748 matches
-
putea să ocolească „Hanul Trei Sarmale”, unde erați atât de bine cunoscuți de Costache Luca hangiul și de coana Tinca hangița, care a dat nume și renume hanului cu cele trei sarmale puse pe masa mușteriilor, da’ sarmale nu șagă. Hangiul pirpiriu abia tăbârcea oalele cu vin vechi din pivnițele adânci. Eminescu, râzând tare, îi ieșea în cale, să-l ajute, pe când dumneata îl preveneai cu vorbele: „Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Apoi, în timp ce dumneavoastră adăstați să se lumineze mintea
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
identificată cu Germania și vinul cu Franța latină. Această confruntare simbolică, urmașii lui Bachus împotriva urmașilor lui Gambrinus (patronul consumatorilor de bere) a fost sursa de inspirație pentru unele cântece războinice 81, cum ar fi și cântecul din Alsacia " Fata hangiului" care îi spune unui ofițer prusac ce vrea să intre cu trupa sa ("venetici din nord ") în han înainte de a se întoarce "pe meleagul berii": Voi, ce mâhnire mi-aduceți, vrăjmași, De drum vă vedeți, din nord venetici. Vinul nu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ca să fac o revistă a revistelor diferențiate după gen. La 1837 exista o singură publicație. „Curier de ambe sexele“. Apariția ei era anunțată de Ion Heliade Rădulescu în „Curierul românesc“ din 12 martie, ca supliment al acestuia (după cum menționează Ion Hangiu în cartea sa, apărută la Editura pentru literatură, în 1968, Presa literară româneascăă. „Curier de ambe sexele“ urma să fie un „jurnal literar“, cu o apariție de două ori pe an: „o dată pentru bărbați și o dată pentru femei“. Bărbații citeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
tratează nu vor trăi după dispariția lor, cum trăiesc și vor trăi întotdeauna comediile lui Molière. El a practicat cu succes și genul terifiant, de pildă în O făclie de Paște (tradusă în franceză de Ad. Clarnet, 1912), unde un hangiu prinde printr-o gaură din ușă și arde cu lampa brațul unui hoț: detaliul este imaginat și redat cu atrocitate. Drama sa Năpasta are vigoare. După Vasile Cosmovici, Gh. Bengescu-Dabija ne oferă o tragedie: Pygmalion; Al. Dorna și L. Dauș
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dintre universul pornografic și cel al poveștilor deocheate, dominant, de exemplu, în fabliaux sau în Decameron, cu pățaniile unor tineri aventurieri cinici și vicleni, ale nevestelor care-și înșeală soții, ale călătorilor care poposesc pe sub fustele slujnicuțelor dându-se drept hangii. Poveștile unor picaro care întăresc atopia pornografiei punând în scenă strategiile prin care juisarea sexuală este smulsă din constrângerile sociale. Universul porno nu este o lume a șireteniei: este o lume a cooperării între subiecți pe deplin voluntari, care focalizează
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
langage, ediția a II-a, Editions du Seuil, Paris. Dubois, Jean et alii, (1994), Dictionnaire de linguistique et des sciences du langage, Larousse, Paris. Greimas, A.J., J. Courtés, (1993), Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Hachette Livre, Paris. Hangiu, I., (2008), Presa românească de la începuturi până în prezent. Dicționar cronologic 1790-2007, vol. I, Editura Comunicare. Ro, București. Popa, Marcel (coord.), (2004), Dicționar enciclopedic, 7 vol., Editura Enciclopedică, București. 3. LITERATURĂ DE SPECIALITATE Adam, Jean Michel, (2008), Lingvistica textuală: introducere în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
and the Educational Institutions in Transylvania, Partium and Banat between 1919 and 1948, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților, Cluj-Napoca, 2011. Gyémánt, Ladislau, "Elita intelectuală românească din Transilvania. Evoluție comparativă. 1848-1918", Anuarul Institutului de Istorie Cluj, XXXII, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca, 1993. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Hitchins, Keith, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1998. Hrenciuc, Daniel, Dilemele conviețuirii: evreii în Bucovina (1774-1939), Tipo Moldova, Iași, 2010. Hrimiuc-Toporaș, Gheorghe, Victor Durnea, De ce scrieți? Anchete literare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Dima, Fenomenul românesc..., p. 33. 28 Lucia Olaru Nenati, Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar- culturale din Țara de Sus, Editura Academiei Române, București, 2007, p. 27. 29 În Revista Moldovei, V, nr. 1, 1926, p. 2. 30 Apud I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești (1790-1990), Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, p. 458. 31 S. Pană, Născut în '02, p. 234. 32 I. Nistor, "După nouă ani de zile", în Junimea Literară, XII, nr. 1-2, 1923, p. 1. 33 Ibidem
