619 matches
-
E304 esteri ai acidului ascorbic cu acizi grași (i) ascorbil palmitat (ii) ascorbil stearat. Ascorbatul se comporă ca un antioxidant prin disponibilitatea sa de a se oxida în condiții energetice favorabile. Oxidanții (numiți științific specii de oxigen reactiv) precum redicalul hidroxil (format din peroxid de hidrogen), conțin un orbital monoelectronic și de aceea sunt foarte reactivi și dăunători oamenilor și plantelor la nivel molecular. Acest lucru are loc datorită interacției lor cu acizii nucleici, proteinele și lipidele. Speciile de oxigen reactiv
Acid ascorbic () [Corola-website/Science/301468_a_302797]
-
utilizarea sa a început să fie din ce în ce mai răspândită în special ca analgezic și sedativ dar și ca tratament al depresiilor și al dependenței de opiu. Heroina (diacetilmorfină) a fost sintetizată din morfină în anul 1874 prin acetilarea celor doi radicali hidroxil ai moleculei. Morfina este un agonist opioid complet, a cărui acțiune se localizează la nivel central, cu o oarecare predilecție pentru nucleul arcuat. O mare parte din efectele sale (analgezia supraspinală, euforia, deprimarea marcată a respirației, inhibarea centrului tusei, mioza
Morfină () [Corola-website/Science/301482_a_302811]
-
dizolvate, eter metilic, alcooli superiori, urme de acizi, etc.). Molecula de metanol este alcătuită dintr-un atom de carbon, unul de oxigen si patru de hidrogen. Ca unități structurale, are o grupare metil ce prezintă o simterie trigonală și una hidroxil. Aceasta este constituită dintr-un atom de hidrogen și unul de oxigen hibridizat sp ce are două perechi de electroni liberi. Unghiul dintre carbon, oxigen și atomul de hidrogen este de 108.9 °, valoare apropiată de cea existentă într-un
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
tensiunea de suprafață a lichidului de 2,18*10N/m. Se amestecă cu apa în orice proporții. În stare lichidă metanolul este format din asociații moleculare de forma (CH-OH) legate între ele prin legături de hidrogen, fapt datorat polarității grupei hidroxil. În timp ce punctul de topire este aproape egal cu cel de clorurii de metilen, punctul de fierbere este relativ ridicat în comparație cu această halogenură. energia de disociere a legăturilor de hidrogen este de 20 kJ/mol. Metanolul cristalizează în sistemul de cristal
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
semnificativă are loc o pliere a lanțului de polimer într-un sistem de cristal monoclinic. Este solubil în apă (0,789) și în alți compuși organici, cum ar fi acetonitril, benzen, cloroform, ciclopentan, metacrilat de metil și tetrahidrofuran. Polaritatea grupării hidroxil determină amestecarea cu apa în orice proporții, fapt reflectat prin solubilitatea clorurii de calciu și a sulfatului de cupru în metanol. Alcoolul este de asemenea, solubil în eter dietilic, în hidrocarburi și mulți alți solvenți organici. Se amestecă ușor în
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
care conține nitrogen, polizaharid, din grupa acetilglucozaminei (N-acetil-glucosamină) legate între ele prin legătură de tip covalent β-1,4 (similare cu legăturile dintre grupuri de glucoză în moleculele de celuloză). Astfel chitina poate fi descrisă ca celuloză cu un grup de hidroxil al fiecărui monomer înlocuit cu un grup de acetilamină. Această formulă permite legături mai strânse între atomii de hidrogen ai polimerilor alăturați, rezultănd într-un material mai rezistent. Numele chimic al moleculei este poli N acetil D glucosamina, β-(1
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
