1,019 matches
-
dețin doar o parte din documentele asasinatelor și condamnărilor comuniste, întrucât felul de a acționa bolșevic era secretos prin definiție. Sunt fapte. Sunt istorie vie cu mai mare putere decât a cuvintelor care în bicisnicia lor nu pot reda complet grozăviile holocaustului roșu prin care a trecut și Gheorghiță în căutarea atâtor răspunsuri la întrebările ce-l frământă și care-l fac uneori să se întrebe dacă mai este întreg, dacă mai este în deplinătatea minții. Slavă ție, Rugăciune, care ne-
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
zice azi, ceea ce a făcut Malraux când a declanșat operațiunea înălbirii clădirilor din Paris, numai că pomii "înălbiți" de mine n-au rezistat. S-au uscat toți. Am digerat foarte greu învățătura acelei isprăvi chiar și după ce am priceput ce grozăvie săvârșisem. Dar ce știu azi mai bine decât atunci când credeam, învîrtind limbile ceasului deșteptător, că timpul poate fi dat înapoi? Poate, doar că mecanismul iluziilor se strică și el, ca orice mecanism. 13. Aceste întîmplări ― și altele ― care-mi stârnesc
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
noapte aproape albă. Așteptând să-și producă efectul somniferul, am luat o carte și am adormit cu lumina aprinsă. Pe la unu noaptea, m-am trezit și n-a mai fost chip să readorm. M-am gândit la tot felul de grozăvii până dimineața. 15. Unde am citit, oare, că n-are rost să te interesezi prea mult de istorie, fiind suficient să-ți amintești cum l-a omorât Cain pe Abel? O astfel de judecată te poate îndemna să vezi răul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
a crainicului anunță fel de fel de evenimente: atentate, răpiri, avioane doborâte, schimburi de focuri la granița dintre... și ..., declarații belicoase, apeluri la pace... Apoi, alte ciocniri, trafic de stupefiante, scufundări de vase-n larg... Însă, nu știu de ce, toate grozăviile acestea nu par a fi lucrări reale ci, mai degrabă, tot atâtea fragmente de basm sau imagini de vis, scene dintr-un film despre care n-ai nici o îndoială că-s trucate. Să fie, oare, numai meritul sărmanului crainic? Cine
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
credeau că, de durere, moașa lor și-o fi pierdut graiul și o compătimeau. La parastas au auzit-o zicând: "Fie primit!" și "Dumnezeu să-l odihnească!" și-au făcut cruce. Nu numai de sufletul răposatului ci, mai ales, de grozăvia ce le-a fost dat să vadă. N-a știut nimeni, niciodată, dacă moașa suferise vreun șoc, sau tăcerea ei avusese alte cauze. Viața părea, încetul cu-ncetul, că-și reia cursul normal. Coana moașă devenea, sau voia să ne
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
în continuare după el. Cineva pe care nu l-a mai văzut de mulți ani. Ochii au ceva trist și căzut care-l dă de gol tot timpul. De parc-am fi toți terminați și doar fața asta înțeleaptă înțelege grozăvia pe de-a-ntregul. Amicul Danny. Riegel, păsărarul din Kearney. Mark se luminează: accidentul lui s-a întâmplat chiar la începutul sezonului păsărilor. Normal, asta ar putea fi o simplă coincidență. Dar acum că Domnul Migrație s-a apucat să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mărturisește: Neliniștit, cu simțurile încordate mereu, eroul își analizează minuțios starea lăuntrică: În partea a doua a romanului, frământarea și nesiguranța continuă și interogațiile chinuitoare rămân fără răspuns: Eroul încearcă la un moment dat un sentiment de zadarnică frământare în fața grozăviei morții. Sentimentul iubirii este confruntat astfel cu cel al morții: Romanul de dragoste se încheie cu aceeași incertitudine și cu portetul spiritual al soției, care nu mai are nimic din farmecul uimitor al femeii care a fost: Războiul apare, în
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
definesc viața popoarelor nordice - ca un grăunte singuratic, mărunt, jalnic și totuși plin de măreția personalității sale - sînt zdrobite Într-o clipă de acest Întuneric nestăvilit. Furnicarul uman fără număr și fără vîrstă se dezvăluie Într-o clipă În toată grozăvia sa neexplorată și ajunge să te obsedeze mai tîrziu În vis, chiar dacă n-ai văzut mai mult de cinci sau șase asemenea chipuri pe stradă. La colțul acestei străzi pline de forfotă, la intersecția cu una din străzile mari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
