2,011 matches
-
altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende și despre floră și faună dar și alte diverse legende. La finalul cărții domnului inginer Gheorghe Efrim, „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” sunt pagini cu
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
timpul meu, pe care îl mai simt, Tot mai străin, tot mai grăbit se pleacă. Din toate-n urmă ne rămâne spuza Și-așa îmi vine singur să mă duc În Sanctuar, la Sarmisegetusa Și-o veșnicie să mă fac haiduc... Referință Bibliografică: În Sanctuar, la Sarmisegetusa... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I, 31 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎN SANCTUAR, LA SARMISEGETUSA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375123_a_376452]
-
la un semnal vizibil doar pentru inițiați. Pădurea Bradului, cea pomenită și-n vestitul cântec haiducesc al mamei Radului stârnea imaginația noastră până peste poate. Cu siguranță că ascundea mai multe secrete decât doar cel al nevinovaților ghiocei. Vigilenți precum haiducii urmăriți de poteră, ne furișam și noi prin ea cu ochii larg deschiși, dornici de a zări primii licărul alb prin poienile care abia se distingeau, ca niște pete de lumină printre fagi. Eram atenți la fiecare grămadă de frunze
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
trunchiuri de copaci seculari, singura posibilitate de a traversa râul către parcelele roditoare din câmpia hampina, spre fântânița rece. Interdicția de a ne apropia de puntea țuțuită o respectam oricum cu toții fără restricții. Nebun trebuia să fii - sau poate un haiduc pe fugă - ca să te atârni de frângiile acelea semiputrezite și să treci dincolo, peste apele negre și mâloase ale Cibinului, pline de vârtejuri din care unii n-au mai ieșit vii. Așa că ne duceam și ne întorceam cuminți pe drumul
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului ... Citește mai mult CertitudinePână la urmăCulorile sfârșesc în alb -Semnu-mpăcăriiConstatareFructe-n pădureîn seciuri zmeura coaptăAțâță urșiiNostalgieDe la primul fiorCum a trecut iubirea-Pleoapa-mi tremură...ClimăMiros de pospaiIzvor de apă secatVreme coclităAmprentăPrin codrii
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
aveam televizor. Doar un tranzistor amărât, agățat de o creangă, mai mult țipa și hârâia, decât cânta. Cât timp ne frigeam în țepușe cina, eram la “Înșiră-te mărgărite” despre câte în lună și în stele... Ne simțeam ca niște haiduci, fără grija zilei de mâine. Așteptam doar ca zdrăngănitul clopoțeilor, atașați la bambinele fosforescente să ne trezească vigilența. De fapt, aceste bambine erau niște brățări vândute copiilor pe litoral, la tarabele din stațiuni, mai ales când se plimbau seara. În
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau țânțarii în haită... Am mai prins amândoi câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
24 martie 2016 Toate Articolele Autorului Goneam pe cai sălbatici, cu frâiele în mâini, ne fulgerau prin sânge nori negri de furtună și în altar de patimi îngenuncheam păgâni ca să îți pun pe frunte a dragostie cunună, când au cântat haiducii la crâșma dintre sâni, din harfele iubirii rupând ultima strună ce a speriat de moarte ai sufletului câini. Nu pot clădi în tine castele de nisip. Sunt meșterul Manole, ce-a vrut să îți dea viață într-o zidire nouă
OBLOANELE SUNT TRASE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373299_a_374628]
-
aveam televizor. Doar un tranzistor amărât, agățat de o creangă, mai mult țipa și hârâia, decât cânta. Cât timp ne frigeam în țepușe cina, eram la “Înșiră-te mărgărite” despre câte în lună și în stele... Ne simțeam ca niște haiduci, fără grija zilei de mâine. Așteptam doar ca zdrăngănitul clopoțeilor, atașați la bambinele fosforescente să ne trezească vigilența. De fapt, aceste bambine erau niște brățări vândute copiilor pe litoral, la tarabele din stațiuni, mai ales când se plimbau seara. În
