2,559 matches
-
Ionescu, avocat și diplomat. Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București (1959), I. a urmat în perioada 1959-1964 cursurile Facultății de Limbi Romanice și Clasice (secția italiană-spaniolă) a Universității bucureștene. Și-a luat doctoratul în 2002 cu o teză intitulată Hermeneutică și apofază în barocul european și în gândirea lui Dimitrie Cantemir. Este asistent (din 1964), apoi lector (1967) și conferențiar (2002) la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, în cadrul Catedrei de literatură comparată, iar din 1990 devine profesor asociat la
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
Spirit aparadigmatic, erudit și estet, I. aduce în critica literară românească rafinamentul broderiei analitice executate pe suprafețe infinitezimale, în care tensiunea și dispunerea savantă a liniilor ce alcătuiesc desenul textual se îmbină cu finețea rece a inciziei logice. Început ca hermeneutică, demersul critic inaugurat de I. tinde către ceea ce autorul numește „hermenoetică” - metodă interpretativă ce încifrează înțelesul dianoetic al textului în sensuri noetice. Cartea de debut a lui I., Generația lui Neptun (1967), analizează implicațiile teoretice ale mișcării italiene neoavangardiste intitulate
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a intelectului noetic în care existența estetică, de natură textual-discursivă, este răscumpărată și mântuită prin prezența imponderabilă, dar orbitoare a adevărului întemeietor. Contribuția lui I. la hermeneutica postheideggeriană constă în demersul integrator prin care „amprentele” mundane ale ființei, concretizate în ceea ce modernitatea și postmodernitatea numesc „specializări” (științe teoretice) și „tehnici” (științe practice), sunt recuperate și reintegrate unei dimensiuni ontologice fundamentale: teoria psihanalitică a lui Jacques Lacan „traduce
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
volumul Destinul unei artiste. A colaborat cu articole de critică literară și de artă la „Transilvania”, „Astra”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, precum și la numeroase volume colective. I. practică o critică entuziastă și admirativă, aspirând spre sfera hermeneuticii filosofice. Aceasta nu se dovedește însă adecvată unei perspective valorice de ansamblu, recurgând la aproximativ aceleași instrumente ale analizei suprainterpretative, ca, bunăoară, atunci când se oprește asupra orfismului eminescian sau a creațiilor autorilor minori aflați în perimetrul geografic al Brașovului. Reconstrucțiile
ITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287640_a_288969]
-
Andru, Secțiuni în cotidian, VR, 1977, 11; Nicolae Manolescu, Proza unei poete, RL, 1978, 43; Dana Dumitriu, „Cronica nisipurilor”, RL, 1979, 11; Alex. Ștefănescu, Reconstituire istorică și parabolă, VR, 1979, 4; Corina Cristea, Registru poetic, RL, 1990, 22; Romanița Constantinescu, Hermeneutica suspiciunii, RL, 1992, 9; Lovinescu, Unde scurte, III, 110-114; Tania Radu, Un document al desprinderii, LAI, 1995, 44; Dicț. scriit. rom., II, 660-662; Manolescu, Enciclopedia, 423. N.Br.
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
adică de complexitatea experiențelor pe care le divulgă, a căror înmănunchere lasă să se întrevadă un sens sau o tendință. Or, cred că tocmai din acest unghi este biografia d-lui Zub grăitoare: prin capacitatea ei de se preta unei hermeneutici edificatoare. Am în vedere, desigur, biografia intelectuală a d-lui Zub, deși, obișnuita disociere dintre viață și profesiune nu are, în cazul domniei sale, o valoare analitică. Rarissime sunt cazurile în care îngemănarea lor să fi fost mai puternică, decât la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Teologul vorbește de fapt despre percepția ierarhiei ortodoxe asupra puterii politice, ignorând minimele principii • Preot Prof. Dr. Ion Bria, Dicționar de teologie ortodoxă A-Z, București, Editura Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994, p. 47-48. ale hermeneuticii biblice care nu lasă libertate teologului de a extrage un text scripturistic din contextul său istoric. Respectarea acestui lucru ar fi pus în încurcătură teologia ortodoxă care ar fi fost nevoită să legitimeze forma politică a principatului lui Augustus, monarhia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lucian Boia, Pentru o teorie a imaginarului, București, Editura Humanitas, 2000, p. 41. • Monique Segré (ed.), Mituri, rituri, simboluri în societatea contemporană, traducere de Beatrice Stanciu, Timișoara, Editura Amacord, 2000, p. 56. • Ibidem. • Ibidem, p. 13. • Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, traducere de Vasile Tonoiu, București, Editura Humanitas, 1995, p. 276-281. pentru ca știința lor să poată fi prezentată ca epopee 10. Cu ajutorul ei, guvernele se făceau credibile, creând asentimentul public de care au de obicei nevoie aceia care iau deciziile 11
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și transformare, ca o substanță proteică, sesizabilă doar prin fixarea și interpretarea fiecărui detaliu în parte. În Voluptatea labirintului (1995) autorul va aplica același tip de critică pe o arie de cercetare lărgită, eseurile de aici devenind „glose la o hermeneutică a insolitului”. Accentul cade mai mult pe studiul prozei, dar este analizată și „utopia eutanasică” la Mihai Eminescu. Prin prisma insolitului, L. întreprinde o exegeză aprofundată a povestirilor lui Mihail Sadoveanu sau îl interpretează pe Mircea Eliade ca pe un
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
CNT, 1987, 41; Monica Spiridon, După Babel, R, 1988, 7; Sorina Bălănescu, „Eminescu în limba lui Pușkin”, „Synthesis”, 1988; Mihai Cimpoi, Dialog cu Elena Loghinovski, „Columna”, 1990, 1; Constantin Crișan, Comparatismul textologic, ST, 1990, 2; Cornelia Cârstea, Pagini noi în hermeneutică, ALA, 1999, 559; Carmen Brăgaru, „Pușkin i literatura vecinâh voprosov bâtia”, „Synthesis”, 1999; Ioan Holban, Miracolul traducerii reușite, „Kitej-grad”, 2001, 1-2; Irina Marin, Roman „postdostoievskian”, RL, 2003, 33. E.M.