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe care o închiriază țăranilor, iar mama, Rosa, născută la Maltoni, contribuie cu salariul ei la gospodărie. Când a murit, în 1905, la vârsta de 46 de ani, istovită de muncă după o viață de devotament, Alessandro se instalează ca hangiu la Forli. Acolo a trăit cu Anna Guidi, văduva unui țăran ruinat, unul dintre acei nenumărați țărani copleșiți de datorii și impozite, care și-au pierdut tot avutul și ajung în rândurile nenumăraților braccianti, zileri nenorociți. Alessandro, cu toate că era privilegiat
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de hatârul lui, ci pentru că Începuse să nu-și mai simtă nici un mădular, Urs, de mult dezobișnuit de asemenea vrednicii, descălecă după câteva ceasuri la hanul Urcio rul de aur din Säckingen, unde fu primit cu mari onoruri. E drept, hangiul nu-și mai văzuse de mult vechiul mușteriu, dar cine ar fi putut uita banul de argint, pe care acesta-l arunca cu generozitate pe masă, ori de câte ori se odihnea acolo, Înainte de a trece Rinul, a cărui apă bancherul o putea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a trece Rinul, a cărui apă bancherul o putea vedea de la fereastra celei mai frumoase odăi, rezervată numai fețelor alese. De data asta, jupânul Urs părea mai nervos și grăbit ca niciodată și refuză vinul prețios din viile pe care hangiul le avea pe coastele Însorite de pe celălalt mal. Hangiul puse alături pâine proaspătă, țipari de Rin aruncați de vii pe grătar, friptură de căprioară tocmai scoasă din cuptor și potârnichi cum numai la Urciorul de aur se puteau mânca: Învelite
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vedea de la fereastra celei mai frumoase odăi, rezervată numai fețelor alese. De data asta, jupânul Urs părea mai nervos și grăbit ca niciodată și refuză vinul prețios din viile pe care hangiul le avea pe coastele Însorite de pe celălalt mal. Hangiul puse alături pâine proaspătă, țipari de Rin aruncați de vii pe grătar, friptură de căprioară tocmai scoasă din cuptor și potârnichi cum numai la Urciorul de aur se puteau mânca: Învelite În foi de zmeură, care se coceau pe Îndelete
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de căprioară tocmai scoasă din cuptor și potârnichi cum numai la Urciorul de aur se puteau mânca: Învelite În foi de zmeură, care se coceau pe Îndelete Într-o groapă săpată anume, plină cu cărbuni aprinși... Această rețetă o aflase hangiul de la un călugăr din Sankt Gallen, și pentru ea plătise un ban de aur. E drept, făcuse un schimb bun, pentru că acest fel de mâncare dusese faima până hăt, departe. Nu uitase să adauge și o brânză grasă de Gruyère
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
uitase să adauge și o brânză grasă de Gruyère, care se topea În gură. Bancherul alungă de la sine toate aceste pricini de bucurie de care nu avea timp să se atingă. Voia să se odih nească oleacă, Îi spuse el hangiului și, Între timp, dorea să-i fie adusă la scară o trăsură, un car, În sfârșit ceva pe patru roți, cu care să-și poată continua drumul, căci era nespus de grăbit. Tocmai cerea acestea, când la poartă opri vizitiul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
folosise mereu În ultimii ani pentru călătorii mai lungi. — O, Solomon ești cu adevărat un om Înțelept, Își spuse bancherul Înseninat și se hotărî pe dată să guste ceva din minunile care se lăfăiau pe masă, spre deplina mulțumire a hangiului. Așa se face că a doua zi, Încă Înainte de prânz, consi lierul negustorilor din Zürich sosi la mânăstire odihnit, sănă tos și plin de energie. Bineînțeles, fu Întâmpinat ca un prieten vechi și, așa cum se cuvenea unui oaspete de soi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mulți paznici. Drumurile erau nesigure și tâlharii pândeau pretutindeni. Ca de obicei, trase la cel mai bun han din oraș și se grăbi să-l viziteze pe bancherul Urs, cu care, spunea el, avea de făcut un schimb foarte important. Hangiul Întinsese deja masa de bun-venit: știucă Împănată cu usturoi, Într-un delicios sos de smântână, piept de vițel fript cu ciuperci și brânzeturi de diferite soiuri, cele mai minunate sorturi pe care le aducea tocmai din Appenzell. — Mai târziu, mai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mai ajunge tot ce au, vor mereu mai mult și vor să ajungă mai sus. Chiar tronul l-ar pofti!“ Mi-am ascuțit urechile și, după două urcioare de vin pe care am poruncit să ni le aducă de Îndată hangiul, i-am dat a Înțelege că nu cred o iotă. — De când te interesezi tu de politică? Nu, mai mult ca sigur ai dat peste ceva! Vreo mică baroneasă sau cine știe ce altă fustă mai ispititoare decât a Hiltrudei. Hai dă-i
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
