KorAP: Find »[drukola/base=hematologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...200 >

4,977 matches

Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269

Întâlnită În intoxicația cu metanol decât În intoxicația cu ceilalți alcooli. 124 • Alte analize de laborator: glicemia: posibil valori scăzute, poate ajuta la diferențierea de intoxicația prin izopropanol fiind foarte utilă În diferențierea de acidoza diabetică (ce evoluează cu hiperglicemie); hematologic: - posibil anemie; hidroelectrolitic: hipomagnezemie, hipopotasemie, posibil datorită cuplării potasiului Într-o sare cu acidul formic. Asocierea acidozei metabolice cu hipopotasemia este sugestivă pentru intoxicația cu metanol; Amilaza serică: valori crescute În peste 2/3 din cazuri. • Examen oftalmologic - scăderea acuității

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
Corola-publishinghouse/Science/418_a_729

v. cu doze zilnice variind între 5-160 mg/kg. Doza de 35 mg/kg produce vasospasm local, senzație de frig, modificări ale simțului gustativ, vertij, amețeli, roșeața feței, lăcrimarea ochilor, tuse, vărsături, diaree și anorexie. Nu s-au observat toxicitate hematologică, modificări EKG sau afectare funcțională hepatică sau renală. Alte medicamente Trimetoprim + Sulfametoxazol În ciuda succeselor raportate în tratamentul toxoplasmozei cu această combinație, trimetoprimul singur a fost găsit a avea un efect imediat contra Toxoplasmei gondii in vivo și in vitro. Combinarea

TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid (2008) [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204

o insuficiență funcțională a acestor mușchi. d. Afectarea hepatică este indicată de creșterea transaminazelor și/sau a fosfatazelor alcaline, creșterea bilirubinei, apariția icterului etc. Clasica hepatomegalie, adesea asociată splenomegaliei, necesită timp de evoluție și nu apare de la început. e. Afectarea hematologică, mai ales trombopenia periferică, se poate integra în cadrul unei coagulopatii de consum (CID). f. Afectarea neuropsihică se manifestă sub formă de agitație, confuzie, delir, somnolență, comă. g. Afectarea digestivă, se exprimă adesea prin hemoragie digestivă superioară (leziuni „de stress”). Este

Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262

hepatică rămâne utilă În caz de dubiu diagnostic;Biopsia pe ac - pare a fi sigură atunci când este efectuată cu ac fin; Tratament - Observație - pentru hemangioamele mici, asimptomatice; - Rezecția hepatică sau enucleerea este indicată pentru:hemangioamele simptomatice - dureri, fenomene compresive, tulburări hematologice; - hemangioamele gigant peste 10 cm datorită riscului crescut de complicații; - in caz de complicații: ruptura, hemoragia , necroza centrală; - În caz de incertitudine de diagnostic; - Nu e necesară margine de țesut hepatic normal - Există un plan avascular Între hemangiom și țesutul

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
venoasă splenică;tratament: splenectomie - doar În acest unic caz este curativă. SINDROMUL BUDD-CHIARI - obstrucția fluxului venos hepatic eferent determină creșterea presiunii venoase intrahepatice cu congestie intensă centrolobulară, atrofie hepatocitară și necroză determinând În final fibroză și ciroză hepatică; - etiologie: - anomalii hematologice: hemoglobinuria paroxistică nocturnă,policitemia vera, - sicklemia - obstrucție membranoasă boala veno-ocluzivă: Îngustarea lumenului venulelor hepatice și sinusoidelor fără tromboza venelor hepatice mari și venei cave inferioare - tromboza venei hepatice poate fi: - acută:durere severă În cadranul superior drept al abdomenului - hepatomegalie

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
al abdomenului hepatomegalie + ascită + varice sângerândepentru ca simptomele să apară trebuie ca toate cele 3 vene hepatice să fie trombozate (frecvent se asociază cu obstrucția sau Îngustarea venei cave inferioareă; - diagnostic: - laborator:teste funcționale hepatice Ț inițial puțin modificate; - evaluare hematologică completă;imagistică: echoDoppler, computer tomografie, rezonanță magnetică nucleară, venografie și arteriografie; - biopsie hepatică Ț foarte importantă - esențială În decizia terapeutică evoluție: deces prin insuficiență hepatică În luni sau ani - tratament: - dacă nu există necroză centrolobulară este indicat tratament medical pentru

