2,789 matches
-
bine să mă lași S-o vând ca un rebut la niscaiva apași. Că-mi vine să pun mâna pe furcă pe custură Și-un dor nebun să-i dau o palmă peste gură! Păianjeni de-ntuneric se spânzură de grinzi Luminile celeste se strâmbă în oglinzi Sătul de teoreme, sătul de artificii Nu-ți e rușine lume, că te-ai umplut de vicii? De când nu mai ai minte, de când ai capul gol Că-mi vine să dau tumba, pământului ocol
NU-ŢI E RUŞINE, LUME? de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366581_a_367910]
-
sonete avânt rădăcini în paragrafe din Biblie stârnesc frisoane metafizice, punând întrebări retorice despre existența. Poetul interpretează teme că adorația religioasă și speră să remodeleze lumea cu o înaltă doctrina a iubirii, o erozofie robustă:” O cruce-a pus pe grinzile zidirii,/ Cu gesture suple.Lacrimi pe cuvânt./ În fracul ei, din ochi sorbindu-și mirii// tot dorul viu de mamă-l puse-n cânt.( Biserică cuvioasa Parascheva )“. Abstractizarea discursului paradoxal dintr-o maximă tensiune spiritual, sonetistul plonjează cu îndrăzneala în
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
un gol ce crește mereu ieri zburau păsări și îngeri azi sună cerul de plângeri între mine și Dumnezeu doar tu mai ești mamă și eu icoană veche într-un colț cu busoioc prinsă de-un bolț candela arde sub grindă vagă speranță s-aprindă Referință Bibliografică: între mine și Dumnezeu / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 366, Anul II, 01 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎNTRE MINE ŞI DUMNEZEU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361705_a_363034]
-
-i găseau pe bieții studenți pitiți prin dulapuri și prin veceuri și pe sub bănci prin biblioteci și jap!, jap!, jap! cu ce apucau să dea, că să-ți arătăm noi cine e Căposu-ăsta! și Marian sta spânzurat sus pe niște grinzi, aproape pe cucile acoperișului, tremurând de frică, nu știa ce să mai facă și încotro s-o mai ia. Văzuse de sus scene îngrozitoare și i se făcuse părul măciucă și de-odată aude, pe-aici băieți, și vede doi
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
-o mână, le-aș atinge Dar stăpânit de-o lene suverană Cadânele ca un balsam pe rană Și un păcat spre ele m-ar împinge Dar vin pirați cu săbiile curbe Se clatină seraiuri în oglinzi Și tremură păienjenii pe grinzi Și cade înserarea peste urbe Și-atunci femei frumoase de hașiș Se estompeză în baia de lumină Și se grăbesc să moară pe retină Ca apele molatecului Criș Referință Bibliografică: Femei frumoase / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FEMEI FRUMOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352026_a_353355]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ÎNTÂLNIRE NEAȘTEPTATĂ Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1010 din 06 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului “Tăcerile-s ascunse-n grinzi ... doar pădurea știe plânsul lemnului...” {Valentina Becart} http://www.youtube.com/watch?v=nyLOePu6RwI Am întâlnit-o la colț de stradă ... Stătea rezemată de trunchiul unui copac visător, privea frunzele ruginii - aripi de fluturi - cu zborul lin, spulberate de vântul
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352369_a_353698]
-
cu vin românesc, în cinstea și fericirea României’’. Și tot atunci poetul Vasile Alecsandri a urat. ’’ Din strămoși când un domn sau un boier mare, intră în casă nouă poporul îi urează: să ai atâtea cinstiri și atâtea biruințe câte grinzi și cărămizi sunt în casă; atâta fericire câte grăunțe de nisip sunt în ziduri. Această urare o facem astăzi în numele poporului întreg’’. Între pereții acestui castel s-au luat hotărâri importante pentru țară, una dintre acestea fiind, neutralitatea României în
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]
-
Știu cunosc Vlașca și Teleormanul cum îmi cunosc casa, am fost cu târne, mături și butoaie, altădată, mai demult, mergeam cu poșircă, erau alte timpuri... Am urcat pe prispă, apoi am intrat în casă, o cameră mică căreia îi atingeam grinzile cu capul. Voiam să mă odihnesc puțin. Mă săturasem de hurducăitul căruței prin praf, îi fac semn Căprioarei că vreau să rămân singur cu ea. Îmi dădeam seama că sunt ultimele clipe petrecute împreună. O priveam și mi se părea
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
și sacrul, nu numai profanul (vedem, în Occident, musulmanii care își păstrează cele 5 obligații spirituale - 5 stâlpi ai Islamului și sacrul reprezentat de casa lui de rugăciune chiar dacă este la Londra sau Paris). „(...) Icoana veche nu mai stă la grindă/ Că nărăvită-i lumea în păcate,/ Abia de se aude o colindă,/ Iar vechile-obiceiuri mi-s uitate//(...)// Aș merge-n satul meu, dar n-am cu cine/ O vorbă să mai schimb, să-mi dea o veste,/ Că prea demult
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
gândirea de ateu. “Sufletul în preajma ieșirii din trup capătă vedere specifică naturii sale spirituale, și se vede pe sine mai clar”, cum ai privi de pe munte o vale, “de cum ne putem vedea noi în oglindă “, Până când sufletul se înalță dincolo de grindă.
