786 matches
-
Editura Nemira, București, 2008. 19 Girard și Vattimo, Adevăr sau credință slabă. 20 Ibidem. 21 Bryan Wilson, Religia din perspectivă sociologică, Editura Trei, București, 2000. 22 John Hick, Noua frontieră a religiei și științei. Experiența religioasă, neuroștiința și transcendentul, Editura Herald, București, 2012, p. 207. 23 Ibidem, p. 314. 24 Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, Editura Humanitas, București, 2001, p. 159. 25 Marcel Gauchet, Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei, Editura Științifică, București,1995. 26 Vezi Gheorghe Onuț, Cercetarea sociologică, Editura
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii, cea milenaristă. Credința unei comunități religioase intră în procesul secularizării atunci cînd se lasă înscrisă în alternativa ideologiei și a utopiei și nu se mai înțelege pe sine decît în termenii acestei alternative. Astăzi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
-i unească și să-i canalizeze spre o poziție constructivă pe scena politică. Opiniile lor politice reprezentau, cel mai adesea, o revoltă împotriva unei societăți la care nu se puteau adapta. în ceea ce privește presa, Morning Post era ultra-tory, Post era Tory, Herald și Times erau independente, iar Morning Chronicle era Whig. Aceasta clasificare va permite decelarea anumitor nuanțe precum și înțelegerea unor luări de poziție mai departe în cuprinsul lucrării. După 1815, principalele state implicate în Chestiunea orientală erau Rusia, Anglia și Austria
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
angajau să nu urmărească beneficii teritoriale din această criză, prevedere destinată cu siguranță, Rusiei. Acest document reprezenta sfârșitul sistemului politic al Sfintei Alianțe. în general, Tratatul a fost bine primit în presă, dar unele jurnale, ca The Post și The Herald se îngrijorau că acesta ar putea duce la declanșarea unor ostilități cu Turcia, aliatul natural al Angliei împotriva expansionismului rusesc spre India. The Herald sublinia că „Este evident că adevărata intenție a Rusiei nu este să facă Grecia un stat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
general, Tratatul a fost bine primit în presă, dar unele jurnale, ca The Post și The Herald se îngrijorau că acesta ar putea duce la declanșarea unor ostilități cu Turcia, aliatul natural al Angliei împotriva expansionismului rusesc spre India. The Herald sublinia că „Este evident că adevărata intenție a Rusiei nu este să facă Grecia un stat independent, ci să-i transfere dependenta de sub jugul turcesc sub al ei însăși, (...) obținând astfel o stație navală în Mediterana”. Moartea neașteptată a lui
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
20 de ani Imperiul Rusiei nu era nici pe jumătate european, în vreme ce acum aproape jumătate din Europa e rusească? Nu este nici o minte sănătoasă în Europa, care să privească cu satisfacție la această imensă și rapidă creștere a puterii rusești”. Herald scria că acest Tratat „lasă aproape tot atâta independență națională Turciei pe cât victorioasa Roma lăsa vechii rivale Cartagina”. Momentul 1829 va duce la o intensificare a curentului antirusesc din presa engleză, care, în marea ei majoritate, percepea Rusia ca principalul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a flotelor”. Presa britanică a adoptat un ton din ce în ce mai belicos: Morning Post, organul de presă al lui Palmerston, a caracterizat evenimentele de la Sinope ca fiind „o insultă violentă” la adresa aranjamentelor anterioare și a făcut apel la un „război imediat”; Morning Herald a cerut „răzbunare”; The Globe a retrogradat Rusia din „familia umană”; iar Morning Chronicle a arătat că se impune „zdrobirea agresorului”. La 12 decembrie 1853, Stratford a făcut o ultimă tentativă de pace, prezentând sultanului un proiect, redactat împreună cu Baraguey
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Lipovanu, Ioana, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Lipovanu, Ioana, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, Editura Herald, București, 2001. Lucica, Iancu, "Logica și filosofia contradicției. Incursiune în problematica paraconsistenței", studiu introductiv la vol. Ex falso quodlibet. Studii de logică paraconsistentă, Editura Tehnică, București, 2004. Lupasco, Stéphane, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982. Lupasco, Stéphane, Le
