1,021 matches
-
de... HAMALUL (Către CASIER.): Bruno! Auzi? Ai văzut? Ai văzut? Ai văzut că nu sunt nebun? (Către CĂLĂTOR.) Ați venit acum... cu ploaia asta... chiar acum? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Da... Adică... am ajuns aici... Am fost târât de această ploaie... HAMALUL (Către CASIER.): Bruno! Îți dai seama ce-o să se întâmple? Îți dai seama? CASIERUL (Către HAMAL.): Taci! Taci că te pocnesc! (Către CĂLĂTOR): Vă rog să-l iertați, domnule. Dacă vreți... vă dau... vă dau un bilet... pentru stația următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Către CĂLĂTOR.) Ați venit acum... cu ploaia asta... chiar acum? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Da... Adică... am ajuns aici... Am fost târât de această ploaie... HAMALUL (Către CASIER.): Bruno! Îți dai seama ce-o să se întâmple? Îți dai seama? CASIERUL (Către HAMAL.): Taci! Taci că te pocnesc! (Către CĂLĂTOR): Vă rog să-l iertați, domnule. Dacă vreți... vă dau... vă dau un bilet... pentru stația următoare... ultimul bilet pe care îl mai am... Vă jur că e ultimul... îl păstram, așa... pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
vreți... vă dau... vă dau un bilet... pentru stația următoare... ultimul bilet pe care îl mai am... Vă jur că e ultimul... îl păstram, așa... pentru mine... pentru orice eventualitate... Vi-l dau gratuit, domnule... E ultimul bilet posibil... da... HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Nu-l lua! Vrea să te amăgească. Nu-l lua! Ce să faci cu un bilet dacă nu poți pleca nicăieri... niciodată? E un bilet otrăvit, domnule! Iar tu... (Către CASIER.) ești un porc. Bruno! CASIERUL (Pentru sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cu un bilet dacă nu poți pleca nicăieri... niciodată? E un bilet otrăvit, domnule! Iar tu... (Către CASIER.) ești un porc. Bruno! CASIERUL (Pentru sine, frământându-și mâinile.): Ah, o să se sfârșească prost... Presimțeam eu c-o să se sfârșească prost. HAMALUL (Către BRUNO.): De ce nu-i spui adevărul? De ce nu-i spui că n-are nevoie de bilet? Că n-are nevoie de nimic? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Către CASIER, naiv.): De ce nu-mi spui? De ce nu-mi spui... dacă trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
De ce nu-i spui adevărul? De ce nu-i spui că n-are nevoie de bilet? Că n-are nevoie de nimic? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Către CASIER, naiv.): De ce nu-mi spui? De ce nu-mi spui... dacă trebuie să-mi spui? HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Trebuia să vă spună de mult, domnule... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Către CASIER.): De ce nu mi-ai spus până acum? HAMALUL (Către CASIER, înrăit.); Hai, spune-i! Spune-i că n-are ce căuta aici! Spune-i unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
PRIN PLOAIE (Către CASIER, naiv.): De ce nu-mi spui? De ce nu-mi spui... dacă trebuie să-mi spui? HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Trebuia să vă spună de mult, domnule... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Către CASIER.): De ce nu mi-ai spus până acum? HAMALUL (Către CASIER, înrăit.); Hai, spune-i! Spune-i că n-are ce căuta aici! Spune-i unde se află, spune-i, să știe și el unde se află! (Către CĂLĂTOR.) Vreți să stiți unde vă aflați? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Înfricoșat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