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
propus ca direcții de cercetare două domenii: 1. Analiza imaginarului literar și artistic. Membrii Centrului pleacă de la constatarea că În explorarea imaginarului au fost elaborate o serie de metode și instrumente (psihocritica, mitocritica, arhetipologia, imagologia) extrem de eficace, care permit o hermeneutică a imaginarului cultural dintr-o perspectivă imanentă, ce surprinde specificul ireductibil al imaginii, simbolului, mitului, ca funcții psihice cu un statut bine delimitat. Proiectul de perspectivă al Centrului este de a conjuga aceste metode cu o abordare participativă (active research
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imagini, de scene, de situații ce duc la constituirea unui sens global al textului. Pentru o subhermeneutică anarhetipală Cum s-ar putea analiza o operă anarhetipică? În lipsa unui mesaj logic sau logocentric, este impropriu și contraproductiv a-i aplica o hermeneutică, o schemă interpretativă. Cred că ar fi nevoie de niște metode care să nu interpreteze. O metodă care interpretează ar acționa Împotriva anarhetipului, n-ar face decât să traducă sau să translateze Într-un discurs conceptual și monologic un mesaj
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conceptual și monologic un mesaj care, așa cum Încerc să-l definesc aici, este deconstruit, translogic, plurimorf. O astfel de metodă ar trebui nu doar să nu interpreteze, dar și să nu deconstruiască (fiindcă deconstrucția actuală nu este decât o altă hermeneutică, ce pune În discuție conceptele din care este construit un discurs pentru a le arăta mecanismele subliminare, ceea ce este tot o formă de traducere În limbaj monologic). Ar trebui deci ca o asemenea cercetare să suspende compulsia de a crea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care constituie o operă de artă? Putem să le interpretăm, să le analizăm cu o metodologie bine pusă la punct, să traducem un limbaj fantasmatic Într-un limbaj conceptual. Putem la fel bine să schimbăm tehnica, să folosim o altă hermeneutică, dar În final toate metodologiile nu fac decât să reducă acel haos imagistic - sau aparent haos - la un scenariu monologic. Contrametoda la care mă gândesc ar fi cea prin care nucleele de imagini nu ar fi interpretate, nu ar fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dificultate. Pe de altă parte, altă dificultate vine din societatea (epistema) actuală, În care tindem să nu mai diferențiem esteticul de alte zone și ajungem la Întrebarea pur pragmatică: ce mai poate face esteticul pentru identitatea noastră? Or, aici, toată hermeneutica ce Începe cu Heidegger și trece prin Gadamer mai are ceva de spus. Ea susține acest lucru: atunci când te implici În conturarea unei structuri și structura te conturează pe tine. Într-un număr din Echinox publicam un articol al cărui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rațiune, sunt puse În mișcare de cu totul alte scheme decât cele ale explicabilului. Paradigma modernă se bazează tocmai pe explicabil; psihanaliza freudiană se bazează prin excelență pe explicabil. Fiind explicabil, chiar dacă e regăsit În fragmente, subiectul devine unitar În hermeneutică, În interpretare. Anarhetipul lui Corin tocmai asta Își propune, să conceptualizeze inexplicabilul. Nu inefabilul, nu iraționalul, ci inexplicabilul. Mai târziu o să Îl și critic pe Corin... Mihaela Ursa: Și eu vreau să menționez un lucru care, dacă Îmi amintesc bine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Corin reprezintă, după mine, un pariu intelectual viabil, care ar trebui publicat rapid, Înainte ca alții să paraziteze pe el și, eventual, să și-l Însușească. Însă, metodologic, textul are, după mine, un punct de slăbiciune, sugerând procedee de abordare hermeneutică pentru un tip de interpretare care este posthermeneutic, deconstructivist. Textul este foarte bun, se poate lucra foarte bine pe chestiunea aceasta, eu rămânând În continuare acel maximalist urât de toți, care spune că trebuie să facem o carte cu acest
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fapt explicabil prin marea lor permisivitate teoretică, acestea descoperindu-și compatibilități atât cu subiectul liber (angajat În lectură, creativ, purtător de intenție și conștiință de sine, interpretativ), cât și cu subiectul construit (prin lectură, cu identitate completată prin narativizare și hermeneutică etc.). Absența articulării științifice a unui model cosmologic unanim se datorează faptului că fizica se află la ora actuală În afara unui consens (și probabil așa va rămâne de acum Înainte): cele două teorii dominante (a relativității generale și cuantică) păreau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