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Eminescu, București, 1981, capitolul 3. 2 Teodor Dima, "Comentarii la "Cunoașterea luciferică"" (I), în Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XXXVIII, nr. 1-2, 1992, p. 17. 3 Ioana Lipovanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, Editura Herald, București, 2001, p. 15. 4 Alexandru Petrescu, Lucian Blaga: o nouă paradigmă în filosofia științei, Editura Eurobit, Timișoara, 2003, p. 66. 5 Zenovie Cârlugea, Lucian Blaga. Dinamica antinomiilor imaginare, Editura Media Concept, Sibiu, 2005, p. 3. Prin aceasta, autorul se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dragoste și moarte (1935), în op. cit., p. 204. 14 Eckhart vorbește despre detașarea "liberă față de orice creatură", "deasupra tuturor lucrurilor", situație a purității absolute în care "Dumnezeu trebuie să se dăruiască unei inimi detașate" (Despre detașare, în Benedictus Deus, Editura Herald, București, 2004, pp. 113, 114). 15 Pentru construirea imaginii realității, Florenski are în vedere, pe lângă "planeitatea" acesteia și dincolo de planul senzorial al empiriei ("un fel de unitate spațială planiformă reprezentând imaginea lumii sensibile"), recunoașterea unei perspective ce răstoarnă înțelegerea sensibilă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de care nicio putere din lume nu ne poate împiedica să ne bucurăm, pentru că ea se manifestă mai adânc decât orice putere și a cărei ivire, din același motiv, nicio putere din lume nu o poate provoca" (Mediul divin, Editura Herald, București, 2007, pp. 146, 147). 1 Dan Botta, Scrieri, IV. Eseuri, Editura pentru Literatură, București, 1968, pp. 47-48. 2 Ibidem, p. 39. 3 Ibidem, p. 35. 4 Ibidem, p. 44. " Până când o armonie să înflorească în luciul ei, materia exige
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
17 Scenariu neoplatonic potrivit căruia "această conversie a sfârșitului către început face ca întregul ordin să fie unu, determinat, convergent spre el însuși, iar prin convergența sa să fie unitate revelatoare în multiplicitate" (Proclus, Elemente de teologie, prop. 146, Editura Herald, București, 2007, p. 133). 18 CCXXVIII (74) (1956), în op. cit., p. 326. 19 Fecioară, vol. Întrezăriri, în op. cit., p 78. "Adânc sub coaja îndârjitei humi,/ Ecou, îndată împietrit răspunde/ Conturul vag al unei alte lumi" (Michel-Angelo, 1948, vol. Veghe, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care, neștiut (PD), p. 293. 27 Și cum fusesem chemați (PD), p. 261. Dezgolirea este smerirea în Dumnezeu: "partea cea mai înaltă din insondabila sa profunzime răspunde coborârii supreme în profunzimea umilinței" (Predica 10, în Meister Eckhart, Benedictus Deus, Editura Herald, București, 2004, p. 183). Abia acum sufletul intră în imagine, dar într-o imagine care e una cu Dumnezeu, "omul umil" fiind cel al cărui "suflet pătrunde în Imagine, unde nimic nu-i este străin, unde există numai Imaginea cu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
principiu iubitor de restaurare, pasivitățile diminuante (răul, moartea) sunt transfigurate și integrate într-un plan superior. Și astfel nefasta lor "putere de descompunere și de disoluție va fi captată în folosul celui mai sublim dintre procesele Vieții" (Mediul divin, Editura Herald, București, 2007, p. 79). 82 "Îngerul cu două fețe/ își lasă picioarele pe acoperișul de țiglă.// ...Două chipuri ca două tălpi,/ învârtindu-se-n cerc și îndepărtându-se/ una de alta: două talere de aramă ce măsoară/ lumina și întunericul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care-i vorbește despre adevăr poporului german. O voce bine informată, pe care o animă nu o dorință de scandal, ci un profund sentiment al responsabilităților și care vorbește pentru un cerc restrâns. Ce se va alege oare de acest herald al adevărului? Poporul german a avut încredere în spusele lui? Nu, căci strigă: "Lapidați-l! Crucificați-l!". La fel ca în trecut, poporul german rămâne orb la propriile sale greșeli, persistă în a arunca toate responsabilitățile pe spinarea adversarului și
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
de jocul amoros de-a șoarecele și pisica dintre Jean Seberg și Jean-Paul Belmondo în À bout de souffle (Cu sufletul la gură). Cei doi tineri petrecuseră deja o noapte împreună, însă studenta frumușică sosită din America, care distribuie ziarul Herald Tribune pe Champs-Élysées, vrea să fie recucerită. Înainte de a-i ceda din nou tânărului hoț de mașini care fuge de poliție, pare să i se ofere, apoi se eschivează. Flirtează, o face pe nehotărâta, prelungește suspansul, adică plăcerea. Îi place
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
