893 matches
-
toți de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Brodina asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună.
Comuna Brodina, Suceava () [Corola-website/Science/301934_a_303263]
-
o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Brodina asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună.
Comuna Brodina, Suceava () [Corola-website/Science/301934_a_303263]
-
această parte nu a apărut niciodată însă, cunoscută fiind în anumite cercuri de interesați, a dat un serios impuls în vederea culegerii de materiale sigilogragice. Un secol mai târziu sigilografia se dezvoltă impresionant după semnalul tras de Gheorghe Asachi, pasionat de heraldică și genelogie, care întrevede foarte bine importanța sigilografiei în dezvoltarea acestor științe mult mai populare în mediile științifice românești ale acelei perioade. După mijlocul secolului al XIX-lea apar mai multe expoziții de sigilii și matrițe sigilare, precum și câteva studii
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
este A. Grechylo. Stema are forma spaniolă a scutului, care este tradițională pentru stemele orașelor și satelor din Ucraina. Elementul central al stemei este un taur de aur pe un fundal albastru (azuriu), conform recomandările făcute de Societatea ucraineană de heraldică (UHT). În cele patru colțuri ale scutului se află patru trandafiri argintii. Taurul și florile simbolizează activitățile desfășurate în localitate: creșterea vitelor și cultivarea plantelor. Aceste elemente sunt în legătură cu un semn vechi din Basarabia. Pe scut este amplasat un turn
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
actuală este bazată pe drapelul pătrat al Republicii Italiene napoleoniene, pe un fond albastru, împodobit cu stema aurie. Într-o versiune anterioară, câmpul era albastru. Stema actuală, mai degrabă o emblemă, deoarece nu a fost gândită în conformitate cu regulile tradiționale ale heraldicii, a fost adoptată în locul stemei regale la 5 mai 1948. După proclamarea republicii, drapelul național a fost adoptat provizoriu ca însemn al șefului statului în locul stindardului regal. La inițiativa Ministerului Apărării, în 1965 a fost elaborat un proiect de adoptare
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
noii puteri americane, a fost înlocuit cu vulturul cu cap alb. Acvila din steagul Mexicului, în schimb, nu se aseamănă cu emblemele imperiilor europene, ci este moștenitoarea legendei fondării orașului Tenochtitlan "orașul Mexico", din acest motiv nu apare în pozitie heraldică, ci devorând un șarpe. În Biserica Catolică, acvila de munte este simbolul Sfântului Ioan, cel mai tânăr dintre apostoli. Când Papa Alexandru al VI-lea a dat titlu de Regi Catolici monarhilor din Spania în 1496, deasemenea i-a autorizat
Acvilă de munte () [Corola-website/Science/309458_a_310787]
-
avut loc la 18 ianuarie 1486 la Westminster. Căsătoria a unificat casele aflate în conflict și-a dat copiilor săi o bază solidă de a pretinde tronul. Unificarea caselor de York și Lancaster prin căsătorie a fost simbolizată prin emblema heraldică a Casei Tudor, Trandafirul Tudor, o combinație între Trandafirul Roșu al Casei de Lancaster și Trandafirul Alb al Casei de York. După ce doi dintre fiii săi au murit, Henric al VII-lea a reușit totuși să-și asigure succesiunea la
Henric al VII-lea al Angliei () [Corola-website/Science/302165_a_303494]
-
2007, devine profesor universitar de istoria modernă a României la Facultatea de Istorie a Universității din București. În paralel cu activitatea didactică, conf. dr. Mihai Răzvan Ungureanu a desfășurat și o bogată activitate științifică, fiind membru al Societății Române de Heraldică, Sigilografie și Genealogie a Academiei Române, filiala Iași (din 1993), membru al board-ului științific al Fundației Soroș pentru o Societate Deschisă, Iași - București (1996-1998), director al Centrului de Studii Românești din Iași al Fundației Culturale Române (1996-1999), membru al European
Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-website/Science/299836_a_301165]
-
1996-1999), membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (din 1997), Senior Fellow al Oxford Centre for Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (din 1998), membru al Consiliului Institutului de Studii Genealogice și Heraldică "Sever Zotta" din Iași (din 1998) etc. În perioada 1998-2000, a deținut și funcția de membru al Consiliului Național al Reformei Învățământului din cadrul Ministerului Educației Naționale. Din anul 2004, conduce, în calitate de director, Centrul de Studii Iudaice din cadrul Facultății de Istorie
Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-website/Science/299836_a_301165]
-
Maria Vladimirovna de Șef al Casei Imperiale este recunoscută de către organizațiile monarhiste cele mai serioase din Rusia și majoritatea Șefilor Caselor Regale care au în continuare relații cu Casa Imperială”, susține Guy Stair Sainty, expert în genealogie regală și în heraldică.
