1,124 matches
-
deja hărăzite pentru aceasta și, în plus, tot restul zilei. Prin urmare, începu să aibă îndoieli dacă acele dezvăluiri veneau de la spiritul cel bun4 și își dădu seama că era mai bine să renunțe la ele și să doarmă în timpul hărăzit somnului, ceea ce și făcu. 27. Rămânea statornic în hotărârea de a nu mânca deloc carne și nu avea de gând să renunțe la această hotărâre. Însă, într-o dimineață, când se trezi, îi apăru dinainte carne gătită, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fi de ceva folos. În momentul de față, la Slatina activează trei sahaja yoghine: doamna Maria, Carmen și Dana. Trei femei puternice, primitoare și pline de dragoste. Nu ai cum să te simți stânjenit în compania lor. Dumnezeu le-a hărăzit cu calități subtile, ce se manifestă din plin. Am fost întâmpinați cu dragoste, cu căldură sufletească, cu multe, multe dulciuri și chiar cu un mic tort. Seara de vineri am dedicat-o odihnei, poveștilor de la gura sobei, noutăților, bârfelor inofensive
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a doua oară de către muritoarea Semele. Dionysos e un zeu trac, iar geții, care, după Herodot, sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci, îl venerează ca pe o divinitate omenească. Se presupune că lui Dionysos i-a fost hărăzit mormântul printre oameni și că el s-a întors de dincolo de mormânt ca să aibă, ca și Zalmoxis, o nouă viață. Metamorfisme Hybris-ul nu e deloc tolerabil: nu trebuie urmărită cu tot dinadinsul răsturnarea ordinii cosmice. Cei care fac astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
eul lui va suferi, fiindcă nu-și va putea găsi echilibrul. În viața ce va urma va fi un mare desfrânat. Așa pățesc cei ce nu se Încadrează legilor vieții. Nimeni nu poate fi erou nesocotind ceea ce destinul i-a hărăzit: celui ce-i este sete să bea, iar celui ce-i este foame să mănânce. Evoluția se face atunci când prin rațiune ajungi să-ți dai seama de deșer tăciunea dorințelor. Nu este nici un bine să dorești cu Înfrigurare ceva și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a idealurilor noastre profesionale, îndeplinind, în același timp, o datorie sacră față de bibliotecă și rostul ei. Măriuca Leonte Olga Grijincu O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ CULTURII Într-o lume în care, fără certitudine, nu ar exista nici adevăr nici frumusețe, omul este hărăzit să-și exprime arta prin propria ființă. Arta pentru literatura critică, teatrologie și publicistică reprezintă muza prin care domnul profesor Teodor Pracsiu a îndrumat publicul spre fericire și împlinire prin creație. De-a lungul timpului prezența domnului profesor Pracsiu Teodor
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
v-am cunoscut nu ne vor lipsi niciodată cuvintele, pentru a elogia un OM și o OPERĂ. Și nicicând nu ni se va părea că am rostit prea multe, fiindcă drumul Vieții Dumneavoastră, nu e unul al întâmplării, ci unul hărăzit de Providență. Îngăduiți-ne să vă spunem că, prin opera creată, v-ați desprins de ceea ce, în mod obișnuit, numim național, intrând, cu o triumfalitate simplă, în universal. Trăind adevărat și intens, ați dat fiecărei creații viață, adică un sens
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
lui, în creierul lui. Persoană sensibilă și plină de bunătate, puteai să te odihnești pe umărul său, să plângi sau să găsești ceea ce cauți. Fiecare dintre noi avem povestea vieții noastre pe care o ducem în spate până la un timp hărăzit de Sus, timp pe care nu -l cunoaștem ca dimensiune mundană. Când globul de lumină roșu-violet al soarelui se apropia de asfințit, Carlina pregătea o nouă poveste... (Va urma.) Ica Grasu - „” sau De la poezie la ... roman! Ica Grasu recidivează pozitiv
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
aiestea au "prea multe pretenții"! se oțărăște Ștefan. Vae soli! îi deplânge Țamblac. Vae Ioane! Vae!... Așa, mărunței cum ne vezi, când ne-a venit la socoteală, le-am tras câte o scatoalcă, să ne țină minte... Aiasta ne-a hărăzit soarta aici, la Porțile Europei, înconjurați de împărății vrăjmașe ce se bat în capete, ca munții din poveste -, și noi, la mijloc, tot cu sabia, apărându-ne... oftează Duma. ...Au închinându-ne, când n-am mai putut, precizează Stanciu. Apără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
