666 matches
-
și inteligentă, devine amanta regelui în mai 1667. În 1669 se naște primul copil al cuplului. Încredințat spre creștere văduvei Scarron, cea care va deveni mai târziu marchiza de Maintenon, viitoarea soție morganatică a regelui. Cu timpul, între stăpână și guvernantă apar neînțelegeri pe tema educației copilului. Doamna de Scarron dorește să plece de la curte. Doamnei de Montespan îi era greu cu ea, dar și mai greu fără ea. În cele din urmă, doamna de Maintenon acceptă să rămână cu condiția
Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan () [Corola-website/Science/313298_a_314627]
-
Palatul Fontainebleau. Pictează "supraporte" pentru contele Rothenbourg, ambasadorul regelui Ludovic al XV-lea din Madrid. În această perioadă Chardin creează primele sale compoziții figurative, printre care "Fetița cu paletă" (1737), execută și scene de viață, cum ar fi, de pildă, "Guvernanta" (1739) sau "Femeie curățind gulii" (1739). În 1735 moare de tuberculoză Marguerite, soția artistului. Când în anul 1737 este redeschis Salonul Parizian (expoziție publică, organizată pentru prima dată în anul 1667 de Academia Regală de Pictură și Sculptură, la care
Jean Siméon Chardin () [Corola-website/Science/314783_a_316112]
-
de un soț, ea primea pe cine voia. A filtrat cu amiralul Sidney Smith și cu căpitanul Thomas Manby și e posibil să fi avut un flirt cu politicianul George Canning. Fiica ei Charlotte a fost plasată în grija unei guvernante în apropiere de Casa Montagu iar Caroline o vizita des. Caroline a adoptat opt sau nouă copii săraci. În 1802 a adoptat un băiat de trei luni William Austin și l-a adus acasă. În 1805 Caroline s-a îndrăgostit
Caroline de Braunschweig () [Corola-website/Science/319931_a_321260]
-
primăvara anului 1901 Olga a avut febră tifoidă și a fost izolată de surorile ei mai mici. Când a început să se însănătoșească, Tatianei i s-a permis s-o vadă pentru cinci minute însă n-a recunoscut-o. Când guvernanta ei, Margaretta Eagar, i-a spus după vizită că acel copil bolnav cu care ea a conversat era Olga, Tatiana în vârstă de patru ani a început să plângă și a protestat că acel copil ar putea fi sora ei
Marea Ducesă Tatiana Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315994_a_317323]
-
nașterea unui al doilea fiu după nouă ani în care au avut trei fete. Nicolae I și soția lui au fost devotați unul altuia și copiilor lor, dându-le o excelentă educație. În mod normal, copiii familiei imperiale aveau o guvernantă până la împlinirea vârstei de șapte ani. Totuși, de la cinci ani Constantin a devenit de nestăpânit iar tatăl său a ales o tutelă masculină pentru el, amiralul Fiodor Litke. Marele Duce a învățat rusă, engleză, germană și franceză. A studiat matematica
Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei () [Corola-website/Science/315989_a_317318]
-
fondatoarea Teosofiei și a Societății Teosofice. Tatăl său, de origine germană, era colonel în armata țaristă, iar mama sa, scriitoare de nuvele sub pseudonim, era înrudită cu familia imperială a Rusiei. Fiind dintr-o familie nobiliară, Helena are mai multe guvernante, din diferite țări europene, astfel încât ajunge încă din copilărie să vorbească fluent franceza, engleza și germana, care îi vor fi extrem de folositoare în timpul călătoriilor de mai târziu. Îndrăgește lectura încă de mică și citește multe cărți despre ocultism, dar și
Elena Blavatschi () [Corola-website/Science/318908_a_320237]
-
îi învețe pe ascuns citirea și scrierea în limba polonă. În perioada sărbătorilor de iarnă ale acelui an, Kazimir, fiul cel mare al familei respective, care studia matematica la Universitatea din Varșovia, revine acasă și este plăcut surprins de calitățile guvernantei surorilor sale. Între cei doi au loc diverse discuții intelectuale ca între cei doi să se înfiripe și o relație sentimentală. Mai mult, cei doi pun la cale planuri de căsătorie, dar se lovesc de opoziția familiei anagajatoare, care nu
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
au loc diverse discuții intelectuale ca între cei doi să se înfiripe și o relație sentimentală. Mai mult, cei doi pun la cale planuri de căsătorie, dar se lovesc de opoziția familiei anagajatoare, care nu o considera pe Maria, o guvernantă săracă, ca fiind potrivită pentru fiul cel mare. Marie Curie este dezamăgită, mai ales că nici Kazimir nu pare să opună rezistență acelor concepții elitiste. Din fericire, încheierea perioadei de slujbă ca guvernantă coincide cu succesul tatălui ei care în
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