noastre îl formează ziarele și revistele care s-au editat și difuzat la Cernăuți. * Arcașul Arcașul publicație independentă românească Cernăuți (nr. 1 și 2, fără mențiunea anului de apariție (probabil 1995). Director Vasile Tărâțeanu (Dicționarul presei literare românești de Ion Hangiu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, pag.542. * Arta Arta, revistă realizată de C. Bivolaru, 1942. A apărut la Cernăuți doar într-un număr. Arta grafică Arta grafică, revistă pentru dezvoltarea culturii, artelor grafice moderne, a apărut cu numărul unu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
împlinit 175 de ani de la apariția primelor publicații în limba română: Albina românească și Curierul Bucureștilor.” (Din ziarul Adevărul, 8 aprilie 2004) Știrii de mai sus puteam să-i invoc în controversă Dicționarul Presei Literare Românești 1790 - 1990 de I Hangiu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Vine însă Nicolae Manolescu, care în Adevărul din 10 aprilie 2004, spune clar: „Pe data de 16 aprilie 2004 nu se împlinesc 170 de ani de la apariția nici unui ziar românesc, și cu atât mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Lacerțiu, Plutarh, Lucrețiu. Lucrarea redactată (format 15x22 cm) se încheia cu pasajul: „Sfârșitul mănunchiului întâi. Istoriile ceale în lucrare vin în tomul următor.” Nu se știe dacă au mai venit! „Un fel de almanahmagazin” este considerat Chrestomatikul românesc de către Ion Hangiu în „Reviste și curente în evoluția literaturii române”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978. Ion Hangiu spune că la 1817, Kaiserlich Königlich, translator românesc la Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâia dată în limba
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ceale în lucrare vin în tomul următor.” Nu se știe dacă au mai venit! „Un fel de almanahmagazin” este considerat Chrestomatikul românesc de către Ion Hangiu în „Reviste și curente în evoluția literaturii române”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978. Ion Hangiu spune că la 1817, Kaiserlich Königlich, translator românesc la Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâia dată în limba română. La 1821, Zaharie Carcalechi, ferlegeru de cărți al Crăieștii și mai marii tipografii din Buda
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a Moldovei, arătând care au fost patrioții țării cei adevărați.” * Biblioteca românească a lui Carcalechi (ed. a II-a în 18291830) și Christomaticul românesc al lui Teodor Racocea au avut însă un caracter efemer și o circulație restrânsă, precizează Ion. Hangiu în materialul citat. (pp 10-11). Iar Marian Petcu în „Istoria presei române”, Editura Tritonic, 2002, București, adaugă: „Deși Carcalechi era - după cum spune însuși - cu totul hotărât a sluji neamului în toată viața sa, se va fi convins curând că înfăptuirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
amicului său „A” în Foaea Societății... nr.5/mai, 1868, pg. 125-126. Revista s-a editat până în decembrie 1869. Dacă facem abstracție de ortografia revistei, influențată de sistemul propus de Aron Pumnul și criticat de Titu Maiorescu, după cum spune Ion Hangiu „publicația bucovineană a îndeplinit un rol important în popularizarea literaturii române în partea de nord a țării, aflată sub stăpânire austriacă.” „Cel mai fecund colaborator bucovinean al Foaiei a fost poporul cu producțiunile sale artistice, spune Const. Loghin în „Istoria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de lucru a celor care au făcut presă în Cernăuți, ca în tot teritoriul românesc, cunoașterea publicațiilor, dar mai ales înțelegerea momentelor vremii sunt esențiale. „Gazetăria noastră trecută formează cele mai prețioase arhive ale regenerării vieții neamului” - spune prof. Ion Hangiu în prefață la Dicționarul Presei Literare Românești (1790-1990), apărut la Editura Fundației Culturale române, București, 1996. În lucrarea „Istoria presei românești” realizată de prof. Nicolae Iorga în anul 1922, istoricul subliniază contribuția presei la înfăptuirea idealului național. Întradevăr, perioadele acelea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
român de presă are o problemă importantă de rezolvat: dirijarea către cititori a ziarelor și revistelor - către arhive și biblioteci -, nu către topitorie! „Avem datoria de a cunoaște trecutul presei românești, căci ea ne legitimează drepturile, aspirațiile”... spune prof. I. Hangiu. Este imperioaseă îndeplinirea acestei meniri pentru că producția publicistică își păstrează perenitatea prin depozitare, păstrare și lecturare și indiferent care îi e epoca, ea oglindește o anumită atitudine într-un domeniu sau altul ce trebuie descifrat și știut. În excesul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]