-i că n-are ce căuta aici! Spune-i unde se află, spune-i, să știe și el unde se află! (Către CĂLĂTOR.) Vreți să stiți unde vă aflați? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Înfricoșat.): Nu, nu! Nu vreau să știu nimic! HAMALUL: Trebuie să știți, domnule! Nu trebuia să veniți aici! Nu aveți ce face aici! Ăsta e ultimul loc unde trebuia să ajungeți! Înțelegeți? Nu aveți ce căuta aici! CASIERUL (Către HAMAL.): Poate că are! De unde știi? Poate are... HAMALUL (Scrâșnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
PLOAIE (Înfricoșat.): Nu, nu! Nu vreau să știu nimic! HAMALUL: Trebuie să știți, domnule! Nu trebuia să veniți aici! Nu aveți ce face aici! Ăsta e ultimul loc unde trebuia să ajungeți! Înțelegeți? Nu aveți ce căuta aici! CASIERUL (Către HAMAL.): Poate că are! De unde știi? Poate are... HAMALUL (Scrâșnind.): N-are! N-are cum să aibă! (Către CĂLĂTOR.) N-aveți, domnule, nevoie de nimic... (Pentru sine.) Ah, de câtă vreme vă așteptam! CASIERUL (Către CĂLĂTOR.): Minte! Nu așteptam pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nimic! HAMALUL: Trebuie să știți, domnule! Nu trebuia să veniți aici! Nu aveți ce face aici! Ăsta e ultimul loc unde trebuia să ajungeți! Înțelegeți? Nu aveți ce căuta aici! CASIERUL (Către HAMAL.): Poate că are! De unde știi? Poate are... HAMALUL (Scrâșnind.): N-are! N-are cum să aibă! (Către CĂLĂTOR.) N-aveți, domnule, nevoie de nimic... (Pentru sine.) Ah, de câtă vreme vă așteptam! CASIERUL (Către CĂLĂTOR.): Minte! Nu așteptam pe nimeni. HAMALUL (Repezindu-se din nou în fața CĂLĂTORULUI.): Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Poate că are! De unde știi? Poate are... HAMALUL (Scrâșnind.): N-are! N-are cum să aibă! (Către CĂLĂTOR.) N-aveți, domnule, nevoie de nimic... (Pentru sine.) Ah, de câtă vreme vă așteptam! CASIERUL (Către CĂLĂTOR.): Minte! Nu așteptam pe nimeni. HAMALUL (Repezindu-se din nou în fața CĂLĂTORULUI.): Eu! Eu v-am așteptat! Vă jur, domnule, că v-am așteptat cu răbdare... toată viața mea... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Pe mine? Poate... poate că... HAMALUL: Pe dumneavoastră! Da! Vreau să vă cad în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
CASIERUL (Către CĂLĂTOR.): Minte! Nu așteptam pe nimeni. HAMALUL (Repezindu-se din nou în fața CĂLĂTORULUI.): Eu! Eu v-am așteptat! Vă jur, domnule, că v-am așteptat cu răbdare... toată viața mea... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Pe mine? Poate... poate că... HAMALUL: Pe dumneavoastră! Da! Vreau să vă cad în genunchi! Vreau să vă sărut tălpile și să mă rog la dumneavoastră... Da! (Către CASIER.): Hai, dă-i biletul, dacă ai curaj... Dă-i biletul pe care i l-ai promis! CASIERUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Vreau să vă sărut tălpile și să mă rog la dumneavoastră... Da! (Către CASIER.): Hai, dă-i biletul, dacă ai curaj... Dă-i biletul pe care i l-ai promis! CASIERUL (Speriat.): N-am promis nimic! Ce-ți pasă ție? HAMALUL: Îmi pasă! îmi pasă foarte mult! (Către CĂLĂTOR.) Vedeți? N-are curaj să vă dea biletul... E un mincinos. Ne-a mințit pe toți! Pe toți! CASIERUL (Din ce în ce mai strivit.): Nu pot să dau... știți... biletele... nu pot fi date oricui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Înțelegeți? Și apoi, dacă vi-l dau, ultimul bilet... atunci, eu... nu mai am nici un rost... Nici un sens domnule! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Ușor impresionat.): Da, eu... vă înțeleg... De fapt... nici nu știu dacă are rost să mă grăbesc... Nu? HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Minte! Minte! Nu-i pasă niciodată de călători! Stă toată ziua aici și se gândește la călători. Îi urăște pe toți călătorii... CASIERUL (Violent, către HAMAL): Bestie ordinară! Dacă mai scoți un cuvânt îți rup oasele! HAMALUL (Către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