numeroase cazuri la lemnul pentru construcții, spre exemplu: la ferestrele și ușile exterioare, la placarea exterioară a pereților, la elementele de structură, aparente sau semiîngropate în zidărie. Razele ultraviolete, acționând asupra materiei lignocelulozice, descompun, în principal, lignina, începând cu grupele hidroxil ale compușilor fenolici și continuând cu anumite polioze ale lemnului, până la adâncimea de 30 - 100 мm. Fotoliza poate fi recunoscută prin creșterea conținutului în metoxili și acizi, precum și prin reducerea sau eliminarea completă a colorării pereților celulari în prezența unui
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
la om . Metabolizare Metabolizarea este calea principală de eliminare atât a travoprostului , cât și a acidului liber activ . Căile metabolice sistemice sunt similare cu cele ale prostaglandinei endogene F2α , care se caracterizează prin reducerea dublei legături 13- 14 , oxidarea grupării hidroxil din poziția 15 și scindări ale părții superioare a catenei prin β- oxidare . 6 Excreție Travoprost sub formă de acid liber și metaboliții săi sunt excretați în principal pe cale renală . TRAVATAN a fost studiat la pacienți cu insuficiență hepatică ușoară
Ro_1072 () [Corola-website/Science/291831_a_293160]
-
vezi pct . 4. 2 ) . Sirolimusul reprezintă un substrat atât pentru citocromul P450 IIIA4 ( CYP3A4 ) cât și pentru glicoproteina- P . Sirolimusul este intens metabolizat prin O- demetilare și/ sau hidroxilare . În sângele integral pot fi identificați șapte metaboliți majori , inclusiv derivați hidroxil , demetil și hidroxidemetil . Sirolimusul reprezintă componenta majoră din sângele integral uman și este responsabil pentru mai mult de 90 % din activitatea imunosupresoare . După administrarea unei doze unice de sirolimus marcat radioactiv cu 14C la voluntari sănătoși , majoritatea radioactivității ( 91, 1
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
elementele figurate ale sângelui . Sirolimusul reprezintă un substrat atât pentru citocromul P450 IIIA4 ( CYP3A4 ) cât și pentru glicoproteina- P . Sirolimusul este intens metabolizat prin O- demetilare și/ sau hidroxilare . În sângele integral pot fi identificați șapte metaboliți majori , inclusiv derivați hidroxil , demetil și hidroxidemetil . Sirolimusul reprezintă componenta majoră din sângele integral uman și este responsabil pentru mai mult de 90 % din activitatea imunosupresoare . După administrarea unei doze unice de sirolimus marcat radioactiv cu 14C la voluntari sănătoși , majoritatea radioactivității ( 91, 1
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
elementele figurate ale sângelui . Sirolimusul reprezintă un substrat atât pentru citocromul P450 IIIA4 ( CYP3A4 ) cât și pentru glicoproteina- P . Sirolimusul este intens metabolizat prin O- demetilare și/ sau hidroxilare . În sângele integral pot fi identificați șapte metaboliți majori , inclusiv derivați hidroxil , demetil și hidroxidemetil . Sirolimusul reprezintă componenta majoră din sângele integral uman și este responsabil pentru mai mult de 90 % din activitatea imunosupresoare . După administrarea unei doze unice de sirolimus marcat 47 radioactiv cu 14C la voluntari sănătoși , majoritatea radioactivității ( 91
Ro_863 () [Corola-website/Science/291622_a_292951]
-
oxidare, dar există o legătură ionică. Din acest motiv, există câteva reguli ce ajută în determinarea numărului de oxidare al fiecărui ion: De exemplu, în compusul Cr(OH), oxigenul are numărul de oxidare -2 iar hidrogenul +1. De aceea, gruparea hidroxil are o sarcină negativă (-2+1), fapt pentru care se scrie, dacă nu formează un compus, ca OH. Deci, în Cr(OH) există trei hidroxizi, pentru că există trei sarcini negative care neutralizează ionul de crom, atât timp cât este vorba de un
Număr de oxidare () [Corola-website/Science/297152_a_298481]
-