retrăiau clipa sîngeroasă, repetînd-o iar și iar cu o lăcomie nepotolită. Așa s-a petrecut cea dintîi moarte pe care am văzut-o În oraș. Mai tîrziu, ceea ce mi-a rămas viu În amintire - după ce-am uitat aproape complet grozăvia sîngelui și a creierului și mutilarea oribilă a trupului unui om - a fost imaginea cutiilor și farfuriilor Însîngerate și ciobite, În care negustorul Își gătise spaghetele, Împrăștiate pe pavaj, și a polițistului care le aduna de pe jos și le arunca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Strada, oamenii, clădirile Înalte - erau doar linii plane și unghiuri. Nu era nici o curbă pe stradă - singura linie curbă fusese țipătul acela unic și plin. Și, așa cum pierise lumina zilei la amiază, tot așa imaginea chipului acelei femei, zdrobită de grozăvia banală a acelei morți ce evoca o Întreagă viață cunoscută ei, trecuse printr-o transformare dureroasă și răscolitoare. Căci, așa cum, doar cu o clipă mai Înainte, acest chip bun, frumos, strălucitor mă fermecase cu siguranța și integritatea bucuriei debordante, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
toate formele lor, s-au Întrunit pentru a răscoli inimile, pentru a zdruncina și ofili trupurile celor care au văzut ivirea morții, după ce momentul primului șoc a trecut, locuitorii orașului au reacționat rapid În fața morții, acceptîndu-i violența, mutilarea sîngeroasă și grozăvia cu calm, ca pe o consecință firească a vieții cotidiene. Dar cînd am văzut moartea pentru a patra oară, locuitorii orașului au rămas Înmărmuriți, Îngroziți, uluiți și Înspăimîntați, așa cum nu fuseseră altă dată; și, totuși, cea de-a patra moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
amestecul tragic și indisolubil al neamurilor. Cunoștea contopirea groaznică a animalicului și a spiritualului. Cunoștea spaima fără nume a bătrînului codru barbar, soborul de figuri barbare adunate În jurul lui Într-un cerc sumbru și nepămîntean, sentimentul că se Îneacă În grozăviile pădurii nepătrunse a timpului barbar. Pe toate acestea le purta În ființa lui, pofta și lăcomia lentă a porcului nesătul, precum și muzica puternică și stranie a sufletului. Cunoștea ura și sila de fiară veșnic nesătulă, fiara cu chip de porc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
auzit șuieratul ascuțit, neașteptat, al unei locomotive ce pleacă? Oare n-au așteptat, gîndind, simțind, văzînd continentul nesfîrșit și misterios al nopții, pămîntul sălbatic și poetic, atît de banal de plăcut și de ciudat-familiar, În toată imensitatea și singurătatea și grozăvia sa, În misterul și bucuria sa, În Întinderea sa nesfîrșită și aspră, În rodnicia sa delicată și sălbatică? Oare nu le-a apărut În fața ochilor imaginea cîmpiilor și a munților și a rîurilor ce curg În Întuneric, tabloul uriaș al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mai zi ceva dacă poți, și cum mai miroseau... păi, nu le-am văzut toate astea În poza aia, Nașterea națiunii, făcută după cartea lui Tom Dixton, și zice taică-tu: „Da, da, ăsta-i adevărul adevărat. Ba am văzut grozăvii și mai mari“. Oricum, așa s-a făcut de-a ajuns el acolo. Ei, și-a venit În casa lor și l-au primit ca chiriaș, Lydia și bătrîna doamnă Mason. Bătrîna a spus, a recunoscut, desigur; „Ne-am bucurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
arate. Țara ar muri, în cele din urmă, fără cineva ca Ana. PAM știe asta, de aceea s-a grăbit s-o viseze și pe ea.. Ana a apărut, de undeva din înaltul cerului. De acolo de sus a văzut grozăvia. Dar pentru că bunicii ei trăiesc pe Pământ, în Țara lui Verde Împărat, iar Ana e și ea reporter, s-a grăbit să vină „la fața locului” ca să vadă cu ochii ei cum stau lucrurile. Nu vrea doar să culeagă informații
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
sau colegii pentru că au o coadă mai stufoasă decât a ta, sau o casă mai mare, o mașină mai nouă sau pentru că sunt mai respectați sau mai iubiți decât tine... Pfui, nu mi se pare deloc ca lumea. O altă grozăvie: Răzbunarea să-și facă de cap, la fel ca surorile ei, Invidia, Ura și Gelozia. Sau ajutoarele Lăcomiei, Egoismul, Bârfa și Prostia să cotropească Țara lui Verde Împărat cu măgăriile și prostiile lor. Ar fi curată nenorocire. Sper să nu
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
ales când a venit Majestatea Sa Regele și a vizitat camerele jupuite de mortar ale Memorialului revoluției. Atunci, în marea aglomerație de dinaintea fotografiilor revoluției, pe dinaintea schemelor care limpede arată oricui vrea să vadă cum anume au avansat ofițerii responsabili de grozăviile reprimărilor, el deodată izbucnește în recitarea unei poezii vindicative în care cere, în versuri ritmate și în rime tumultuoase, să fie aflați și pedepsiți cei care au făcut toate câte le-au făcut. Liniște mare s-a lăsat pe când el