eu n-am fost niciodată prințișorul fericit. Soarta nu mi-a prea cătat în coarne, m-a lovit de cum am deschis ochii. Născut în pribegie, mereu fugar, orfan, umilit, flămând și singur, ca un câine al nimănui. Soarta mi-a hărăzit puține bucurii și... și, arareori când mi le-a dat, s-a grăbit să mi le ia. Și nu eram decât un copilandru... De mic a trebuit să învăț să mă apăr, să mușc, ca fiara încolțită. Și, tot apărându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în Iad! hohotește Ștefan. Grazie... grazie, Pater! Molto grazie! se ploconește Ștefan cu umilință și ironie, atâta cât îl lasă șira. Cu așa ajutor "moldovenesc", capul Hidrei se poate considera zdrobit. "Mergi înainte viteazule, așa cum ai început! Izbânda îți este hărăzită de Cel de Sus!" a încheiat Preasfântul, audiența, ridicând crucea: "In hoc signo vinces!" "Vinces!... Vinces!"... Cu ce să duc un război atât de mare?! răbufnește Ștefan. Oare Papa aista mă crede așa de prost să-și închipuie că mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Vinces!... Vinces!"... Cu ce să duc un război atât de mare?! răbufnește Ștefan. Oare Papa aista mă crede așa de prost să-și închipuie că mă cumpără cu vorbe? A pus o vorbă bună la Cel de Sus: mi-a hărăzit izbânda. L-a îmbrobodit Mateiaș Rex, spune Șendrea. Crezi? Crezi că Papa nu știe cine dă cu gura și cine dă cu spada? Mie-mi trimite binecuvântări apostolice și pe Mateiaș îl poleiește cu aur... Cine-i "acel Stephan al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
începe încetișor: Părinte... mi-i greu... mă aflu la o răspântie; de ți-aș asculta povața, mi-aș ușura povara... Că nu cer iertare, ci ispășirea o caut... Daniil stinge o lumânare. Suflă deasupra alteia... Înalță capul: De mi-ai hărăzit să-ți fiu duhovnic, spovedește-te fiule... Îngăduie întrebarea: oare n-ai cutezat prea mult?... Oare n-ai păcătuit printr-o nemăsurată trufie? Nu te-ai hrănit cu deșarte năluciri și vise de mărire? După "Strălucitul Pod Înalt", a vuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fi o bisericuță pe măsura umilinței noastre... în inimile noastre ea va fi catedrala neamului românesc! Nu se aude decât smiorcăitul Sihastrului ce-și suflă nasul în oblojala pregătită pentru piciorul Domnului. Daniil tușește, își drege glasul: De m-ai hărăzit, apoi... spovedește-te! Ce înseamnă "Moldova" pentru Ștefan Vodă? Ștefan se codește, își freacă fruntea și, în cele din urmă, rostește: Știu eu?... Poate... poate, un jurământ... Da! Da! Un jurământ făcut cu mine însumi, atunci, pe Direptate, când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
necesare, cu tot zelul, sârguința și grija posibilă..." Papa Sixt al IV-lea către Ștefan Voievod la 31 martie 1475 (la trei luni după izbânda de la Podul Înalt) * "...Să nu te descurajezi... ci să continui victoria care ți-a fost hărăzită de Cel de Sus... Dar suma de bani colectată a fost trimisă în întregime... fiului nostru prea iubit, strălucitului rege al Ungariei, care a pornit un război atât de mare contra Păgânilor..." Papa Sixt al IV-lea către Ștefan Voievod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bărbații vrednici de ținut minte pe vremea sa... Era mândru și cruzimea neobișnuită a firii i-a șters puțin din faima și gloria faptelor sale." Nicolaus Istvanfi cronicar maghiar * "O! bărbat glorios și victorios, om fericit căruia soarta i-a hărăzit cu multă dărnicie toate darurile! Tu ești drept, prevăzător, isteț, biruitor contra dușmanilor. Nu în zadar, ești socotit printre eroii secolului nostru!" Din Matei Miechovski, cronicar și medic polonez, Chronica Polonorum * "Ștefan Domn al Moldovei oștean viteaz ca un al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai drepți, harnic și înțelept om din Pungești. * Anii ce au urmat după 1944, au fost de tristă amintire pentru trăitorii de pe Valea Racovei, ca și pentru mulți alții din întreaga țară și în special pentru acei cărora soarta le hărăzise traiul de țărani. Războiul continua pentru a reîntregi țara cu partea din Ardeal pe care Hitler a „dăruit-o” Ungariei prin dictatul de la Viena. Datoria mare de război ce ne fusese impusă de ruși la încheierea armistițiului, guvernele de marionete
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
