În această preocupare pentru adevăr, creștinii sunt de aceeași părere cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să ne arătăm forța oratorică, ci ne adaptăm la mintea lor slabă și facem ceea ce ni se pare nouă mai potrivit cu vârsta lor de copii, spre educarea și îndreptarea lor, tot astfel și Logosul sau Cuvântul lui Dumnezeu a purtat grija în scrierile sale, măsurând felul de exprimare cu puterea de înțelegere a ascultătorilor și după folosul lor sufletesc” (PSB 7, 290-291; PG 11, col. 1140-1141); 3, 39 (PSB 7, 197; PG 11, col. 969972); 6, 59 (PSB 7, 494; PG
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
împotriva formei goale, nu împotriva celei menite de a da expresie pregnantă învățăturilor creștine. În acest sens, oratorul creștin spunea: „Mă silesc din răsputeri să găsesc mijloacele mai potrivite care să fie spre folosul vostru și anume să port multă grijă, ca să nu alunec la o frumoasă alcătuire a vorbelor, căci noi trebuie să întrebuințăm timpul nu cu frumuseți de stil, ci cu puterea ideilor”<footnote M. Bulacu, Principiile fundamentale ale omileticii ortodoxe, ST, 8-10, 1977, 631. footnote>. El disprețuia laudele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să facă afaceri necurate în România, dar și inși care se ocupă de acțiuni teroriste. Odată ajunși în țară, aceștia pot scăpa cu ușurință de pieptenele Poliției, fiindcă, după cum se vede tot mai des în ultima vreme, Poliția are alte griji decît să vegheze la siguranța cetățeanului. Iar dacă în SRI sunt și persoane nesigure crește posibilitatea ca această instituție să nu-și facă bine treaba. Cînd ești preocupat să-ți acoperi propriile tale urme, nu prea mai ai timp să
Prudență sau isterie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13030_a_14355]
-
și persoane nesigure crește posibilitatea ca această instituție să nu-și facă bine treaba. Cînd ești preocupat să-ți acoperi propriile tale urme, nu prea mai ai timp să-i adulmeci pe alții. Pe de altă parte însă, la adăpostul grijii pentru sporirea siguranței naționale, se pot lua măsuri atingînd libertatea cetățenilor. La noi și așa se dă liber cu prea mare ușurință la ascultarea telefoanelor. Sper că nu-i va trece nimănui prin cap să folosească pretextul luptei împotriva terorismului
Prudență sau isterie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13030_a_14355]
-
biologică s-ar spune că le contrazice: „Anul viitor se va naște un copil - un băiat - care va purta numele de Grégoire. Numele meu, al tatălui și al bunicului. Uneori mă trezesc noaptea și nu mai pot să dorm: bucurie, grijă, teamă, inutilitate, moarte... Moartea mea, moartea lui. Se va naște pentru a muri...(...) De ce leg nașterea copilului de... moartea mea?“ Cu o juvenilă pasiune, Bujor Nedelcovici practică lecturi din autori fundamentali spre a-și lămuri principiile vieții, spre a se
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
Volumul Geschichte eines Deutschen (), Stuttgart, 2000, tradus deja în numeroase limbi, a fost suspectat de contrafacere, într-atît conținutul său părea neverosimil. Istoria unui german nu este altceva decît jurnalul autentic al unui intelectual, inteligent și anonim, care a notat cu grijă ceea ce s-a întîmplat în Germania după primul război mondial și cum a ajuns Hitler la putere. În numai cîțiva ani, Sebastian Haffner a devenit o personalitate cunoscută și este astăzi unul dintre cei mai citiți autori germani. Tînăr magistrat
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
retoric, de mare efect, de a-și relativiza orgoliul, de a-și depune geniul la picioarele iubitei, ca un poet trubadur din alt veac, nu lipsit de un umor ciudat, suspect de ironie sau autoironie: „Până acum am avut singur grijă de geniul meu. Și l-am târât prin toate noroaiele și l-am însângerat și l-am zvârlit prin toate hârtoapele. ți-am promis că-ți fac cadou o pereche de pantofi. Mi-ai spus că ai să-i primești
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
pus ochii pe Justiția din România n-a impresionat-o, se pare, cîtuși de puțin pe dna Stănoiu. Fiindcă, dacă ar fi luat în calcul acest lucru, i-ar fi înaintat cu de la sine putere demisia premierului. Dar luată cu grija întîlnirilor și seminariilor internaționale, e de înțeles, omenește, de ce doamna ministru al Justiției și-a închipuit că are altceva mai bun de făcut decît să ia în serios avertismentele Uniunii Europene. Luată de valul problemelor cu care are de-a
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
anului 2003, se... bucură, să spunem așa, doar de o singură prezenta: volumul de poezii „Spații noi”, de Maria Banus o placheta de o jumătate de palmă (35 de pagini) apărută În 1964, În traducerea lui Dragoș Vrânceanu. Acum prin grijă editurilor vâlcene „Antim Ivireanul” (director, Ioan Barbu), „Fortuna” (director, Emil Catrinoiu) și „Bună Vestire” (director, pr. Nicolae State-Burlusi) bibliotecă din Recanati dispune de peste două sute cincizeci de cărți În limba română, care i-au fost donate. Doi poeți Înrudiți: Eminescu și
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
dr. Obersteiner și după sfatul lui, să te scoată din Institut și să facă Împreună cu D-ta o excursie de vreo 6 săptămâni spre sudul Alpilor, poate până la Venezia, Padua sau Florența. Are mijloacele bănești pentru aceasta... Așadar, fii fără grijă, redobândeste-ti acea filozofie impersonala ce o aveai totdeauna, adaoge-i ceva veselie și petrecere În excursiunea prin frumoasă Italie, si la Întoarcere mai Încalzeste-ne mintea și inima cu o rază din geniul D-tale poetic, care pentru noi este și
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
pânze freatice și lucrările de drenare n-au intrat nici în faza de proiect (fără ele, consolidarea temeliilor nu reprezintă o soluție durabilă); Casa Pogor, sediul Muzeului Literaturii Române, acolo, unde s-a întemeiat Societatea „Junimea”, încă mai este în grija - atunci când au banii cuveniți - zidarilor; bisericile mănăstirești „Trei Ierarhi”, „Sf. Sava” sunt, și ele, în schele, de ani buni. Cât privește Biserica Armenească, ctitorie ortodoxă străveche, după unele ipoteze, înălțată în primul an al statornicirii statului Moldova, te și miri
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]