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

etc. 2.3 Criterii de laborator în diagnosticul bolilor infecțioase Laboratorul poate preciza etiologia unei prin examene nespecifice și specifice. Examenele nespecifice evidențiază modificările determinate de agentul infecțios în organism. Principalele sindroame biologice considerate pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt:  sindromul hematologic, evaluat prin hemoleucogramă completă;  sindromul inflamator, evidențiat de creșterea vitezei de sedimentare a sângelui (VSH), proteinei C reactive și a fibrinogenului;  sindroamele biochimice (metabolice, hepatice, renale). Hemoleucograma poate orienta asupra tipului de infecție, fără a preciza etiologia. În general, infecțiile

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
anumit determinism genetic pentru reacția individuală față de anumite medicamente. Principalele tipuri de reacții adverse apărute după tratamentul antibiotic sunt:  Intoleranța locală digestivă (dureri abdominale, vărsături, diaree) sau la locul administrării parenterale (flebite, noduli subcutanați, flegmoane)  Toxicitatea hepatică, renală, otică, neurologică, hematologică  Sensibilizarea, de la alergii până la șoc anafilactic  Bacterioliza (efect Herzheimer)  Dismicrobismele  Interferența imunității postinfecțioase  Perturbarea gravidității și embriopatii.  Reacțiile adverse particulare pentru diferitele antibiotice sunt prezentate în Tabelul 3.9. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 46 Tabel 3.9 Reacții

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
necesită monitorizarea creatininei la 2-3 zile Macrolide, ketolide Tulburări gastrointestinale Ototoxicitate Toxicitate cardiacă Toxicitate hepatică Insuficiență respiratorie la pacienți cu miastenia gravis (telitromicina) Mai frecvente după eritromicină Alungirea QT, torsada vârfurilor Clindamicina Diaree, inclusiv Cl. dificile Sulfonamide Reacții alergice Reacții hematologice Insuficiența renală Eritem polimorf, sd. Steves-Johnson, epidermoliza buloasă Agranulocitoză, anemie hemolitică și megaloblastică, trombocitopenie Cristalurie după sulfadiazină PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 47 Tabel 3.10 Reacții adverse la antibiotice (continuare) Fluorochinolone Diaree, inclusiv Cl. dificile Reacții ale SNC

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor:  Clinice: febră + catar + exantem + exantem  Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție  Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene  Virusologice:  evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă)  izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă)  identificarea virusului prin metoda

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
infecției (Tabel 4.1). Malformațiile fetale se pot evidenția la naștere sau mai târziu:  Oculare: microftalmie, glaucom, cataractă, miopie, retinopatie  Auditive: hipoacuzie, surditate  Cardiace: PCA, SP, miocardită  Nervoase: autism, surditate, microcefalie, retard mental, encefalita, diplegie spastică, convulsii, boli degenerative cerebrale  Hematologice: purpură trombocitopenică, anemie  Greutate mică la naștere. Bolile eruptive MAJORE 67 Tabel 4.1 Relația dintre vârsta sarcinii și riscul malformațiilor rubeolice Săptămâni gestație Risc malformații (%) 0 8 85 9 12 52 13 20 16 > 20 0 Rubeola congenitală evolutivă

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. 4.3.5 Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile:  Epidemiologic: contact infectant și receptivitate  Clinic: adenopatii +/ erupție + semne generale ușoare  Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare  Virusologic: direct prin identificarea virusului rubeolic în culturi de celule sau prin tehnici moleculare (PCR) și indirect, evidențiind anticorpii IgM sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor totali din 2 probe de ser recoltate

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
TRANSMITERE RESPIRATORIE 88 5.3 Mononucleoza infecțioasa 5.3.1 Definiție Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala Pfeiffer, „boala sărutului”) este o boală infecțioasă și contagioasă exclusiv umană, produsă de primoinfecția cu virusul Epstein-Barr, manifestată cu febră, angină, poliadenopatii și modificări hematologice caracteristice, persistente mult timp după remisiunea bolii. 5.3.2 Epidemiologie Sursa infecției este omul bolnav, cu forme aparente sau inaparente de mononucleoză infecțioasă (MNI). Receptivitatea este generală. Incidența maximă se înregistrează între 14-16 ani la fete și 16-18 ani