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau țânțarii în haită... Am mai prins amândoi câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Ana-Cristina POPESCU Din volumul de teatru pentru copii „Reunine“ Înfricoșata judecată Piesă într-un act Decorul: O cameră. Personajele: Mama, copilul, figuranți, Judecătorul, Bogatul Nemilostiv, Zaheu Vameșul, Fățarnicul, Sfânta Filofteia, Femeia cu părul roșu, Maria Egipteanca, Maria Magdalena, Fiul risipitor, Haiducul, Tâlharul 1, Tâlharul 2, Doctorul, Luca, Ateul. Copilul era la calculator și se juca. Mama ce tocmai a intrat în cameră se apropie de el. Mama: Viorele! Viorel: Acum o să pierd jocul, mamă! Mama: Încă o zi, Viorele a trecut
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
iertat. Judecătorul: Haiducule ce-ai făcut? Ai furat și adunat, Bani de aur ai îngropat, Alți avari tu ai chemat, Gropi să sape neîncetat, Comoara de ți-au aflat, Între ei s-au împușcat, Să nu-mpartă ce-au aflat. Haiducul: Doamne, am luat de la bogat, Ce-a prădat pe cel sărac. Am mai dat și la săraci, Dar am îngropat prin munți, Comori multe, arginți mulți. Cu vitejia mea m-am lăudat Și averi am adunat, Pe boieri eu am
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
Paris, unde predă în prezent limbi străine. „De-aș fi... Harap Alb” (1965), „Haiducii” (1966), regia Dinu Cocea, „Șapte băieți și o ștrengăriță” ( „Sept hommes et une garce”) (1967), „Bernard Borderie”, coproducție cu Franța, „Răpirea fecioarelor” (1968), regia Dinu Cocea, „Haiducii lui Șaptecai” (1971) - Domnița Ralu, regia Dinu Cocea, „Zestrea domniței Ralu” (1971) - Domnița Ralu, regia Dinu Cocea, „Săptămâna nebunilor” (1971) - Domnița Ralu, regia Dinu Cocea, „Cu mâinile curate” (1972) - Charlotte, regia Sergiu Nicolaescu, „Nu filmăm să ne-amuzăm” (1975) - Lucia
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
Cristea Publicat în: Ediția nr. 1348 din 09 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului bea-ți liniștea cu zahăr cubic pe terasă latră iubirea aia a ta / rubensiană sau rubicondă/ am încrustat în stern arsura bătută în cristale swarovski stil Adrian Haiduc / nebotezat deplin/ n-am ochi pentru aproape(le) văd distanțele tridimensional cu retina mea dezlipită ți-aduci aminte pe când umblai cu ochelari de cal și ne priveam la un film trei D fumează-ți nebuniile ca pe pipa păcii joint
ZAHĂR CUBIC de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377742_a_379071]
-
se zbat să readucă la viață un prestigios teatru național local de care, sincer să fiu, nu auzisem (încă). Bravo lor! Dacă vor reuși (și, sigur, vor reuși), atunci alt viitor spiritual le surîde celor 40 691 (!) locuitori ai urbei haiducului Iancu Jianu. Dacă... universitatea din Mahmudia e doar o subțirică glumă de cap insolat, nu la fel de glumeață e, să zicem, pomenirea Universității din Constanța, nu? Altă pălărie. Deși... Megalomania lui Pingelică se transferase democrat partinic și sectorului universitar, revenindu-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
populare și al reinstaurării vechiului regim. În acea perioadă au fost descoperite, demascate și lichidate grupurile de spionaj și diversiune conduse de misiunile militare americană și engleză, precum și unele organizații subversive, ca „T” și „Tinerimea liberală”, „Antena”, „Partizanii naționaliști români”, „Haiducii lui Avram Iancu”; a fost lichidată manifestația contrarevoluționară de la 8 noiembrie 1945; s-au depistat numeroase acțiuni de sabotaj comise de patronii reacționari; a fost îngrădită activitatea de propagandă subversivă, de răspândire a naționalismului și șovinismului, faptele respective fiind pedepsite
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Postumele" proprii, cînd se teoretizează "crima onirică" sau cînd, de pildă, se lansează o nouă dilemă din care nu putem ieși: "Alibaba cel din poveste a fost un personaj pozitiv sau, chiar dimpotrivă, negativ. A fost el un tîlhar, un haiduc, un filantrop sau un capitalist veros?") și apelul la o foarte variată listă de procedee retorice (ironia și autoironia, preteriția, contrafacerea, asteismul) fac din "vocalizele" lui Gheorghe Schwartz o lectură dintre cele mai agreabile; aceasta e coaja noului său roman
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
în cea mai categorică cacofonie a jurisprudenței. Mai înainte de a descrie cazul, este necesar să gândim, fiecare cu mintea sa, dacă Alibaba cel din poveste (?) a fost un personaj pozitiv sau, chiar dimpotrivă, negativ. A fost el un tâlhar, un haiduc, un filantrop sau un capitalist veros? ??? Acum, că v-am dat răgazul de a gândi dacă pe Alibaba, cel din poveste, îl socotiți tâlhar, haiduc, filantrop sau capitalist veros și suntem convinși că n-ați irosit acel timp de reflecție