De fapt... nici nu știu dacă are rost să mă grăbesc... Nu? HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Minte! Minte! Nu-i pasă niciodată de călători! Stă toată ziua aici și se gândește la călători. Îi urăște pe toți călătorii... CASIERUL (Violent, către HAMAL): Bestie ordinară! Dacă mai scoți un cuvânt îți rup oasele! HAMALUL (Către CĂLĂTOR): Vedeți? Vedeți? Și eu am fost călător. De aceea mă urăște. CASIERUL (Repezindu-se la HAMAL.): Ai fost tu călător? Poți să spui tu că ai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Nu? HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Minte! Minte! Nu-i pasă niciodată de călători! Stă toată ziua aici și se gândește la călători. Îi urăște pe toți călătorii... CASIERUL (Violent, către HAMAL): Bestie ordinară! Dacă mai scoți un cuvânt îți rup oasele! HAMALUL (Către CĂLĂTOR): Vedeți? Vedeți? Și eu am fost călător. De aceea mă urăște. CASIERUL (Repezindu-se la HAMAL.): Ai fost tu călător? Poți să spui tu că ai fost călător? (Îl apucă de guler și-l scutură violent.) HAMALUL (Către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
gândește la călători. Îi urăște pe toți călătorii... CASIERUL (Violent, către HAMAL): Bestie ordinară! Dacă mai scoți un cuvânt îți rup oasele! HAMALUL (Către CĂLĂTOR): Vedeți? Vedeți? Și eu am fost călător. De aceea mă urăște. CASIERUL (Repezindu-se la HAMAL.): Ai fost tu călător? Poți să spui tu că ai fost călător? (Îl apucă de guler și-l scutură violent.) HAMALUL (Către CĂLĂTOR, în timp ce este scuturat.): Am fost! Am fost! Vă jur, domnule, că am fost! CASIERUL (Întorcându-se, repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
oasele! HAMALUL (Către CĂLĂTOR): Vedeți? Vedeți? Și eu am fost călător. De aceea mă urăște. CASIERUL (Repezindu-se la HAMAL.): Ai fost tu călător? Poți să spui tu că ai fost călător? (Îl apucă de guler și-l scutură violent.) HAMALUL (Către CĂLĂTOR, în timp ce este scuturat.): Am fost! Am fost! Vă jur, domnule, că am fost! CASIERUL (Întorcându-se, repede, către CĂLĂTOR.): N-a fost! N-a fost niciodată nimic. Îl cunosc de zece ani. Îi știu viața pe de rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Către CĂLĂTOR, în timp ce este scuturat.): Am fost! Am fost! Vă jur, domnule, că am fost! CASIERUL (Întorcându-se, repede, către CĂLĂTOR.): N-a fost! N-a fost niciodată nimic. Îl cunosc de zece ani. Îi știu viața pe de rost. HAMALUL (Deprimat.): Mă urăște! Da... Mă urăște groaznic... CASIERUL: Nu urăsc pe nimeni, domnule. Dar acest om (Arată spre HAMAL.) este o otreapă... o blasfemie... Îmi distruge toate bucuriile. HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Iar el... iar el... sunt zile întregi când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
către CĂLĂTOR.): N-a fost! N-a fost niciodată nimic. Îl cunosc de zece ani. Îi știu viața pe de rost. HAMALUL (Deprimat.): Mă urăște! Da... Mă urăște groaznic... CASIERUL: Nu urăsc pe nimeni, domnule. Dar acest om (Arată spre HAMAL.) este o otreapă... o blasfemie... Îmi distruge toate bucuriile. HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Iar el... iar el... sunt zile întregi când nu scoate o vorbă... Nu-i așa, Bruno, că sunt zile întregi când nu scoți o vorbă... și când minți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Îl cunosc de zece ani. Îi știu viața pe de rost. HAMALUL (Deprimat.): Mă urăște! Da... Mă urăște groaznic... CASIERUL: Nu urăsc pe nimeni, domnule. Dar acest om (Arată spre HAMAL.) este o otreapă... o blasfemie... Îmi distruge toate bucuriile. HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Iar el... iar el... sunt zile întregi când nu scoate o vorbă... Nu-i așa, Bruno, că sunt zile întregi când nu scoți o vorbă... și când minți? De ce minți, Bruno? (Din nou, atrasă de violența replicilor, apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