utile” (În formula lui Nietzsche, care vedea „trecutul În pericol de deformare, de reinterpretare În conformitate cu criterii estetice, fiind astfel adus În apropierea ficțiunii”) sau În „ficțiuni necesare” (la noii istoriști). În Etica interpretării, Gianni Vattimo contemplă și el posibilitatea unei hermeneutici istorice, care Înlocuiește „adevărul” logocentrist cu un concept eticist de adevăr, adaptat la realitatea unui anumit univers cultural-istoric. Una dintre cele mai germinative abordări ale creației ficționale a omului ca istorie și subiect mi se pare aceea a lui Hans
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ruptă puțin de ceea ce se Întâmplă În Europa. Mă refer mai ales la una dintre liniile postmodernității pe care critica americană n-o cunoaște sau cel puțin n-o recunoaște ca aparținând postmodernității: aceea de deschidere mai Întâi fenomenologică, apoi hermeneutică, ce apare În special În gândirea franceză, trece prin Vattimo și prin Ricœur, prin esteticienii francezi de la Merleau-Ponty la Garelli, apoi prin PatoDka și Richir și așa mai departe. Această zonă de conceptualizare și de Înțelegere inclusiv a ficțiunii, a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceea că descriptivismul mecanismelor și al elementelor palpabile nu fac posibilă pătrunderea În adâncimile imaginilor, În impalpabilul imaginarului. O a doua problemă importantă este aceea a modelelor interpretative aplicate fenomenelor vizualității - nu din perspectivă strict subiectivă sau din direcția unei hermeneutici utilizate În analiza pictorială, ci pornind de la o metodologie cât mai exactă și mai specifică. Identificarea unei metodologii presupune simultan abandonarea generalităților și a speculațiilor, dar și gruparea metodică a structurilor analitice Într-un corp comun general acceptat. Cercetarea „materialului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
analiză discursivă și pe acest palier. În această categorie de cercetări intră grupul de analize ale imaginilor și imaginarului care pornesc de la tradiția freudiană. Psihanaliza utilizează copios narațiunea și descrierea ca metode practice de identificare a unităților vizibilului. Fenomenologia și hermeneutica fenomenologică recurg și ele la această tehnică. La rândul lor, teoriile critice utilizează abundent narativitatea ca instrument interpretativ. Narațiunea constituie instrumentul cel mai des utilizat În studiile calitative. „Scrutinul vizual” și analiza de conținut Analiza de conținut trebuie Înțeleasă ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
urme. Dar sunt, cred, urme ce nu se pierd În neputința absenței ce domină, doar momentan și nedeterminat salvată de reci vederi spre caii numai care Îi călărisem ieri. Același Heidegger stabilește În Conceptul de timp principiul prim al oricărei hermeneutici: „posibilitatea de acces la istorie are ca temei posibilitatea potrivit căreia un prezent Înțelege de fiecare dată să fie orientat către viitor”. Interpretarea e o formă a temporalității, atunci când Înțelegerea ei depășește limitele tradiționale În care este așezată, uneori discursiv
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Trecut dinspre viitor și apoi clipe venind ca miracole fără egal. Suntem deja Într-o altă mișcare, din legea percepției În cea a semnificației, intrând mai Întâi prin spațiul strâmt al interpretării. L-am citat deja pe Heidegger vorbind despre hermeneutică, posibilă doar atunci când prezentul istoric e Înțeles pornind de la o orientare spre viitor ce curge evident Înspre trecut. Nu există de fapt iubire a pielii, carne dulce, evanghelie a dorinței, decât atunci când acestea sunt deja Înțelese În orizontul iubirii divine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să Încercăm să identificăm În ce măsură el oferă atât istoricilor, cât și altor cercetători, din alte domenii și discipline, o metodă de abordare a imaginarului, a imaginarului social-istoric, o metodă care să se Încadreze În panoplia mai largă a abordărilor și hermeneuticilor pe care Încercăm să le definim În cadrul Centrului. Aș Începe eu această discuție (dacă Îmi permiteți să-mi asum rolul de spărgător de gheață) cu câteva observații și comentarii, intrând direct În textul-pilot prezentat de Ovidiu Pecican. Am s-o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]