Vladimir Kirillovici, Mare Duce al Rusiei () [Corola-website/Science/320049_a_321378]
-
că Primăria nu deține actul de proprietate pentru Arcul de Triumf. Arcul de Triumf adăpostește un mic muzeu, care poate fi vizitat doar cu anumite ocazii speciale. Vizitatorii pot vedea patru expoziții: "Marele Război al Reîntregirii Neamului" (fotografie și film), "Heraldica Marilor Familii Boierești" (efigii din bronz, fotografii), "Arcul de Triumf în Imagini" (fotografii, machete), "Marea Unire de la 1918" ( unde se găsesc și coroanele și sceptrul regal reproduse 1:1, fotografii) și pot urca pe terasa superioară. Arcul de Triumf este
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]
-
nu exista decât la câțiva cărturari precum Grigore Ureche, ele nu erau folosite pentru a îi identifica specific pe Români, iar steagurile țărilor românești, până în al doilea deceniu al secolului XIX, erau cele moștenite din Evul mediu, cu o simbolistică heraldică fără legături cu ideea modernă de "națiune" : Tricolorul ca simbol al națiunii românești apare la începutul secolului XIX : astfel, este de remarcat prezența celor trei culori în canafuri și în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de 2000 m. Reorganizarea și unificarea administrativă efectuate de autoritățile de resort ale statului după Marea Unire de la 1918 a avut în vedere și schimbarea blazoanelor județelor și municipiilor din România. În 23 iunie 1921 a fost întocmită "Comisia Consultativă Heraldică" care s-a ocupat de stabilirea stemelor județelor și orașelor, precum și controlarea folosirii acestora. Între anii 1922-1928 au fost alcătuite stemele celor 71 de județe, iar între 1924-1936 stemele orașelor reședință de județ precum și a celor 100 de centre urbane
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
folosirii acestora. Între anii 1922-1928 au fost alcătuite stemele celor 71 de județe, iar între 1924-1936 stemele orașelor reședință de județ precum și a celor 100 de centre urbane. Stema județului Mureș a fost obținută din stema fostului Comitat Mureș-Turda. Comisia Heraldică a înlăturat din vechea stemă scutul cu cavalerul și a alcătuit noua stemă a județului dintr-un scut cu câmpul roșu parcurs de 2 fascii aurite peste care figurează un arbore verde (măr). Mărul este amplasat pe o terasă și
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
aprobă noile steme pentru toate județele României și pentru orașele reședință de județ. Stema județului Mureș era formată dintr-un scut despicat de formă rectangulară cu un vârf în ogivă, utilizat în secolul XV, forma fiind des folosită în arta heraldică românească. În dextra sus, pe un fond albastru figurează o clădire în stil neogotic ieșită din flancul scutului. Clădirea heraldizată este reprezentarea Palatului Prefecturii din Târgu Mureș stilizată astfel: un corp central cu o intrare monumentală și un acoperiș ascuțit
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală, cu cinci turnuri crenelate (coroana murală cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de "municipiu"). Semnificația elementelor însumate: Leul este vechiul simbol al Olteniei, prezent și în tradiția heraldică interbelică. Ghiulele sunt, de asemenea, un element heraldic tradițional, ele făcând aluzie la începutul Războiului de Independență din 1877, de la Calafat și Corabia pronind primele asalturi asupra malului turcesc. Caduceul este simbolul zeului comerțului, Mercur, și se referă la poziția
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
înstăriți se concentrează în jurul centrului, iar străinii se mută în zonele periferice Amsterdam Sud și Amsterdam Vest. La 1 iulie 2006, municipiul Amsterdam avea 741.623 de locuitori. Steagul orașului Amsterdam are trei cruci ale Sf. Andrei, plasate orizontal. Semnificația heraldică a crucilor este necunoscută, însă unii istorici sunt de părere că simbolizează cele trei calamități care au devastat orașul: ciuma, inundațiile și focul. După cel de-al doilea război mondial, Amsterdam a primit deviza "heldhaftig, vastberaden, barmhartig" ("eroic, dârz, milostiv
Amsterdam () [Corola-website/Science/296834_a_298163]
-
a fost elaborat în 2006, în baza proiectului de stemă de către Comisia Națională de Heraldică din Republica Moldova. Inițial au fost propuse patru proiecte de drapel pentru abrobare Consiliului Municipal Bălți . Proiectul A reprezentă o pânza dreptunghiulară (1x 2) fasciată în douăsprezece brâie, albe și negre, alternându-se, și având în mijloc un arcaș în picioare