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
Lăsând bucuria Alb - copilăria. Să ne spui eresul Vagul, nențelesul, S-alungi întristarea Suspinarea, -amarea. Să ne spui cuvântul Și despre avântul Nașterii, învierii Pe calea durerii. Haide să-nfrunzești, Flori albe-n ferești, Hai să ne cuprinzi Spațiul de sub grinzi. Și să ne deschizi Limpezi, mari oglinzi Hai să ne plivești Durutele vești. Să ne primenești Soarta cu povești, Regăsindu-ne, Odihnindu-ne, În dar albindu-ne Colindiță-n vârf de cetini Colindiță-n vârf de cetini, Brazi verzi îți sunt prietini
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
afaceri. Doamna Silvia Schwartz oftă ușurată. Ultimele pregătiri luaseră sfârșit și lucrătorii plecaseră. Castelul, de a cărui restaurare se îngrijise personal pe baza documentației, arăta așa cum trebuie. Zidăria refăcută cu piatră și zugrăveli adecvate, podelele din lemn de mahon și grinzile sculptate ale tavanelor din lemn de cedru dădeau o bine cuvenită notă de măreție. Completată apoi de ferestrele cu feronerii din fier forjat, pereții cu piatră aparentă însă căptușiți cu materiale ignifuge și izolatoare fonic și termic, mobilierul din lemn
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
crease, neștiind despre ce poate fi vorba, Silvia o rupse și ea la fugă. Unde și de ce, habar nu avea. Trecu printr-o cameră în care, la lumina unor torțe, văzu chipul, destul de puțin schimbat, al ducelui atârnat de o grindă cu o funie groasă și niște arătări, tot cu armuri, care păreau a se distra grozav violând-o pe ducesă. Nici aceasta prea mirată de ce i se întâmplă. Pe lângă ea trecu în goană micuța contesă zbierând: Au venit dujmaniiiii, au
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
întâlnirea cu capătul celuilalt zid, ce pornea spre nord-vest. Ioan Glodariu consideră că existența unui singur perete din blocuri de piatră în care existau totuși „babe”, presupune ancorarea cu aceleași bârne de stejar direct în stânca dealului sau în niște grinzi de lemn dispuse longitudinal pe fața interioară a zidului. Aceasta variantă se potriveste și cu ipoteza reedificării în grabă a cetății, pentru al doilea război cu romanii. Trebuie amintită existența, pe blocurile din calcar ale zidului, a unor siluete de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
de-atâta azur ca penelopa cu pânza ei lungă s-o torci în războaie de jur-împrejur până ce visul devine nălucă. floare de colț să fii în oglinzi, ne-atinsă și veșnic mireasă, să-ți prinzi busuiocul în păr și la grinzi, norocul în cale să-ți iasă. sâmbătă, 8 decembrie 2012 Referință Bibliografică: floare de colț / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 708, Anul II, 08 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile
FLOARE DE COLŢ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351589_a_352918]
-
nepotul marelui șef divin care a făcut lumea, nu-ți mai dă Luna, care atârnă și azi în fereastră pe peretele de bârne, sau măcar Ziua, închisă în “Cutia de lemn cioplit” în care stă ascunsă lumina zilei, atârnata de grinda Casei. Îți dă bunicul numai Noaptea la cutie, pe factura. Și chiar și Cutia e pe datorie, acum. Dar și când voi sparge eu Cutia de lemn cioplit și fermecat în care stă închisă Ziua, ca să vedeți toți cum se
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
noaptea voia să se instaureze. Voiam să știu ce s-a întamplat! Printre malurile surpate ale Oltului am descoperit că există o bisericuța în mijlocul râului golita de marea parte a pământului pe care se sprijinea, dar suspendat pe mai multe grinzi de beton care la rândul lor erau sprijinite de niște suspensoare hidraulice. Nu eram încă lămurit ce era cu acel cântec de chemare la slujba de vecernie, specifică mănăstirilor. A doua zi era 8 septembrie Ziua Nașterii Maicii Domnului și
CÂNTECUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346556_a_347885]
-