simțurilor profund înrădăcinate, rasa „perversă“ descrisă de Oscar Wilde în romanul său de taină și scandal, Teleny. Dar, ca să încep să înțeleg aceasta, să-mi înalț simțămintele la nivelul minții, mai trebuia să fac pasul viu pe care mi-l hărăzise destinul: să-l vizitez, foarte-foarte curând, pe Lovinescu. Faptul că am ajuns să fac parte din ultima generație a „sburătoriștilor“ se datorește, desigur, unei elecțiuni spirituale mai adânci..., dar și unei întâmplări. Elecțiunea spirituală consta în împrejurarea că, încă de pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din neprețuirea și bagatelizarea poeziei românești de la începuturi. Dar sub ochii orbi și sub mintea înceată lumina nu mai luminează. Să le dăm încolo de excepții! Poeții adevărați au deplina conștiință a condiției lirice (cu fiorul, ideea și mesajul ei), hărăzită să facă minuni în univers. Universul ieșean pare spațiul cu cerul lui propriu, ne arată eflorescența de stele sclipitoare în marea de albastru. Parcă numai aici (să fim noi atât de subiectivi?) se regăsesc atmosfera și tensiunea generatoare de constelații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
În funcție de maturitatea credinței lor. Martiriul devine, dintr-o asemenea viziune, adevărata hrană spirituală pentru un adevărat credincios, trecut de vârsta credinței infantile. Interpretarea origeniană se sprijină pe cei trei termeni-cheie: primește, chin și speranță. Martirul primește hrana ce-i este hărăzită, altfel spus, chinul, având mereu În suflet speranța mântuirii. Cu totul alt sens are „bâlbâiala” din TM. Deschizând Biblia românească, cititorul se va Întreba mirat: despre ce anume „delirează” Origen În Exortație la martiriu? Alt caz de notorietate! În Geneza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
luă seama și le zise celor două că este o decorație și că cine va munci cel mai bine o va primi din partea lui drept răsplată pentru fapte deo sebite. (Era de la sine înțeles că decorația cu pricina îi era hărăzită, de fapt, Aurorei.) Cu toate acestea, cele două surori se întrecură în hărnicie ; Pitița deve nea din ce în ce mai ascultătoare, iar Aurora din ce în ce mai iute de mînă și mai zîmbitoare. Nu fără merit deci, inelul îi reveni ei la sfîrșit, cînd trebui să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
căci ziua, la amiază, soarele cel palid îți va mai muia tăria. De prin mările polare vei căra pe marea ta spinare lungi volbure de ninsoare, iar aici în Carpați vei cerne fulgi vânturați de vânt. Și, ia aminte, îți hărăzesc acum în dar zilele de 2-5-6-10, 13-14 și 18 din fevruarie. Ca totdeauna, fii neascultător, vei vifori lăsând pământul gol în multe părți, iar pe la adăpost vei aduna zăpada fără niciun rost." (lui Zefirus apoi:) Nu te necăji, Zefirus, tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ea, zână care, jignită de această uitare, a venit sprijinindu-se în cârjuța ei, dar n-a sosit decât după ce toate zânele își făcuseră darul; atunci, din ce în ce mai înciudată, s-a răz bunat ursindu-i ca toate talentele care îi fuseseră hărăzite de celelalte zâne să fie cu totul zadarnice; astfel că, păstrându-le pe toate, nici unul nu i-a fost de cel mai mic folos. Mărturisesc că, luând lucrurile în mare, portretul este grăitor. Unul din marile neajunsuri ale acestui principe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
chip firesc o făptură de Curte, așa cum alții, mai fericiți, sunt făpturi ale străzii, așa cum ești iapă de rasă sau gloabă de birjă: era neputincioasă în fața acestei întâmplări și n-avea încotro, trebuia să îndure răul pe care i-l hărăzise voia cerului. Să fi avut Doamna de Coislin legături cu Ludovic al XV-lea? Nu mi-a mărturisit niciodată: admitea totuși că regele o iubise foarte mult, pretindea însă că îl tratase pe regescul îndrăgostit cu reținerea cea mai severă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
data aceasta exilul, sub pretextul de a veni să o vadă, și a venit de la Coppet la Aix. Am fost martora unor scene cu totul deplorabile, în care două ființe înzestrate cu geniu au folosit mai mult spirit decât a hărăzit, poate, Dumnezeu vreunui muritor ca să se chi nuie una pe alta. Toată lumea știe de relațiile care au existat multă vreme între Doamna de Staël și Benjamin Constant. Doamna de Staël păstra gustul cel mai viu pentru spi ritul lui, dar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
neștiind ce ton să adopt. În sfârșit a început să vorbească din nou și mi-a spus că glasul o prevenise că va avea în linia profeteselor o urmașă pe care avea s-o formeze ea și căreia îi era hărăzit să ajungă și mai aproape de divinitate decât ea; pentru că ea se mărginea să audă, iar aceea va vedea! Glasul îi anunțase că această predestinată trebuia să fie o femeie care își păstrase, în lumea mare, moravuri curate. Doamna de Krüdener
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]