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
un consilier, un oarecare domn Velicu, la sfârșitul întrevederii cu Ion Iliescu ne-a invitat să ne angajăm politic... în FSN. Am discutat preț de două ore cu Ion Iliescu, în chiar vremea în care se petreceau la Târgu Mureș grozăviile progromului naționalist. Președintelui i se aducea la cunoștiință, din când în când, ce se petrecea acolo și mie mi s-a părut destul de calm, adică îmi părea mai mult interesat de discuția cu noi ca reprezentanții celei mai "tari" (?!) opoziții
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
tale, rolul pe care-l joci poate fi minim, dar descoperi până la urmă că ești legat de destinul taberei tale. Brusc, Gosseyn se vedea smuls de la preocupările sale personale. Înțelegea ce gândeau ele și trebuia să fie vorba de o grozăvie ca să le emoționeze așa tare. O înfrângere ar fi un dezastru personal pentru toți locuitorii Celui Mai Mare Imperiu. Va fi umilirea, armatele de ocupație, urmărirea necruțătoare a criminalilor de război, un spirit de răzbunare lipsit de orice înțelegere a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
tale, rolul pe care-l joci poate fi minim, dar descoperi până la urmă că ești legat de destinul taberei tale. Brusc, Gosseyn se vedea smuls de la preocupările sale personale. Înțelegea ce gândeau ele și trebuia să fie vorba de o grozăvie ca să le emoționeze așa tare. O înfrângere ar fi un dezastru personal pentru toți locuitorii Celui Mai Mare Imperiu. Va fi umilirea, armatele de ocupație, urmărirea necruțătoare a criminalilor de război, un spirit de răzbunare lipsit de orice înțelegere a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
rea pe cei din jur. - Avea dreptate Korita să spună că trăim într-o epocă de înaltă civilizație. Ba chiar de decadență! Dumnezeule! Exclamă el cu glas pătimaș. Nu există printre noi nimeni care să-și dea seama de întreaga grozăvie a situației? Jarvey a murit de nici câteva ore, iar monstrul ăsta, pe care-l știm cu toții vinovat de moartea lui, stă slobod aici și pune la cale vreo nouă crimă. Victima se afla probabil în această încăpere. Ce fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
neliniștiți de întrebare. Pentru Grosvenor, însă, prezența celorlalți nu era de ajuns, căci își dădea seama de imensitatea beznei ce învăluia, ca un giulgiu, nava, lipindu-se până și de hublourile ei luminate. Abia acum simțea aceasta imensitate, în toată grozăvia ei. Privise de atâtea ori, prin hublouri, noaptea de afară, încât devenise indiferent. Acum, însă, își dădea seama că până și cele mai depărtate frontiere stelare atinse de navă nu reprezentau decât un punct în această noapte neagră, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
parte la discuții, dar mi s-a obiectat că, potrivit obiceiului, autorul unui plan nu poate participa la discutarea lui. Din același motiv n-au fost invitați nici cei doi fizicieni. - N-am impresia că domnul Grosvenor e conștient de grozăvia afirmațiilor sale, spuse Siedel. Eram cu toții convinși că scutul de protecție al navei este una din cele mai grandioase realizări științifice ale omenirii. Mie, personal, îmi dădea un sentiment de liniște. Și acum, dumnealui vine și ne spune că monstrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
lui Morton, primite de la căpitanul Leeth, am găsit o notă pe care l-aș ruga pe Kellie să ne-o explice. E vorba de clarificarea unui amănunt foarte important pentru înțelegerea întregii situații. E preferabil să o cunoaștem în toată grozăvia ei. În videocomunicator răsună vocea spartă a sociologului: - Iată raționamentul meu. Când l-am descoperit noi, monstrul se afla la o distanță de un sfert de milion de ani-lumină de cel mai apropiat sistem stelar și era în aparență lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
că săvârșiră Și cheful că-și făcură, Că nici o fată frumoasă 280 {EminescuOpVI 281} {EminescuOpVI 282} {EminescuOpVI 283} Nu au rămas sănătoasă. Împăratul cu dreptate Pe rând i le da pe toate, Ca să scape de urgie Și de a lui grozăvie. De la toți au împlinit Și rândul că au venit La Doncilă bolnavul, Vrednicul și viteazul. Iar a sa sor prea iubită Întru toate iscusită, Ea de veste că prindea, Și afară că eșea, Fața-n cap că-și sgîria, Părul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]