al cuvântului sunt mai ales cele în care apar cărțile și sunt lansate în diversele spații admirabile ale orașului. Ar trebui ca în acele clipe să fie arborate drapele pentru cinstirea lor, ca și la intrarea în forum a unui herald, ursit să anunțe frumosul adaos la patrimoniul național și universal. Și spun că mi-ar plăcea să văd mai mulți elevi, studenți, tineri în general, în biblioteci. Într-o bibliotecă publică, cititorul nu e singur, așa cum e acasă, în intimitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ales. Într-adevăr, coridoarele erau pustii. Toți slujitorii erau pe ziduri pregătindu-se pentru luptă și urmărind cu spaimă cum se apropiau amenințător asediatorii. Între timp, oamenii lui Conrad ajunseseră sub zidurile fortăreței. Cercul ucigător se strângea din ce În ce mai mult. Un herald care Înaintase călare fluturând steagul ducal strigă: — Predați vă. Deschideți porțile, ducele Conrad făgăduiește Îndurare pentru toți cei ce nu se Împotrivesc. Deschideți porțile. Nu-i vrem decât pe răzvrătiți, pe cei doi ticăloși Eglord și Adalbrecht, vinovați de crime
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Îngrijesc de soarta tradiției acelui loc. Aici, mi-a venit ideea de a provoca un „simpozion”, la scară clujeană, pe tema „concentrării de cultură” a Fălticenilor, la care aș vedea ca primi conferențiari și invitați, pe câțiva dintre păstrătorii de herald al culturii din Fălticeni și Suceava. Desigur, Dvs. ați avea un cuvânt greu de spus, În această fierbinte manifestare. Forurile locale ar putea fi sensibilizate de subsemnatul, În clipa În care ați considera că sunteți În posesia unui material exponibil
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cinsprezece ani. Nu mai ține minte numărul celor căzuți în luptă în jurul lui. A trecut din închisorile din Israel direct la masa tratativelor, de la extrema stângă la centrul eșichierului politic. La douăzeci de ani citea Revoluție în revoluție*, acum are Herald Tribune pe biroul său și o întâlnire cu Condolezza Rice la Ierusalim, săptămâna viitoare, pentru o întrevedere cu ușile închise. Așa e viața. A elaborat și semnat cu fostul ministru israelian Beilin "acordurile de la Geneva" care, de altminteri, nu-s
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cele mai bune sentimente. Al d-tale M.S. 15 dechembrie Asară, la Uniunea Scriitorilor recepție în onoarea oaspeților scriitori (unii care au fost la Viena) Baltazar Castro, preș. al adunării naționale a deputaților din Chile, Govind Sohai, directorul gazetei Neișil Herald (India), Mihail Sadoveanu, laureat al premiului internațional al păcii (România), Dagon Taïa (Birmania), vicepreședinte al comitetului birman pentru pace, Jose Ortis Monteiro, vicepreședinte al asociației cinematografice din Brazilia, Mauricio Birgin din Argentina, secretar general al Comitetului național al păcii, Louis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să lupte într-o țară atât de îndepărtată, cum era Moldova, i-au cerut regelui dovada că Ștefan cel Mare era vasalul său, pentru că numai în acest caz erau obligați, după dreptul feudal, să-l sprijine. Regele a răspuns prin heraldul său că: „Măria sa cere din partea voastră sfat și ajutor în oameni și bani. Măria sa socotește că valahul (Ștefan) nu trebuie părăsit, întrucât vechii domni ai Valahiei s-au închinat întotdeauna regilor și la fel are intenția să procedeze și domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
da? Mulțumesc mult. Bine. Lasă telefonul și îmi zâmbește. Era vorba despre anunțul care o să apară în Surrey Post. — Încă unul? Hai, măi mami, câte anunțuri ai dat? — Câte dă toată lumea! zice ea, ușor defensiv. În The Times, Telegraph, Oxshott Herald și în Esher Gazette. — Și în Surrey Post. — Da. Deci doar... cinci. — Cinci! — Becky, o dată te măriți! zice mami. — Știu. Dar, pe cuvântul meu... — Ascultă la mine. Mami e îmbujorată toată. Becky, tu ești unica noastră fată, și suntem gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
lor - împărțirea unor invitații la diverse evenimente ale bisericii - întocmirea unor liste speciale de rugăciune - oferirea unor cadouri simbolice (ex. un abonament la Semnele Timpului) Aș încheia acest obiectiv primar citând un paragraf din revista mondială a Bisericii „Review and Herald” din 24.06.1884 : „În ziua judecății lui Dumnezeu, câți vor fi aceia care vor veni la noi și ne vor spune: „Sunt pierdut! Sunt pierdut! Iar tu nu m-ai avertizat niciodată; nu m-ai îndemnat niciodată să vin
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pe toți subiecții unei societăți drept degenerați. Viziunea deformatoare nu îi aparținea doar lui Caragiale, perspectiva era vehiculată în distopiile de uz științific, medicale, sociologizante ale epocii începând cu Malthus și terminând cu Haeckel. Oamenii de știință se transformă în heralzi ai apocalipsei vizând deformările succesive la care corpul social este supus, devenind în urma unor mutații degenerative un corp monstruos. „Simț enorm și văz monstruos” se înscrie perspectival în parcursul epocii, din care autorul scoate doar un reflex. Revenirea la judecata
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]