care nu o considera pe Maria, o guvernantă săracă, ca fiind potrivită pentru fiul cel mare. Marie Curie este dezamăgită, mai ales că nici Kazimir nu pare să opună rezistență acelor concepții elitiste. Din fericire, încheierea perioadei de slujbă ca guvernantă coincide cu succesul tatălui ei care în aprilie 1888 primește o slujbă mai bine plătită. Astfel puteau fi finanțate studiile Mariei care reușește să își achiziționeze echipamente cu care putea derula experimente științifice. La Paris, Bronisława se logodește cu un
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
altfel blândă și capabilă de sacrificiu de sine, trebuie să lucreze toată ziua în magazinul lui Hermann și, în percepția lui Kafka, se ocupă prea puțin de creșterea copiilor ei. Franz Kafka se simte abandonat în brațele servitorilor, bucătarilor și guvernantelor; are o copilărie singuratică de care își va aminti fără bucurie sau nostalgii. În "Scrisoare tatălui", vorbește chiar de o trădare din partea mamei, care pare să se dedice mai mult soțului decât fiului. Fără să-și dea seama, ea ar
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
și Prinț al Scoției în plus față de cel de Prinț al Regatului Unit. Charles a participat la încoronarea mamei sale de la Westminster Abbey la 2 iunie 1953 stând alături de bunica și mătușa sa. Conform obiceiului regal, a fost numită o guvernantă, Catherine Peebles, care s-a ocupat de educația lui între vârsta de cinci și opt ani. Palatul Buckingham a anunțat în 1955 că Charles va merge la școală, în loc să ia lecții particulare cu un tutore. A fost primul prinț moștenitor
Charles, Prinț de Wales () [Corola-website/Science/298189_a_299518]
-
Balșilor și al Cantacuzinilor. Judecând după portretul realizat de Szathmary, când avea 38 ani, putea fi socotită o femeie foarte mică și subțire, cu o expresie severă, cu ochi negri și foarte timidă. Educația ei urmase calea obișnuită în epocă: guvernantă franceză și germană, pensionul Buralat, anturajul social și literar al mătușii sale Agripina Sturdza, din Iași. În 1846 ea l-a întâlnit, s-a îndrăgostit și s-a căsătorit cu . El era o fire extrovertită, impulsivă, care se simțea bine
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
Mare Ducesă a Rusiei, fiica Marelui Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei și a Ducesei Marie de Mecklenburg-Schwerin. A fost soția Prințul Nicolae al Greciei și Danemarcei. Elena și cei trei frați ai săi, Kiril, Boris și Andrei, au avut o guvernantă engleză și prima limbă pe care au învățat-o a fost engleza. Inițial Elena s-a logodit cu Prințul Max de Baden însă Max a rupt logodna. Mama Elenei a fost furioasă iar societatea zvonea că Elena nu-și poate
Marea Ducesă Elena Vladimirovna a Rusiei () [Corola-website/Science/317840_a_319169]
-
1603, regina Elisabeta I a Angliei a murit iar tatăl ei, Iacob, i-a succedat la tronurile din Anglia și Irlanda. Împreună cu fratele ei mai mare, Henric, Elisabeta a călătorit spe Anglia cu mama lor. Când a ajuns în Anglia, guvernantă ei a devenit Contesa de Kildare, până a fost expediată în grija Lordului Harington, cu care ea a petrecut ani de copilărie fericită la Combe Abbey în Warwickshire. Aici Elisabeta o va întâlni pe Anne Dudley, cu care va avea
Elisabeta de Bohemia () [Corola-website/Science/317826_a_319155]
-
la Serghei și Elisabeta, care nu aveau copii. Cuplul a amenajat un loc de joacă și dormitoare pentru cei doi, acasă la ei, la Ilinskoe. Până a împlinit șase ani, Maria n-a vorbit nici un cuvânt în rusă deoarece toate guvernantele sale erau englezoaice. Mai târziu a avut o altă guvernantă, "mademoiselle" Hélène, care a învățat-o franceza și care a stat cu ea până când s-a măritat. În 1902 tatăl ei s-a căsătorit cu Olga Valerianovna Paley. Căsătoria n-
Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei (1890–1958) () [Corola-website/Science/318030_a_319359]
-
amenajat un loc de joacă și dormitoare pentru cei doi, acasă la ei, la Ilinskoe. Până a împlinit șase ani, Maria n-a vorbit nici un cuvânt în rusă deoarece toate guvernantele sale erau englezoaice. Mai târziu a avut o altă guvernantă, "mademoiselle" Hélène, care a învățat-o franceza și care a stat cu ea până când s-a măritat. În 1902 tatăl ei s-a căsătorit cu Olga Valerianovna Paley. Căsătoria n-a fost aprobată de Țarul Nicolae al II-lea, Marele
Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei (1890–1958) () [Corola-website/Science/318030_a_319359]
-
război italian de independență. Louis și-a petrecut primii ani în nordul Italiei sau în cele două case ale Prințului Alexandru din Hesse: castelul Heiligenberg din Jugenheim și palatul Alexandru din Darmstadt. Mama lui vorbea cu el în franceză și guvernanta era britanică. Ca oaspeți la Heiligenberg au fost rudele Prințului Alexandru, familia imperială rusă și verișorul său, Prințul Louis de Hesse. Influențat de soția vărului său, Prințesa Alice, o fiică a reginei Victoria, și de către Prințul Alfred, un alt copil