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a fost un personaj pozitiv sau, chiar dimpotrivă, negativ. A fost el un tâlhar, un haiduc, un filantrop sau un capitalist veros? ??? Acum, că v-am dat răgazul de a gândi dacă pe Alibaba, cel din poveste, îl socotiți tâlhar, haiduc, filantrop sau capitalist veros și suntem convinși că n-ați irosit acel timp de reflecție de pomană! -, putem să vă arătăm și modul cum a interpretat moștenirea numelui atât onorabilul Judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a fost luat în seamă. (Mai mult, cu timpul, personajul acesta a devenit legendă, un adevărat erou, cel ce se potrivea atât de bine cu înțeleptul proverb "Buturuga mică răstoarnă carul mare", iar în celebrul serial de televiziune, Alberto Chiorul, haiducul "Apostolul dreptății", eroul principal, a fost distribuit după aspectul fizic al lui Vasili Ivanovici O'Glup (cunoscut și drept Mogâldeața). Și cine nu l-a admirat pe atât de generosul Alberto Chiorul? Cum să nu fi fost bucuros Vasili Ivanovici
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
fost primiți la o masă lungă pusă În aer liber, cu diferite feluri de mâncare și vinuri, din care s-au Înfruptat doar puțin. A urmat o serie de dansuri naționale și italienești, precum și cântările la fluier și trompetă ale haiducilor, astfel că această zi a fost petrecută cu diferite lucruri plăcute până la ora nouă seara, când fiecare s-a Întors la ai lui (M.P. Willcocks, 2007, p. 28). Comemorăriletc "Comemorările" „Dacă aruncăm o privire În agenda unui lider politic, constatăm
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și natură, a unei legături de sânge, ducând la o intimă asemănare. Sugestii plastice ale acestei solidarități se găsesc pretutindeni, în pasteluri (Șesuri natale, Amiază, Carmen veris, Un cântec pe secetă), în „ecourile din străbuni” (Serenadă de demult, Sfat între haiduci), în ciclul erotic (Zâmbete-n lacrimi, Ploaie cu soare) ori în acela al năzuinței spre transcendent (Sub specie aeternitatis). Paralel însă ea este rostită apăsat, în fraze aproape sentențioase. În aceeași modalitate e formulat și crezul artistic (Poetul, De profundis
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
delle latinità) ș.a., unele dintre articole abordând subiecte că stabilitatea monetară, activitatea literară și teatrală, chestiunea optanților maghiari, frumusețile naturale ale Bucureștilor etc. În domeniul literar se remarcă prezența lui Victor Eftimiu, care colaborează de la primul număr cu povestirea El haiduc Bujor, urmată de Kiriakitza și Una serenata, a lui Brătescu-Voinești cu Un accidente. Din proza lui I. L. Caragiale se publică, în limba franceză, O făclie de Paste și 25 de minute. Cezar Petrescu e prezent cu El cămin de Corcho
DACIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
Tocilescu, P. Ispirescu, I. Procopovici (doine din Bucovina) și P. Olteanu (doine din Hațeg). Se republică balade din colecția lui At. M. Marienescu, C. D. Aricescu semnează o încercare biografică dedicată lui Iancu Jianu, însoțită de literatură populară închinată celebrului haiduc, și, tot el, un Cântec poporan despre Eliad; anecdote și satire „colportează” Petre Ispirescu și S. Fl. Marian. Numeroase studii de folclor și de etnografie, precum și recenzii despre colecțiile de literatură populară (colecția lui N. A. Caranfil, apărută la Huși, în
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
târziu, fraieriții sar să-l demaște. Arivistul, încă o „mască” pentru „muzeul” pe care C. și-l dorea vizitat măcar pe timp urât. Cu o documentare minuțioasă, dar și cu o economicoasă investiție de fantezie, C. alcătuiește trei romane cu haiduci și cu panduri, plasate în vremea lui Caragea: Iancu Jianu (1940), Haiducii (1957), Tudor Vladimirescu (1960). Dominat de un maniheism ireductibil, naratorul pune în stare de conflict două tabere: jefuitorii, încărcați de grele păcate, și masa de nevoiași, care printre
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]