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
producătoare de anticorpi, cât și în proliferarea limfocitelor T și apariția unor celule atipice reactive (Downey). Prezența acestor limfocite atipice, caracterizate prin dimensiuni mari, contur neregulat, citoplasmă vacuolară bazofilă și nucleu mare cu cromatină difuză, constituie un criteriu pentru diagnosticul hematologic al MNI. 5.3.4 Tablou clinic Incubația MNI este imprecis cunoscută (4-8 săptămâni). Debutul este necaracteristic, frecvent insidios, rar brusc, cu manifestări inflamatorii generale: febră, mialgii, cefalee, astenie, inapetență, disfagie. Manifestările clinice definitorii ale MNI  Angina (85-95%) poate avea

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
ampicilinei (50-60%)  Icterul (10%). 5.3.5 Diagnostic Datele epidemiologice sunt semnificative în cazul unui focar epidemic, dar sunt inutile în cazurile sporadice. Etapele diagnosticului de mononucleoză sunt: I. Evidențierea sindromului mononucleozic pe baza: Criteriilor clinice: febră, angină, adenopatie  Criteriilor hematologice: leucocitoză cu limfomonocitoză și prezența limfocitelor atipice (Downey) II. Diagnosticul etiologic de mononucleoză infecțioasă  Testul Paul-Bunnell efectuat din serul bolnavului (clasic)  Teste rapide monospot pentru VEB (preferat actual) Alte metode virusologice performante, utilizate excepțional pentru diagnosticul MNI sunt identificarea ADN-VEB

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Boala CMV la imunodeprimați Primoinfecția HIV Lues Postmedicamentos (fenilbutazona, benzodiazepine, hidantoina) Hepatita MNI hepatite virale A, B, C, ictere medicamentoase Febra prelungită cu adenopatie MNI Neoplasme Colagenoze Sarcoidoza Alte boli infecțioase 5.3.5.2 Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt:  Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie  Neurologice: sindromul GuillainBarre, meningită, encefalită, mielită, nevrită INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 93  Cardiace: miocardita, pericardita  Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă  Ruptura splenică  Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
hepatită acută virală se bazează pe criterii clinice și biologice, după excluderea altor afecțiuni. Modificările biologice din hepatita acută virală sunt consecința leziunilor morfo-funcționale hepatice. Aceste modificări pot fi grupate în cinci sindroame: sindromul citolitic, de retenție biliară, hepatopriv, inflamator-imun, hematologic (Tabel 7.2). A doua etapă a diagnosticului precizează etiologia și urmează să fie prezentată în secțiunea „Particularități etiologice ale HVA”. Diagnosticul diferențial este orientat în funcție de stadiul bolii. În perioada de debut sunt luate în considerare: gripa și virozele respiratorii

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
capacitatea de conjugare și secreție) 3 Sindromul hepatopriv ↓ sinteza proteică: protrombina , proaccelerina, proconvertina ↓protrombinei < 50% are prognostic sever 4 Sindromul inflamator și de răspuns imun ↑γ-globulinele VSH ușor crescut în perioada preicterică, normal sau scăzut în perioada icterică 5 Sindromul hematologic leucopenie cu limfomonocitoză leucocitoza anunță o formă severă sau suprainfecție bacteriană În perioada de stare, forma icterică a HVA se diferențiază de:  Modificările culorii tegumentelor: carotenemie, anemie  Icterul prehepatic (hemolitic)  Icterul hepatocelular  Infecțios: hepatite secundare virale sau bacteriene  Toxic: CCl4

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
denumit și sindrom septic, indică progresia sepsisului prin apariția unei disfuncții de organ:  Cardio-vascular: scăderea TA sistolică ≤ 90mmHg sau a TA medii ≤ 70mmHg, nemodificată după resuscitare volemică  Renal: oligurie (debit urinar < 0,5 ml/kg/oră)  Respirator: PaO2 /FiO2 ≤ 200  Hematologic: trombocite <80000/mm3 sau scăderea <50% din valoarea maximă din ultimele 3 zile  Acidoza metabolică inexplicabilă: pH ≤7,30 sau deficit bazic ≥ 5mEq/l și nivel de lactat >1,5 N. (4) Șocul septic este definit ca sepsis cu hipotensiune