Prințul Louis de Battenberg () [Corola-website/Science/318264_a_319593]
-
Carolinei pentru un tratament mai bun acum, că ea a dat naștere celui de-al doilea în linie la succesiunea tronului, George a restricționat contact ei cu copilul, interzicându-i să-o vadă pe fiica lor decât în prezența unei guvernante și a unei asistente medicale. Personalul casei nu l-a ascultat pe Prinț și i-a permis Carolinei să fie singură cu fiica ei. George a fost conștient de acest lucru, și a avut puține contacte cu Charlotte. Caroline a
Prințesa Charlotte Augusta de Wales () [Corola-website/Science/319620_a_320949]
-
era fiul lui Ludovic al VIII-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt. Luise era în mod special apropiată de sora ei Frederica, care era cu doi ani mai mică, și de singurul lor frate George. Luise și frații ei erau în grija guvernantei Fraulein von Wolzogen, o prietenă a mamei lor. Când Luise avea șase ani, mama ei a murit. După decesul ducesei, familia a părăsit Leineschloss pentru Herrenhausen, numit uneori "Versailles în miniatură". Ducele Charles s-a recăsătorit doi ani mai târziu
Louise de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/315648_a_316977]
-
decesul mamei vitrege, Luise care avea șase ani, împreună cu frații ei au fost trimiși să locuiască la bunica lor maternă, la Darmstadt, unde au fost crescuți simplu și cu accent pe educație și acte caritabile. A fost aleasă o nouă guvernantă, Madame Gelieux din Elveția, care le-a dat copiilor lecții de franceză. Ca majoritatea copiilor regali și aristocratici ai vremii, Luise vorbea fluent și literat câteva limbi în timp ce a neglijat limba germană nativă. De la vârsta de zece ani până când s-
Louise de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/315648_a_316977]
-
și aristocratici ai vremii, Luise vorbea fluent și literat câteva limbi în timp ce a neglijat limba germană nativă. De la vârsta de zece ani până când s-a măritat la 17 ani, Luise și-a petrecut timpul în prezența bunicii sale și a guvernantei, ambele bine educate și rafinate. Când avea numai nouă ani, Luise a fost prezentă când poetul Friedrich Schiller a citit primul act din piesa "Don Carlos" pentru divertismentul curții, ceea ce a îndreptat-o pe Luise să îmbrățișeze cu dragoste limba
Louise de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/315648_a_316977]
-
occidental pentru numele mai grecesc de Ana. Cum noua împărăteasă era aproape copil, la plecarea din Italia tatăl său îi dăduse o suită destul de numeroasă de femei din rasa sa și printre ele, spre a face pe lângă dânsa slujba de guvernantă și institutoare, o persoană foartă frumoasă pe care cronicarii bizantini o numesc marchiza. Marchiza era frumoasă; avea mai ales ochi admirabili și o grație încântătoare. Or, împăratul Vatatzes fusese totdeauna cam afemeiat și mica lui soție din Occident, cu care
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
său, ea a fost tratată cu mare respect și nu se punea problema ca poziția ei să fie amenințată sau pusă în discuție. Teresa Cristina n-a putut să ignore gelozia după ce, la 9 noiembrie 1856, Pedro a numit-o guvernantă pentru fiicele lor pe Luísa de Barros, Contesă de Barral, soția braziliană a unui nobil francez. Barral a avut toate trăsăturile pe care Pedro al II-lea le-a admirat la o femeie: era fermecătoare, vioaie, elegantă, sofisticată, educată și
Teresa a celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/321264_a_322593]
-
Gaston de Orléans și August de Saxa-Coburg-Kohary la sfârșitul anului 1864. Cum noile cupluri s-au mutat și și-au început noile vieți, Contesa de Barral s-a întors în Franța în martie 1865 unde trăia înainte să fie numită guvernantă a prințeselor. La 7 februarie 1871, Leopoldina a murit de febră tifoidă, devastând întreaga familie imperială. Pedro a decis să facă o vizită în Europa împreună cu Teresa Cristina pentru "a-și înveseli soția" și pentru ai vizita pe cei patru
Teresa a celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/321264_a_322593]
-
Margaret, Elisabeta și părinții lor au început un tur al Africii de Sud. Călătoria, care a durat trei luni, a fost prima vizită în străinătate a lui Margaret iar ea a declarat că își amintește "fiecare minut din ea". În 1950, fosta guvernantă regală, Marion Crawford, a publicat o biografie a copilăriri Elisabetei și a Margaretei numită "Micile Prințese" în care descrie stilul vesel și amuzant al lui Margaret ca fiind scandalos. Familia regală a fost îngrozită de ceea ce ei au simțit că
Prințesa Margaret, Contesă de Snowdon () [Corola-website/Science/320542_a_321871]