plec chiar acum... Se ridică de pe bancă.) (Personajele sunt speriate la gândul că într-adevăr CĂLĂTORUL ar putea pleca; se regrupează în jurul lui, perfide.) CASIERUL: O, nu, domnule! Să nu faceți una ca asta! N-are nici un rost să plecați... HAMALUL (Devenind alt om.): Domnule... e adevărat că ne-am purtat cam necuviincios... dar... (Repede, triumfător.) Ați putea lua masa cu noi! CASIERUL: Da! Ioana face niște... niște... salată grozavă! N-o cunoașteți pe Ioana... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE ( Pare jignit.): Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
e adevărat că ne-am purtat cam necuviincios... dar... (Repede, triumfător.) Ați putea lua masa cu noi! CASIERUL: Da! Ioana face niște... niște... salată grozavă! N-o cunoașteți pe Ioana... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE ( Pare jignit.): Eu nu mănânc niciodată, domnilor! HAMALUL (Pare că își dă seama de gafa făcută.): Am vrut să spun... ați putea rămâne un timp... cu noi... Da! Am putea conversa, ne-am putea povesti atâtea lucruri.... Nu-i așa, Bruno? CASIERUL: Domnule, nu trebuie să vă simțiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în același timp, forțat și evident încurcați.) CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Da, da... un joc... Și mie îmi plac jocurile... dar... Știți, eu trebuie, trebuie să plec... Trebuie să plec imediat pentru că... trebuie să înceapă ploaia. Nu? Trebuie să înceapă ploaia. HAMALUL (Foarte încurcat, încercând să-și ascundă gândul.): A, da, ploaia... sigur... Ploaia... CASIERUL (Perfid, privind în sus.): A, da, ar trebui să înceapă... Și de fapt, de ce să nu înceapă... (Către HAMAL.) Nu? Ar putea să înceapă foarte bine... CĂLĂTORUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
să înceapă ploaia. Nu? Trebuie să înceapă ploaia. HAMALUL (Foarte încurcat, încercând să-și ascundă gândul.): A, da, ploaia... sigur... Ploaia... CASIERUL (Perfid, privind în sus.): A, da, ar trebui să înceapă... Și de fapt, de ce să nu înceapă... (Către HAMAL.) Nu? Ar putea să înceapă foarte bine... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (El însuși perfid, simulând nepăsarea în fața unui gând care îl chinuie.): Ar trebui, nu, să plouă... HAMAUL: Așa, așa... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Pe aici... ploaia... vreau să spun, cum arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
simulând nepăsarea în fața unui gând care îl chinuie.): Ar trebui, nu, să plouă... HAMAUL: Așa, așa... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Pe aici... ploaia... vreau să spun, cum arată ploaia, cum anume plouă... Cât de des plouă? CASIERUL: A, da, aici, ploaia... HAMALUL: Știți, aici... există ploi... CASIERUL (Luându-și inima în dinți.): Domnule, adevărul e că noi, niciodată... n-am mai întâlnit... un călător prin ploaie! HAMALUL: Oricum, ați căzut într-un moment... foarte bun... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Urmându-și obsesia.): Plouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]