nu moară și a promis că va ridica o biserică în semn de mulțumire. Dintre puhoaie a ieșit un deal mare, iar valul s-a desfăcut în două, așa a aparut insula Ostrov. Omul a ridicat apoi o bisericuța din grinzi, pe care a fost zidit un nou locaș de către Nicolae Basarab. Mănăstirea mai este protejată și de o icoană făcătoare de minuni. Credincioșii din toate colțurile lumii vin pentru a se ruga la această icoana. Se spune că tot icoana
CÂNTECUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346556_a_347885]
-
Ion Vanghele Publicat în: Ediția nr. 403 din 07 februarie 2012 Toate Articolele Autorului (1) Ion VANGHELE: E VIAȚA O CONTINUĂ OGLINDĂ E viața o continuă oglindă Privesc în ea cu ochii tăi cei verzi Și fruntea sprijinindu-se de grindă Când eu mă uit, tu, oare, cum mă vezi? Deschide-ți gândul risipind fereastra Spre universul celor patru zări Și ai să vezi din nou fecioara asta Cu-amurgurile nechezând călări. În foamea ta de patime închide Un labirint de
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CEL MAI TARE-ȘI FACE PARTE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 402 din 06 februarie 2012 Toate Articolele Autorului vine timpul fiecării rele părți să se desprindă ca păianjenul de grindă într-o clipă acătării vine timpul la soroc fiecare să dea seamă toți jucăm în câte-o tramă controversele ad-hoc cel mai tare-și face parte cei mai mici ades plătesc birurile care cresc pentru geamurile sparte vrem nu vrem
CEL MAI TARE-ŞI FACE PARTE de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346683_a_348012]
-
noi, nu numai că greșesc, dar o fac intenționat și uneori, deloc subtil. Și vorbind tangențial de preocupările mentale, unii chiar și-au făcut un mod de viață abuziv, privind denigrarea altora și arătarea “paiului din ochiul semenului”, ignorând total “grinda” din ochiul propriu. Se consideră ajunși la un “nivel” de “îmbogățire” materială ori privind poziția socială, de la care nu-și mai pot “îndrepta privirea la cei mai prejos decât ei”. Și vorbim multe, unii chiar pentru a se autoauzi și
DESPRE VORBIREA DE RĂU (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352097_a_353426]
-
Acasa > Versuri > Farmec > AUTUMNALĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 29 Septembrie 2011. Se-aude vremea cariind în grindă, De liniște se umple cerul tău! Lasă-mi oftatul să mi te cuprindă, Nu are cum să-ți facă niciun rău... Cât Dor mi-a mai rămas până la cruce? Țărâna de sub tălpi e numai scrum, Septembrie din caledar se duce
AUTUMNALĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355926_a_357255]
-
uri în prostie Mai lasă cîte-un comment: ”Ce frumosă poezie!” Aia, nu mai e cultură Să dai like pe unde treci, Fără un pic de lectură Să te cred că prețuiești, Alții, ca să-i iei în seamă Te ridică pîn-la grindă Cu respect îți zice ”doamnă”, Ca să-l agăți, la oglindă, Unii, ce se cred stilați De versul tău se-mpiedică, Cu ochi, oblic bulbucați Își i-au drept la replică, Apoi, scuipă și te-njură Ca la ușa cortului Spunînd
DE ZIUA EI, A POEZIEI de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354988_a_356317]
-
mania e curată boală - Degetele voastre sunt prea fine Pentru-o carte ce nu mai e nouă Când se-mparte riscul pe din două, Nu-i așa că schimbul vă convine? Dați-mi doamnă cărțile-napoi Plânge raftul gol rămas sub grindă Și planeta este suferindă N-ar mai suporta un nou război: Dați-mi doamnă cărțile-napoi! Referință Bibliografică: Restitutio / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 254, Anul I, 11 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
RESTITUTIO de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355488_a_356817]
-
capitală după un deviz în valoare de 801.000 lei, lucrarea fiind contractată de Intreprinderea Interregională de Construcții și Prestări Pitești. Cu ocazia acestei reparații au mai fost construite trei săli de clasă. Reparația a constat, în mare, din înlocuirea grinzilor de lemn și a scândurii cu planșee de beton armat, parchetarea întregii școli cu parchet de stejar, executarea instalației electrice, introducerea apei curente în școală și la grupurile sanitare prin asigurarea unei canalizări proprii, etc.Toate aceste lucrări de amenajări
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356800_a_358129]