Drapelul Bălțiului () [Corola-website/Science/323602_a_324931]
-
alt aspect al preocupărilor lui Ștefan S. Gorovei îl reprezintă recuperarea, în cadrul unor ediții critice, a unor lucrări fundamentale pentru medievistica românească, precum cele ale lui P. P. Panaitescu, Alexandru I. Gonța și Emil Turdeanu. Interesul manifestat pentru genealogie și heraldică se reflectă nu doar în lucrările publicate, ci și în calitatea sa de membru-fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române -filiala Iași (1993) și a Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (1996), precum și a Academiei
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
fundamentale pentru medievistica românească, precum cele ale lui P. P. Panaitescu, Alexandru I. Gonța și Emil Turdeanu. Interesul manifestat pentru genealogie și heraldică se reflectă nu doar în lucrările publicate, ci și în calitatea sa de membru-fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române -filiala Iași (1993) și a Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (1996), precum și a Academiei Internaționale de Genealogie (1998). Ștefan S. Gorovei este membru în colegiile de redacție ale unor prestigioase publicații de
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
Turdeanu. Interesul manifestat pentru genealogie și heraldică se reflectă nu doar în lucrările publicate, ci și în calitatea sa de membru-fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române -filiala Iași (1993) și a Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (1996), precum și a Academiei Internaționale de Genealogie (1998). Ștefan S. Gorovei este membru în colegiile de redacție ale unor prestigioase publicații de specialitate: Analele Putnei, "Arhiva Genealogică"; "Herb. Revista Română de Heraldică"; "Revue des Etudes Roumaines"; "Europa XXI
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
a Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (1996), precum și a Academiei Internaționale de Genealogie (1998). Ștefan S. Gorovei este membru în colegiile de redacție ale unor prestigioase publicații de specialitate: Analele Putnei, "Arhiva Genealogică"; "Herb. Revista Română de Heraldică"; "Revue des Etudes Roumaines"; "Europa XXI"; "Analele Științifice ale Universității Alexandru Ioan Cuza", Seria Istorie; "Revista de Istorie Socială". Recunoașterea internațională a activității sale este relevată de calitatea sa de membru al Asociației Istoricilor Europeni, al Societății Majestas. Societatea pentru
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
lansată și un șir de monede de argint, de 25 și 100 de ruble pe care erau gravate imaginea leopardului zăpezilor. Leopardul zăpezilor a fost reprezentat pe bancnota de 10 000 tenge, mostră din anul 2003. Imaginea leopardului zăpezilor în heraldica tradițională nu se întâlnește foarte des. În calitate de figură în heraldică este utilizat mai des leopardul, care poate fi și de culoarea albă (argintie). Acest lucru se explică prin faptul că aceste animale nu diferă între ele foarte mult. Leopardul zăpezilor
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
și 100 de ruble pe care erau gravate imaginea leopardului zăpezilor. Leopardul zăpezilor a fost reprezentat pe bancnota de 10 000 tenge, mostră din anul 2003. Imaginea leopardului zăpezilor în heraldica tradițională nu se întâlnește foarte des. În calitate de figură în heraldică este utilizat mai des leopardul, care poate fi și de culoarea albă (argintie). Acest lucru se explică prin faptul că aceste animale nu diferă între ele foarte mult. Leopardul zăpezilor a devenit simbolul orașului Alma-Ata și este prezent pe gherbul
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
avut ca subiect principal țăranul român, pictând în special țărani bucovineni. A fost căsătorit Ariadna Ambrozieva - Lövendal, pianistă, poetă, solistă de operă, cu care a avut două fiice: Lydia (n. 28.10.1923), pictoriță, balerină, compozitoare, specialistă în genealogie, în heraldică și profesoară de pian cunoscută ca Lydia Löwendal-Papae și Irina (n. 13 iunie 1925), actriță cunoscută ca Irina Dall. Lidya Lövendal a reușit cu greu să răscumpere 500 de picturi, din cele peste 2.000 pe care le-a facut
George Lövendal () [Corola-website/Science/317346_a_318675]