activată și în absență anticorpilor, spre deosebire de alte căi. C3b, proteină generată din hidroliza C3 de către complexul enzimatic C3-convertaza în faza lichidă, este rapid inactivat de factorii H și I. Însă atunci când gruparea tioester internă a C3 reacționează cu o grupare hidroxil sau amino a unei molecule de pe suprafața unei celule sau agent patogen, C3b, care este acum legat covalent la membrana este protejat de inactivare. C3b legat de suprafață se poate lega de factorul B pentru a forma C3bB. Factorul B
Sistemul complement () [Corola-website/Science/326858_a_328187]
-
500 de nucleotide). Metodă clasică de secvențiere Sânger ia un șablon simplu de ADN, un primer ADN, enzimă ADN polimerază, deoxinucleozidetrifosfate normale (dNTP) și di-deoxinucleozidetrifosfate modificate (ddNTP), cele din urmă terminând prematur elongarea sirului ADN. ddNTP-urilor le lipsesc grupul hidroxil (OH) de la capătul 3', deci nu pot forma legătură necesară dintre două nucleotide, ceea ce împiedică polimeraza ADN să extindă ADN-ul. ddNTP-urile sunt etichetate radioactiv sau fluorescent pentru a putea fi detectate automat de către mașinile de secvențiere. Mostră ADN
Secvențierea Sanger () [Corola-website/Science/335161_a_336490]
-
2). Din categoria hexozelor face parte monozaharide cu o mare importanță, precum: glucoza, fructoza și galactoza. Aldohexozele au patru carboni asimetrici (centre de chiralitate), ceea ce induce posibilitatea a 16 stereoizomeri (2). Apartenența izomerilor la seria / se bazează pe orientarea grupării hidroxil aflată la carbonul din poziția 5, și nu are legătură cu rotația datorată activității optice. Cele opt -aldohexoze sunt: Toți acești -izomeri, cu excepția -altrozei, sunt întâlniți în natură. Totuși -altroza, a fost izolată din tulpini bacteriene de "Butyrivibrio fibrisolvens". Se
Hexoză () [Corola-website/Science/335741_a_337070]
-
categoria triozelor, cu formula CHO. Este un solid cristalin, incolor și cu gust dulce, fiind un compus intermediar al metabolismului glucidic. Denumirea provine de la cuvintele "glicerol" și "aldehidă", deoarece gliceraldehida este aldehida glicerolului obținută prin oxidarea blândă a unei grupe hidroxil primare. Gliceraldehida conține un centru de chiralitate și de aceea pot exista doi enantiomeri (izomeri optici) diferiți: Gliceraldehida este importantă, întrucât examinarea structurii acesteia ajută la observarea structurilor monozaharidelor.
Gliceraldehidă () [Corola-website/Science/335815_a_337144]
-
(denumit și mai simplu glicol sau denumirea IUPAC: 1,2-etandiol) este un compus organic ce conține doi atomi de carbon într-o catenă saturată, de care se leagă două grupe hidroxil, fiind astfel un diol. Este folosit în general ca și materie primă la fabricarea fibrelor de poliester și în industria textilă; un mic procent este folosit în antigeluri. Este un lichid incolor, inodor și cu gust dulce și are o
Etilenglicol () [Corola-website/Science/335814_a_337143]
-
Riboza este un compus organic cu formula chimică CHO; mai exact, o monozaharidă pentoză (un zahăr simplu), cu forma lineară H−(C=O)−(CHOH)4−H, și care are toate grupările de hidroxil pe aceeași parte în proiectarea Fischer. Termenul se poate referi la ambii enantiomeri. Acesta, de obicei, indică -riboză, care se găsește des în natură și este prezentată aici. Inversa ei sintetică (imaginea în oglindă) se numește -riboză și nu e
Riboză () [Corola-website/Science/332522_a_333851]
-
diaree, ulcere stomacale și chiar moarte (în cazul consumului unor cantități mari). De aceea, acidul salicilic a fost înlocuit de acidul acetilsalicilic, care are același efect pozitiv, dar efecte secundare diminuate. Acidul salicilic are formula CH(OH)COOH, unde grupa hidroxil -OH este substituită în poziția orto pe nucleul aromatic față de grupa carboxil -COOH. Astfel, mai poate fi denumit și acid 2-hidroxibenzoic. Este greu solubil în apă (2 g/L la 20 °C). Aspirina (acidul acetilsalicilic) poate fi preparată prin reacția
Acid salicilic () [Corola-website/Science/336174_a_337503]