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
principiul obligativității prelevării hemoculturilor în orice suspiciune de stare septicemică, înainte de instituirea oricărui tratament etiologic; se examinează microbiologic toate produsele și excrețiile patologice de la poarta de intrare și/sau metastazele septice.  investigațiile funcționale principale evaluează statusul pulmonar, cardiovascular, renal, hepatic, hematologic. V. Evaluarea gravității utilizează scorurile de gravitate, care clasifică pacienții în grupe de gravitate. Aceste scoruri au utilitate metodologică, economică și prognostică. Factorii care influențează gravitatea sepsisului sunt legați de teren (vârstă, patologie asociată), natura porții de intrare și a

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
VVZ, VHS), uveite anterioare (VVZ, CMV, toxo, lues), retinite, neuropatie de nerv optic. Cele mai frecvente cauze de retinite sunt CMV (15 35%) și toxoplasmoza (3%). Alte afecțiuni cu particularități în infecția HIV/SIDA sunt miozitele, bolile endocrine, neoplazice și hematologice. Infecția HIV/SIDA 173 Tabel 9.5. Etiologia leziunilor orale asociate HIV/SIDA Stomatite Dermite Fungice candida, mucormicoza, criptococoza, histoplasmoza candidoze, criptococ, pitiriazis, trichofitie, pneumocistoza, histoplasmoza Virale herpetice: VHS, VVZ, CMV, EBV papiloma virusuri (HPV) VHS, VVZ, M. contagiosum, papilomatoze

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
CDC)  Imunologice: CD4< 350/mm3  Virusologice: încărcătura virală (ÎV) > 100000 copii virale/ ml. Monitorizarea tratamentului antiretroviral evaluează pe de o parte eficiența clinică, imunologică (CD4) și virusologică (încărcătura virală, testul de rezistență) a terapiei, pe de altă parte reacțiile secundare (hematologice, hepatice, renale, metabolice, alergice) legate de terapie, în funcție de care schemele de tratament se mențin, se remaniază, se schimbă sau se întrerup. Infecția HIV/SIDA 179 Alte intervenții necesare pentru susținerea pacientului cu infecție HIV sunt:  Consilierea pentru reducerea tuturor riscurilor

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
expunerii. In primele 24 ore poate apare un tablou sugestiv pentru sepsis, cu febră/ hipotermie, frison, stare de rău, polipnee, tulburări digestive, respiratorii, cardio-vasculare (chiar șoc) sau neurologice. În acest context ar trebui exclus un accident hemolitic prin incompatibilitate imuno hematologică. Atitudinea practică constă în:  întreruperea transfuziei  recoltarea a cel puțin două hemoculturi, la interval de cel puțin o oră  testarea microbiologică a flaconului  repetarea testelor imunologice  raportarea cazului la comisia de farmacovigilență. Apariția febrei în cursul primei săptămâni de la transfuzie

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Corola-publishinghouse/Science/301_a_586

American Thoracic Society Meeting, Annual Meeting of the European Respiratory Society, WASOG Conference on Diffuse Lung Diseases Annual Meeting precum și la Annual Meeting of the American College of Rheumatology. Nu trebuie neglijate însă efectele secundare ale acestei terapii: o Afectări hematologice, uneori fatale o Infecții o Limfom și alte tumori solide o Afectare hepatică o Reactivarea hepatitei B o Reactivarea tuberculozei o Lupus indus medicamentos o Afecțiuni demielinizante ale sistemului nervos o Leucopenie, neutropenie, trombocitopenie și pancitopenie (unele fatale) De aceea

ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

genei her-2 și nivelul crescut al proteinei codificată de aceasta nu este încă elucidat, însă, se presupune că el implică activarea căii de transducție a semnalului, atunci când receptorul este activat . Expresia HER-2 poate fi detectată în blaștii pacienților cu neoplasme hematologice, inclusiv leucemia acută limfoblastică. Supraexpresia her-2 apare în cancerele mamare, ale vezicii urinare, cervicale, colorectale, gastrice, pulmonare, ovariene, de prostată, pancreatice, glandei salivare, capului si gâtului, glandei tiroide precum și în osteosarcoame, meduloblastoame și sarcoame sinoviale. Această supraexpresie este asociată cu

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]